Bună ziua!

Suntem la Madrid la Summitul NATO.

NATO este garanția securității noastre și în aceste vremuri complicate, când Rusia a atacat Ucraina și noi suntem vecini ne dăm seama cu atât mai mult cât de importantă este umbrela NATO pentru noi, pentru securitatea noastră, pentru securitatea fiecărui român.

Acest Summit a fost calificat de unii drept unul istoric și cred că au dreptate.

În fapt, Summitul a început deja aseară. Au fost întâlniri informale, a fost o recepție formală la Regele Spaniei, dar discuțiile au intrat deja direct în subiect acolo. Atmosfera, după părerea mea, este una pozitivă, una bună, cu toate că situația de securitate și situația economică nu sunt  grozave.

Acest summit vine să aducă un nou Concept Strategic. Adică vom decide împreună astăzi și mâine cum va aborda NATO problemele de securitate în următorul deceniu, cum vom aborda războiul din Ucraina, cum vom aborda Flancul Estic și așa mai departe.

Eu, echipa mea, România avem așteptări foarte concrete de la acest summit. Ne așteptăm, bunăoară, să se decidă o întâlnire, o consolidare semnificativă a Flancului Estic, Flancul Estic unde suntem noi situați, asta însemnând că ne așteptăm la o creștere semnificativă a numărului militarilor aliați care vor fi staționați pe Flancul Estic și, implicit, sigur, și la noi în România.

Ne așteptăm ca zona Mării Negre unde ne găsim și unde se desfășoară războiul să fie declarată zonă de interes strategic pentru NATO. Ne așteptăm ca cea mai importantă zonă de pericol să fie declarată Rusia, deci Rusia să fie declarată amenințarea semnificativă pentru NATO, fiindcă asta este.

Ne așteptăm destul de concret – ca să dau și exemple de acest fel - ca grupurile de luptă care au fost propuse și sunt în constituire pe Flancul Estic să devină mai mari, să devină brigăzi.

Este evident că sunt și alte teme care vor fi dezbătute la acest Summit, bunăoară așa numita politică a „uşilor deschise”, pe care o sprijinim din capul locului, va avea un aspect foarte concret: Suedia și Finlanda au solicitat să fie primite în NATO și probabil aţi aflat, dacă nu, pot să vă spun, că discuţiile de aseară au mers în direcţia să fie acceptate. Au fost câteva discuții cu unii aliaţi care au mai avut nelămuriri și se pare că toate acestea au fost clarificate.

Deci așteptări mari din partea noastră, așteptări mari din partea aliaţilor, și așteptarea generală este ca NATO să dovedească ca este unită și puternică și cred că la acest summit vom demonstra acest lucru.

Dacă aveţi câteva întrebări, poftiți!

Jurnalist: Domnule Președinte, schimbarea de optică a Președintelui Turciei în privința aderării Finlandei și Suediei la NATO a fost destul de rapidă, fapt subliniat în această dimineață și de Secretarul general al NATO. A contribuit și România la acest proces, având în vedere recenta și lunga întâlnire a ministrului român de externe cu Președintele Erdogan și care au fost punctele care au fost convingătoare pentru Președintele Turciei?

Președintele României: Acum care au fost punctele convingătoare vom afla pe parcurs, dacă vom afla aceste discuții nu sunt publice, sunt discuții care se poartă între cei vizați, însă în ce privește România, da, pot să vă spun că ne-am implicat în diferite formate pentru a găsi soluția cea mai bună pentru cei în discuție, iar schimbarea de atitudine nu s-a întâmplat chiar așa peste noapte cum pare poate la știri, discuțiile au început încă de când Suedia și Finlanda au decis să solicite intrarea în NATO. Au fost foarte multe discuții la nivel tehnic, la nivel diplomatic și da, la nivel de conducere. Sunt foarte bucuros că ele au fost convergente și avem acum premisele unei acceptări.

Jurnalist: Așa cum ați anunțat și dumneavoastră o decizie așteptată este aceea de transformare a grupurilor de luptă la nivel de brigadă. Pentru România ce ar putea să însemne ca număr de militari prezenți în țara noastră, număr de militari aliați și dacă ne așteptăm ca pe lângă țările care deja și-au anunțat contribuția și contribuie la acest grup de luptă să vină și altele?

Președintele României: Noi avem un număr important de militari aliați deja, acum, în România și ne așteptăm în lunile următoare să crească acest număr pentru a ajunge la capacitatea operațională pentru grupul de luptă de exemplu care va fi condus de Franța. În continuare, sigur, dacă se hotărăște și se pare că așa va fi, dacă se hotărăște că ele vor fi completate sau mărite sau îmbunătățit la nivel de brigadă cu siguranță vom avea mult mai mulți militari. Însă aceste lucruri nu se vor întâmpla de pe o săptămână pe alta, aceste lucruri durează luni, chiar ani de zile, însă pentru noi nu este important să avem mâine încă 1000 de soldați aliați, pentru noi este important să avem decizii, să ne pregătim temeinic și să avem trupe care colaborează foarte bine împreună și aceste lucruri până acum le-am reușit să le facem. Sunt convins că și în continuare aceste mișcări vor fi de succes și pentru România și pentru aliați și, în final, pentru NATO și consolidarea Flancului Estic.

Jurnalist: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că în contextul resetării posturii aliate de apărare și descurajare vor fi create planuri de apărare îmbunătățite cu forțe prealocate specifice pentru anumiți aliați. Având în vedere că ați menționat și dumneavoastră că Rusia va fi definită drept cea mai mare amenințare la adresa NATO și că Marea Neagră va fi definită ca zonă de interes strategic în noul Concept Strategic se va număra și România printre acei aliați care vor beneficia de forțe specifice prealocate?

Președintele României: Cu siguranță, și nu vom avea doar forțe prealocate, adică militari care vor ști că în caz de ceva să vină în România vom avea și echipamente prepoziționate. Asta însemnând că anumite echipamente care au o mobilitate redusă vor fi poziționate destul de aproape ca atunci când este nevoie de o prezență imediată a trupelor să existe simultan și o mișcare de trupe și o mișcare de echipament. Aceste lucruri trebuie foarte, foarte bine pregătite, mobilitatea militară este o temă foarte importantă pe care și eu am abordat-o de multe ori, ține, sigur, de organizarea militarilor, dar ține și de infrastructura critică de autostrăzi, de căi ferate și așa mai departe, iar toate acestea vor trebui să primească un accent special în vederea consolidării Flancului Estic.

Jurnalist: Bună ziua, domnule Președinte, aș vrea să vă întreb dacă și când veți începe discuțiile cu partea politică, cu liderii partidelor, în vederea creșterii bugetului Ministerului Apărării. Ați anunțat deja că de la anul Armata va primi 2,5% din PIB, însă Armata are nevoie pe termen lung să știe câți bani va avea. Întrebarea este – planul va fi  unul similar cu cel pe care l-ați demarat în primul mandat, pe termen lung, pe cinci ani, pe zece ani, sau vorbim de un buget mai mare doar anul viitor? Mulțumesc.

Președintele României: Discuțiile politice au avut loc, toată lumea a fost de acord că este nevoie de bani mai mulți pentru a garanta securitatea României și pentru a garanta modernizarea Armatei. Am decis împreună și această discuție vă amintiți, probabil a pornit din CSAT, să alocăm 2,5%  din PIB pentru Apărare. Acest lucru se va întâmpla începând cu bugetul următor, pe anul 2023 și, cu siguranță, vorbim aici despre un plan care va dura cel puțin 10 ani fiindcă aceste acțiuni de modernizare, de dotare, de pregătire superioară a militarilor nu se întâmplă într-un an sau doi. Este vorba de așa numite programe multi-anuale și aici vrem să schimbăm lucrurile și nu doar să alocăm 2,5% din PIB pentru Apărare, ci o parte semnificativă din această sumă să fie alocată pentru investiții și pentru dotarea propriu-zisă.

Jurnalist: Bună ziua, domnule Președinte, având în vedere o decizie sau cel puțin o abordare la nivelul celor 7 state puternic industrializate referitor la o posibilă plafonare a prețului și gazului rusesc, în acest context în care se ia în calcul o astfel de măsură – și am văzut și poziția Kremlinului, cum că ar vrea să schimbe contractele la nivelul Occidentului - și având în vedere că urmează o discuție referitor la acest subiect și la Summitul de astăzi, v-aș întreba cum ar putea să afecteze o astfel de decizie România? Mulțumesc.

Președintele României: Aceste decizii afectează deja România și afectează întreaga Uniune Europeană și afectează, în fond, întreaga lume. Criza energetică nu a fost urmare a războiului pe care Rusia l-a declanșat împotriva Ucrainei, ci s-a întâmplat în pregătirea acestui atac, această criză energetică a fost minuțios pregătită de Rusia și pusă în practică. Din păcate, ea va continua. Trebuie să fim foarte conștienți de faptul că această dependență masivă de gazul și petrolul rusesc trebuie să se schimbe însă schimbările nu se vor produce de pe o săptămână pe alta, fiindcă o bună parte din gaz și petrol vine pe țeavă, cum se spune. Ori, aceste conducte nu pot fi înlocuite foarte repede. Avem o platformă comună creată de Comisia Europeană pentru achiziția de gaz, de exemplu, același lucru se va întâmpla probabil și pentru petrol, pentru a găsi surse alternative. Toată lumea lucrează la asta, însă și furnizorii sunt conștienți, furnizorii de gaz și de petrol, că aici este de făcut o afacere bănoasă. Rezultatul este că toate prețurile, la nivel mondial, au crescut semnificativ.  Și așa cum arată lucrurile acum, vor crește în continuare. Deci cred că trebuie, din păcate, să vă spun că aceste lucruri ne vor afecta și ne vor afecta pe termen mai lung. Este inevitabil ca aceste materii prime să devină mai scumpe până când, sigur, găsim rute alternative, furnizori alternativi, căi de aprovizionare alternative viabile care atunci, la momentul respectiv, automat vor duce la o stabilizare a prețului. Dacă vom avea vreodată o scădere a prețului la energie este o chestiune care, deocamdată, este discutată de teoreticieni. În practică, din păcate, lucrurile sunt scumpe și vor rămâne scumpe.

Jurnalist: Domnule Președinte, ne așteptăm ca astăzi zona Mării Negre să fie declarată zonă de interes strategic. Este o premieră pentru acest Summit de la Madrid, iar România este un actor important la Marea Neagră. Cu ce mandat mergeți în această discuție? Ați cerut un raport de la forțele navale, cum stau forțele navale române în acest moment, or să existe investiții acolo sau veți cere dislocări de forțe din statele aliate?

Președintele României: Marea Neagră este extrem de importantă pentru România și cred că pot să spun că a fost meritul nostru că la Summitul din Varșovia, din 2016, s-a decis elaborarea, prima dată, a unei strategii NATO pentru zona Mării Negre iar acum, dacă vedem ce se întâmplă - Rusia a pornit războiul de pe mare împotriva Ucrainei din Marea Neagră, nu din altă mare, deci Marea Neagră este zonă de război și nu ne place acest lucru. Nici în NATO lumea nu este evident mulțumită de această situație şi e clar că trebuie o abordare mult mai largă, mult mai aprofundată, drept pentru care iarăși noi am insistat foarte mult ca zona Mării Negre să fie declarată „zonă de interes strategic pentru NATO". Noi oricum facem tot ce putem să facem la nivel de dotare şi probabil vă amintiți că au fost şi foarte multe exerciții şi foarte multe dotări specifice pentru zona litoralului, pentru a apăra zona litoralului. Acestea toate vor continua, iar ceea ce își dorește România este asta – Marea Neagră să fie declarată în NATO zonă de interes strategic. Și asta, după cum arată lucrurile, vom obține.

Jurnalist: Bună ziua, domnule Președinte. Voiam să revenim un pic la discuțiile din țară. PSD insistă cu modificarea Codului Fiscal. Spunea Marcel Ciolacu că-și dorește în continuare un Cod Fiscal modern, insistă cu plafonarea prețului pentru petrol, pentru carburanți, și, de asemenea, social-democrații merg până la introducerea acelui impozit progresiv. Voiam să vă întreb când ar putea coaliția să cadă de acord asupra tuturor acestor măsuri și ce susținere au din partea dumneavoastră?

Președintele României: Din partea mea există susținere pentru cota unică, există susținere pentru guvern, care poate să calculeze foarte bine până unde se poate întinde cu subvențiile și cu sprijinul pentru cetățenii vulnerabili, când vine vorba de prețul energiei. Nu am niciun sprijin pentru ieșiri populiste și afirmații de televizor, cum că se va face totul pentru ca întotdeauna să fie extraordinar de grozav, de bine. Trăim vremuri grele, situația nu se va ameliora peste noapte și cred că abordarea guvernului, care este una foarte sobră, serioasă și bazată pe calcule concrete, pe buget, este una care va avea susținerea mea și asta am spus-o și până acum. Iar în ce privește discuția, care acum cred că nu mai este chiar oportună, despre tot felul de plafonări taxe, impozite și așa mai departe, legea spune că aceste chestiuni trebuie lămurite până pe 1 iulie pentru anul următor. Deci, în fapt, chestiunile s-au cam terminat și ceea ce a anunțat premierul Ciucă și ce a calculat guvernul mi se pare și posibil și de bun simț.

Jurnalist: Aș vrea să vă întreb dacă, odată declarată Marea Neagră zonă strategică, am putea avea grupuri de luptă permanente acolo în zonă și ce înseamnă acele planuri regionale de apărare, pentru că se va trece de la plan național de apărare la plan regional? Ce presupune asta pentru România? Va fi grupată cu alte țări?

Președintele României: Aceste planuri militare prevăd cum se mișcă trupele şi cum se intervine, cum se acționează în cazul în care va fi nevoie. Există planuri şi acum, la nivel NATO, şi iarăși pot să vă spun că aceste planuri au apărut în bună măsură datorită insistențelor noastre. A avut loc în 2014 un summit în Wales, unde s-a discutat pe atunci ocuparea Crimeii, toată lumea a fost revoltată, dar nu s-a elaborat niciun plan concret. Noi am sesizat acest lucru şi atunci a început elaborarea unor planuri foarte concrete. Acum, lucrurile avansează bine şi este clar că pe Flancul Estic pentru a putea genera un răspuns solid, în cazul unui atac rusesc, este nevoie ca toate forțele să fie corelate, mișcările să fie corelate, asta înseamnă un plan de intervenție regional şi da, noi ne dorim o prezență permanentă a trupelor aliate. Majoritatea celor care sunt acum în România vin acolo pe bază rotațională, adică tot timpul sunt cam același număr de militari, dar ei se rotesc şi între națiuni şi între diferite unități militare. Noi credem că o prezență permanentă, stabilă este mai potrivită în această perioadă şi înspre asta dorim să mișcăm lucrurile.