Declarațiile de presă susținute de Președintele României, Klaus Iohannis, la finalul Summitului Uniunea Europeană - Balcanii de Vest
Bună ziua!
Suntem la Bruxelles pentru Consiliul de vară, dar deja în această dimineață am avut o întâlnire importantă, un Summit convocat pentru a discuta situația din Balcanii de Vest, întâlnirea tocmai s-a terminat.
A fost o întâlnire pe care aș califica-o ca o întâlnire bună și concluzia mea este, fiindcă nu există concluzii ale Summitului, concluzia mea este că toată lumea a înțeles că trebuie să avansăm un pic mai repede cu procesul de integrare pentru Balcanii de Vest.
Sigur, situațiile sunt diferite de la o țară la alta, dar eu personal sunt convins că trebuie să accelerăm, și eu m-am exprimat la modul acesta, pentru că toți trebuie să avem curajul să facem următorul pas. Pentru unii următorul pas înseamnă să primească statutul de candidat, pentru alții următorul pas înseamnă să înceapă, efectiv, negocierile de aderare și așa mai departe.
Summa summarum atmosfera a fost totuși una bună, chiar dacă, din motive lesne de înțeles, unii dintre lideri și-au exprimat speranța, frustrarea, încurajarea, deci și multă emoție în această întâlnire. Tema propriu-zisă va fi reluată formal și în formatul Consiliu care începe peste două ore. Avem în această după-amiază câteva teme, dar una dintre ele este, zic eu, de o importanță deosebită - este vorba despre a discuta solicitările de a deveni stat candidat ale Moldovei, Ucrainei și Georgiei. Pe această temă Comisia Europeană a emis un punct de vedere săptămâna trecută prin care Comisia propune ca Ucraina și Moldova să primească statutul de candidat, iar Georgia să primească un statut care declară că sprijinim aspirațiile europene, dar că este nevoie de un progres mai vizibil pentru a primi statutul de candidat.
Eu am sprijinit din capul locului, știți foarte bine, am spus-o public, solicitările celor trei state, voi exprima astăzi punctul meu de vedere, punctul de vedere al României, care este foarte clar. Noi susținem, sprijinim și salutăm punctul de vedere al Comisiei, care este unul corect, reflectă situația din teren, este un punct de vedere care totuși vine cu câteva noutăți, procedural vorbind. Comisia propune să se acorde pentru Moldova și Ucraina statutul de candidat, dar până la începerea propriu-zisă a negocierilor de aderare, trebuie să îndeplinească o serie de condiții care sunt enumerate. Eu cred că este foarte bine așa și cred că această abordare a Comisiei a reușit să aducă o mișcare în întreaga politică de extindere a Uniunii Europene, o mișcare pe care o consider foarte pozitivă, ea poate să ducă, prin analogie, la o creștere a vitezei și pentru alte candidaturi și alte proceduri.
În afară de această speță foarte importantă, și sunt optimist că în Consiliu vom aproba punctul de vedere al Comisiei, avem teme importante, interesante, noi, cum ar fi comunitatea politică propusă de Franța. Așteptăm, sigur, mai multe detalii și explicații de la inițiator, dar un lucru este deja clar și cred că pot să-l spun acum, după ce am avut discuții foarte bune cu Președintele Macron. Această comunitate politică nu dorește să fie un substitut sau un pas intermediar sau un înlocuitor pentru extindere, ci dorește altceva, dorește să creeze o comunitate politică care discută temele care ne preocupă pe noi, europenii, care se vor apleca asupra politicii externe, asupra securității energetice și așa mai departe. Mai multe vom ști, sigur, după ce toți membrii Consiliului își exprimă punctul de vedere față de acest posibil nou format, spun intenționat posibil, este o idee cu care a venit Președintele Macron și acum avem prima discuție, mai degrabă informală, nu vom decide nimic asupra acestui proiect. Iar mâine vom avea un Euro Summit în format extins în care vom discuta chestiuni legate de economie și despre zona euro. Fiind un summit în format extins, participăm și noi, care încă nu suntem în zona euro.
Dacă aveți întrebări, poftiți!
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Există deja mult entuziasm în jurul ideii că Moldova și Ucraina vor primi statutul de țări candidate. Întrebarea mea ar fi cam ce încredere ar putea avea cetățenii celor două țări în procesul de extindere în contextul în care dumneavoastră ați spus mai devreme - extinderea în Balcanii de Vest este practic blocată. Și pentru că ați amintit despre atmosfera de la Summit, înțeleg că premierul Albaniei este foarte supărat și a spus că blocajul pe care îl face Bulgaria este o rușine. Cum vedeți rezolvarea acestei probleme? S-a făcut vreun avans în ceea ce privește Serbia, care pe zi ce trece vedem cum alunecă în propaganda rusă și în filorusism?
Președintele României: Trebuie să vedem lucrurile cu mult simț pragmatic și să nu dăm crezare tuturor surselor media. Știm bunăoară că multe din sursele media din Europa sunt practic sub influența propagandei ruse. Deci unele sunt chiar OK, altele sunt destul de discutabile. De aceea trebuie să analizăm întotdeauna fondul problemei și cred că această acceptare rapidă a Moldovei și Ucrainei – că asta este – nu poate decât să dea speranțe oamenilor din Balcanii de Vest că prin această revigorare – că asta este – sau o repoziționare în politica de extindere, vor beneficia și ei de un tratament pozitiv, cu o accelerare a procedurilor. Aceasta este, evident, speranţă mea, nu pot să vorbesc în numele tuturor, dar așa văd eu lucrurile și cred că din discuţiile de astăzi putem trage concluzia că mulți lideri văd lucrurile tot așa.
Sigur, este neobișnuit și probabil chiar nepotrivit ca anumite chestiuni care țin de istorie și de bilateral să aducă o încetinire sau să pună în pericol un proces de aderare la Uniunea Europeană, dar aceste lucruri se pot întâmpla politic și există și între noi, dar și în Bulgaria politicieni care au înţeles că aici este o problemă care trebuie rezolvată, noi sperăm să se și găsească această rezolvare rapid.
În ceea ce privește Serbia, Președintele Serbiei a fost astăzi împreună cu noi, a declarat că clar că este pro-european, dorește să meargă mai departe pe calea europeană și dorește să meargă mai departe pe calea integrării. Mai mult cred că nu putem să spunem în acest moment decât că suntem vecinii Serbiei și dacă aceasta este calea pe care merg ei nu putem decât să ne bucurăm.
Jurnalist: Statutul de țară candidată pentru Republica Moldova și pentru Ucraina reprezintă o garanție că cele două țări vor accede imediat în Uniunea Europeană sau este un prim pas dintr-un proces foarte lung și voiam să vă întreb care este perspectiva din punctul dumneavoastră de vedere?
Președintele României: Este o garanție că integrarea europeană se va întâmpla, este de aceea un statut destul de discutat la nivelul instituțiilor europene, fiindcă odată acordat însemnă clar că, la finalul procesului, statul va deveni membru al Uniunii Europene. Însă nu este o garanție unidirecțională, este nevoie și ca statul membru care dorește să se integreze să urmeze pașii care sunt recomandați, să facă reformele care sunt așteptate, fiindcă extinderea Uniunii Europene nu este o extindere pur teritorială este un proces care se bazează pe valori. Până la urmă, toți cei care vor să devină parte sau membri din Uniunea Europeană trebuie nu doar să spună că vor să fie ca să fie bine, ci trebuie să facă reforme, trebuie să angajeze, trebuie să respecte principiile, principiile unui stat democratic, statul de drept, piața unică și așa mai departe. Deci, este o interacțiune complexă, dar așteptarea și scopul întregului proces, evident, este ca statul respectiv să devină membru. La unii se întâmplă mai repede, la alții se întâmplă mai încet. Dacă ne uităm la Balcanii de Vest pentru unii procesul a început acum 20 de ani și încă nu este foarte avansat, la alții procesul de integrare s-a produs în 3-4 ani și a funcționat foarte bine. Deci, depinde de mulți factori, însă eu sunt ferm convins că cei care primesc statutul și își doresc real să devină membri ai familiei europene, vor deveni.
Jurnalist: Domnule Președinte, ați menționat și dumneavoastră, ați discutat săptămâna trecută cu Emmanuel Macron în România, în momentul în care v-a prezentat propunerea privind comunitatea politică europeană, ați spus că va fi o discuție mai degrabă informală, dar, totuși, care ar fi poziția României pe această temă și în ce circumstanțe ar accepta o posibilă comunitate politică europeană? Și o a doua chestiune, cum răspunde România apelului lansat de Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca statele membre să renunțe la procedura unanimității în chestiunile care țin de politica externă?
Președintele României: Este puțin devreme să spunem ce putem sau ce nu putem să acceptăm. Încă suntem în faza în care vrem să definim ce înseamnă această comunitate politică. Eu am spus din capul locului că orice format nou care aduce plus valoare, care ne aduce împreună ca să rezolvăm probleme – pe politică externă, de securitate energetică și așa mai departe, este bun. Dar trebuie să avem grijă să nu creăm paralelisme și să nu creăm așteptări false. Dacă, bunăoară, am crea așteptarea, falsă zic, eu că cine intră în comunitatea politică va deveni automat, după un timp, membru al Uniunii Europene, nu am face nimic bun. Noi trebuie să fim foarte clari că aici nu definim și nu construim niciun substitut, niciun înlocuitor, niciun paralelism și nicio alternativă care după două întâlniri se dizolvă în nimic. Deci, toată lumea dorește să avem un format care aduce soluții și care aduce împreună state care, altfel poate nu se întâlnesc suficient de des pentru a discuta anumite probleme. Deci, în esență, eu sunt de acord cu acest format, sunt dispus să mă implic în discuție pentru a găsi cea mai bună formulă, cea mai utilă formulă pentru această comunitate.
Iar în ce privește unanimitatea, este doar un aspect dintr-un cadru reformator mult mai larg. Este vorba despre arhitectura Uniunii Europene și toți suntem de acord că ea poate fi îmbunătățită. Sau, ca să formulez altfel, ar putea să fie mai bună, mai funcțională. În momentul de față, sigur, una din supărările sau frustrările, depinde de care parte ești, frecventă, este că există un veto de facto, fără să fie declarat ca atare. Având în Consiliu obligația de consens, dacă unul nu este de acord, decizia respectivă nu se poate lua. Deci, practic, există o formulă de veto. Ea a fost foarte rar folosită. Dar atunci când discuțiile s-au prelungit neașteptat de mult, de regulă, a fost vorba despre opinia unuia sau a doi membri care au avut complet altă părere decât restul. Noi nu putem să modificăm doar această formă de votare, fiindcă pentru modificare trebuie mers în modificarea tratatelor. Și dacă modificăm tratatele, atunci, cu siguranță, vor veni în discuție și alte teme care, cu aceeași ocazie, ar trebui să fie modificate. Și aici ajungem la complicația procedurală. Tratatele pot fi modificate doar prin proceduri care se țin și în instituțiile europene, dar și în parlamentele naționale. Și momentan, majoritatea sunt de părere că este extrem de dificil de a duce la bun sfârșit un astfel de proces care implică votarea în toate forurile europene, plus toate parlamentele naționale sau unii chiar sunt obligați, prin constituția lor, să facă referendum pe aceste teme. Deci, teoretic, ar fi o chestiune bună să facem o arhitectură mai flexibilă, mai suplă, mai funcțională, dar, pe de altă parte, când ajungem la punerea în practică, la procedură, vedem că obstacolele sunt semnificative.
Jurnalist: Bună ziua, domnule Președinte! V-aș adresa o întrebare legată de politica internă. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a anunțat astăzi că prețul carburantului la pompă va fi compensat cu 50 de bani, jumătate din această reducere urmând să fie decontată de către stat. Argumentează domnia sa faptul că Guvernul României continuă să implementeze măsurile de protejare a cetățenilor și economiei de efectele crizei pe care o traversăm. Cum comentați un astfel de anunț și de ce considerați că o astfel de măsură ar fi preferabilă unei reduceri a accizelor?
Președintele României: Reducerea accizelor este doar așa, aparent, la îndemâna guvernelor, în realitatea nu este din cauza legislației europene. La accize este uşor de umblat dacă vrei să le crești, dacă vrei să le scazi nu se prea poate sub un anumit nivel, deci discuția aici se oprește foarte repede și rămâne una doar de teorie matematică. Celelalte instrumente la dispoziția Guvernului sunt, sigur, cele naționale, deci se umblă la TVA, la sprijin bugetar, la alte mecanisme. În situația în care și la noi prețurile la pompă au crescut destul de mult, Guvernul pe bună dreptate a analizat chestiunea și a ajuns la concluzia că trebuie să facă ceva atât cât se poate. Nu este posibil să plafonezi prețul direct sau să subvenționezi o parte semnificativă, dar atât cat se poate - și am discutat ieri cu premierul aceasta chestiune, mi-a explicat cum vede mecanismul –, atât cat se poate este corect să se facă. Până la urmă și 50 de bani sunt 50 de bani pe care nu-i dai când alimentezi la pompă și cred că la cei care, de exemplu pentru transport de mărfuri, consumă cantități mari de carburant se simte la sfârșitul lunii și la unii se simte chiar semnificativ. Deci aici stăm acum și premierul m-a asigurat că aceasta suma poate fi suportată de bugetul naţional, poate fi suportată din resurse pe care le va identifica Guvernul, mai exact ministerul finanțelor.
Jurnalist: Ieri, premierul croat s-a adresat plenului Parlamentului European înaintea aderării țării sale la zona euro și a declarat că și-ar dori ca din toamnă să impulsioneze procesul de accedere și în zona Schengen și că și-ar dori ca de la anul țara să se integreze în cele două formate europene. Voiam să vă întreb dacă se mai fac ceva încercări începând de la toamnă pentru a mișca acest dosar, care iată, Președinția franceză se încheie și nu s-a întâmplat nimic, poate de la cea cehă să avem mai mult noroc?
Președintele României: Chiar dacă pare că nu se face mult, pot să vă asigur că ne-am implicat foarte, foarte mult în această speță. Echipa mea, echipa guvernamentală și eu personal am avut o serie întreagă de discuții. Chestiunea este complicată și prin faptul că a trecut foarte mult timp de la evaluarea propriu-zisă. Și faptul că s-a adresat premierul Parlamentului, da este un pas procedural pentru a obține avizul Parlamentului European. Noi am făcut acest pas în 2011, dar de acolo mai sunt pași de făcut, se negociază, noi suntem implicați în negocieri și sperăm ca în final să avem și noi o soluție bună pe acest dosar care, trebuie să fim sinceri, și pentru noi reprezintă o frustrare.