Domnule Președinte Levits,

Domnule Președinte Duda,

Doamnelor și domnilor,

Am fost onorat să particip la al șaptelea Summit al Inițiativei celor Trei Mări. Îl felicit în mod deosebit pe domnul Președinte Levits pentru organizarea cu succes a acestui eveniment.

Ne-am întâlnit astăzi într-un moment cheie pentru continentul european, inclusiv pentru întreaga regiune a Celor Trei Mări, pe fondul agresiunii premeditate, nejustificate, neprovocate și ilegale a Federației Ruse în Ucraina.

În acest context complex, miza Summitului de astăzi depășește cadrul obiectivului nostru central privind dezvoltarea regiunii printr-o mai bună interconectare a economiilor noastre.

Astfel, acesta reflectă și unitatea noastră în reafirmarea hotărâtă a valorilor și a intereselor noastre comune.

În 2018, am organizat cu succes, atunci, la București, Summitul și Forumul de Afaceri, iar cinci ani mai târziu, în 2023, România va găzdui din nou acest eveniment important. Această decizie, pe care am anunțat-o astăzi în plenul reuniunii noastre, reconfirmă importanța majoră pe care România o acordă acestui format regional de cooperare. Preluarea mandatului de organizare a evenimentelor Inițiativei de anul viitor readuce la Marea Neagră centrul decizional al Inițiativei.

Astăzi am analizat modul în care Inițiativa trebuie să se poziționeze în actualul context de securitate european, în special contribuția pe care poate să o aducă, prin implementarea proiectelor strategice de interconectare, în cele trei domenii de bază: transport, energie și digital.

Astfel, este important să recalibrăm răspunsul nostru multidimensional, concentrându-ne, în același timp, pe îndeplinirea obiectivelor de bază ale Inițiativei.

În deschiderea Summitului, am salutat intervenția Președintelui Zelenski, care s-a adresat liderilor Inițiativei celor Trei Mări cu un mesaj clar: Ucraina are nevoie de sprijinul Inițiativei și al statelor participante.

În acest context, am reiterat sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei și cetățenilor săi pe multiple planuri, atât prin demersuri bilaterale, cât și în cadru multilateral – aspecte pe care le-am transmis și direct Președintelui Zelenski cu prilejul vizitei pe care am efectuat-o săptămâna trecută la Kiev, alături de Președintele Macron, Cancelarul Scholz și Prim-ministrul Draghi.

Ca țară gazdă a viitorului Summit și a Forumului de Afaceri al Inițiativei, România va analiza toate posibilitățile prin care Inițiativa poate ajuta Ucraina. În mod deosebit, ne vom concentra asupra proiectelor de interconectare la care Ucraina ar putea participa, ca partener al Inițiativei.

În același timp, România are convingerea fermă că și Republica Moldova și Georgia – care, la fel ca Ucraina, se află pe același drum către Uniunea Europeană – trebuie să primească același sprijin din partea noastră, pentru că reziliența lor este greu încercată în aceste momente.

În pregătirea Summitului de anul viitor, România va continua să susțină consolidarea Inițiativei. Vom acționa, astfel, pentru întărirea instrumentelor sale – Forumul de Afaceri, Fondul de Investiții și celelalte formate dezvoltate până acum cu succes. Vom încuraja noi investiții ale Fondului.

Din perspectiva intereselor României, este încurajator faptul că recent, în marja Forumului Economic de la Davos, a fost semnat un acord între compania română Transgaz și Fondul de Investiții al Inițiativei, care vizează dezvoltarea infrastructurii și conectivității de gaze naturale, cu integrarea transportului de hidrogen, din România, valoarea proiectelor fiind estimată la 626 de milioane de euro.

Alte două proiecte, care reprezintă priorități pentru România, sunt inițiativele Rail2Sea și Via Carpathia, a căror implementare va îmbunătăți legăturile noastre, dar și mobilitatea militară și reziliența în domeniul infrastructurii din regiune, care se dovedesc esențiale în actualul context geopolitic.

Succesul Inițiativei noastre se măsoară în succesul proiectelor noastre strategice de interconectare.

În același timp, ne vom ghida în acțiunile noastre după un principiu clar: împreună suntem mai puternici. Din această perspectivă, am salutat angajamentul puternic și clar exprimat al partenerilor noștri – Statele Unite ale Americii, Germania și Comisia Europeană – care va contribui la atingerea obiectivelor centrale ale Inițiativei.

Pe durata noului mandat al României la conducerea Inițiativei, vom acționa în deplină coordonare cu agenda strategică a Uniunii Europene, precum și în direcția consolidării parteneriatului transatlantic.

De asemenea, vom depune toate eforturile necesare atragerii organizațiilor financiare internaționale, dar și a mediului privat internațional, în atingerea scopurilor Inițiativei.

Totodată, ne bucură interesul manifestat pentru Inițiativă de către Regatul Unit și Japonia.

În următorul an, intenționăm să dezvoltăm dialogul cu aceste state pentru a identifica posibilitățile concrete de cooperare.

Prin toate aceste acțiuni, România va continua să contribuie la reducerea decalajelor de dezvoltare și la consolidarea rezilienței în regiunea Celor Trei Mări, în beneficiul prosperității cetățenilor noștri, inclusiv ca răspuns concret la provocările de astăzi de la granițele noastre.

Vă mulțumesc!

Jurnalist: S-a vorbit și mai devreme și ați spus și în declarațiile dumneavoastră despre această nevoie de urgentare a proiectelor majore ale Inițiativei celor Trei Mări. Întrebarea ar fi, pentru că ele se dezvoltă, și, cum spuneați și dumneavoastră, domnule Președinte Duda, ele se dezvoltă pe ani de zile și e nevoie de o perioadă lungă de timp: există totuși sau s-a discutat despre o accelerare a lor, pentru că, iată, timpul are din ce în ce mai puțină răbdare în contextul războiului din Ucraina.

Președintele României: Mulțumesc pentru întrebare! Nu s-a discutat despre accelerare, însă trebuie să înțelegem împreună cum se realizează aceste proiecte. Sunt proiecte de infrastructură unde participă mai mulți parteneri, deci nu este un proiect național. În cazul României, de exemplu, avem cele două mari proiecte care ne interesează în mod deosebit, aceleași proiecte interesează și Polonia, și pe alți parteneri, Via Carpathia și Rail2Sea.

Nu trebuie să ne imaginăm că vom face o autostradă nouă cap-coadă de la Baltică până la Marea Neagră. Această legătură va conține părți de drum rapid sau autostradă care deja există. Ideea este de a le lega în așa fel încât să avem o conexiune fluidă. Același lucru este valabil și pentru legătura pe calea ferată. Ministerele din transporturi din statele noastre negociază de ani de zile aceste chestiuni și, cum la noi se realizează în fiecare an și porțiuni de autostradă, și porțiuni modernizate de cale ferată, același lucru se întâmplă în Polonia, în Letonia și peste tot.

Însă, pentru a avea conexiunea finalizată, evident că este nevoie de mai mult timp. Accelerarea se poate întâmpla în plan național. Și, de exemplu, după ce terminăm aici acest Summit, voi avea o întâlnire cu Premierul și probabil și cu miniștrii de resort, pentru a vedea noi, în România, cum putem să accelerăm implementarea acestor proiecte.

În paralel, cu siguranță, vom începe contactele și cu Ucraina, să vedem care dintre aceste proiecte existente - vă amintiți probabil că, în 2018, la București, am început o listă de proiecte de investiții prioritare - care se potrivesc să fie conectate și la Ucraina, care sunt proiectele noi, și sunt convins că, până la anul, când vom avea întâlnirea la București, vom avea deja mult mai multe date și vom putea să știm cum să abordăm aceste noi proiecte și cum să le accelerăm pe cele care sunt deja acum în lista noastră și la care se lucrează.