Bună ziua! Am venit astăzi la Spitalul Colentina pentru a sublinia că astăzi este Ziua Internațională a Asistentului. Am vizitat spitalul, mi se pare o unitate remarcabilă, cu dotări dintre cele mai moderne, cu proiecte foarte ambițioase și, evident, cu foarte mulți pacienți. Am avut o discuție foarte bună cu personalul care m-a așteptat, în special, sigur, asistenții, a căror zi este astăzi. Sunt foarte multe probleme în sistem, le-am discutat și plec de aici cu impresia că unele din aceste probleme se vor rezolva și că spitalul va fi mai performant, dar am speranțe mari că întreg sistemul de sănătate va deveni mai performant, mai eficient și va pune pacientul mai mult în centrul atenției. I-am felicitat pe oamenii cu care m-am întâlnit pentru două lucruri. Acest spital a fost spital COVID timp de doi ani și toți de aici s-au dedicat, s-au străduit, au tratat pacienți care, din păcate, au făcut forme grave de boală. Au lucrat zi și noapte, au neglijat familia, propria sănătate și toate acestea trebuie recunoscute, văzute şi felicitate, cum, de altfel, am felicitat întreg corpul medical pentru performanța extraordinară, pentru abnegația și dăruirea cu care au tratat pacienții în timpul pandemiei. Al doilea lucru însă, sunt pacienții care vin în mod uzual în acest spital și sunt tratați cum se cuvine.

Așadar, felicitări tuturor asistenților medicali din România! Vreau să subliniez că această noțiune cuprinde asistentele și asistenții, moașele și surorile medicale, dacă vă sunt mai familiare aceste noțiuni. Dacă dumneavoastră, jurnaliștii, aveți câteva întrebări, vă rog.

Jurnalist: Am văzut că rata inflației este una record în țara noastră - 13,8%, anunțată ieri de INS -, iar astăzi Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a anunțat o prognoză nu foarte bună, pentru că rata inflației este în creștere cel puțin până în luna iunie. Dumneavoastră credeți că până acum Guvernul României a luat cele mai bune măsuri sau aveți încredere că în continuare va găsi soluții astfel încât să fie redusă cât mai rapid această rată a inflației, în contextul în care specialiștii avertizează că este posibil să ajungem chiar la o stagflație?

Președintele României, Klaus Iohannis: Dați-mi voie să vă răspund într-un cadru un pic mai larg, adică să încerc să proiectez imaginea un pic mai mare. Inflația este doar un factor. Și, ca să încep cu un răspuns simplu, da, am toată încrederea că Guvernul a luat și va lua în continuare măsurile care se impun. Însă haideți să vedem un pic de ce am ajuns aici. Această inflație și situația economică dificilă, prețurile la energie, toate acestea nu au apărut fiindcă cineva în România a lucrat prost sau nu și-a făcut treaba. Aceste lucruri și crizele care urmează, fiindcă specialiștii ne spun că vor fi probleme în continuare cu energia, vor fi – în plan global, nu vorbesc acum despre România -, vor fi sincope cu alimentele și așa mai departe.

Toate acestea, repet, toate acestea au o singură cauză și această cauză este războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Sigur, Guvernul României poate să amelioreze impactul acestor crize. Guvernul României poate să amelioreze și să ajute consumatorul vulnerabil, persoanele cu venituri mici și așa mai departe, însă problema nu este una românească, problema este una globală. Poate ați avut curiozitatea să vedeți că și în Statele Unite Americii inflația se apropie de 10%. În țările din Europa inflația este la fel de mare. Aceste chestiuni trebuie tratate. La noi sunt tratate, am avut și aseară o discuție cu Premierul, mi-a prezentat măsurile pe care le planifică ei. Deci trebuie să fim foarte realiști. Crizele nu se vor termina mâine și situația complicată va continua, iar Guvernul, Parlamentul, politicienii la modul general își fac treaba și în multe situații se găsesc anumite soluții, dar nu este cazul să încercăm să aruncăm vina asupra Guvernului, sau asupra Parlamentului, sau asupra clasei politice. Vinovat este Putin - care a declanșat acest război împotriva Ucrainei. Aceasta este situația, iar pentru români este important să știe că acest guvern, care este un guvern cu o majoritate largă în Parlament, își dă silința și a găsit până acum soluții bune, se străduiește în continuare să găsească iarăși soluții pentru, încă o dată, pentru a atenua impactul acestor crize succesive și pentru a face viața românilor în definitiv mai bună sau până trecem podul, cum se spune, suportabilă.

Jurnalist: Aș dori să știu în calitatea dumneavoastră ca prim om al țării, cum resimțiți această inflație, dacă o resimțiți în vreun fel, dacă faceți economii, cheltuiți mai puțin și ce sfaturi le dați românilor, având în vedere că șeful BNR tocmai le-a spus să bea mai mult ceai de tei, pentru că este vorba doar despre o isterie aceasta legată de inflație.

Președintele României: Da, mă rog, probabil acolo sunt mai mulți tei în parc și se bea mai mult. Eu cred că este o încercare grea prin care trecem și de asta am făcut remarcile pe care le-am făcut. Eu cred că toată lumea va resimți. Gândiți-vă că plătim mai mult pentru benzină, pentru motorină, pentru alimente și este evident că trebuie să fim un pic mai atenți cu ce cheltuim, cât cheltuim și cum cheltuim. Guvernul lucrează la scheme de compensare, se discută și despre anumite compensări la pensii, la salarii și așa mai departe, însă trebuie să fim - și de asta am spus-o, trebuie să fim conștienți de faptul că acest război va crea în continuare crize. În perioadă de criză este bine să judeci de două ori ce faci, cum faci și cum cheltui banii.

Jurnalist: Domnule Președinte, în decembrie, când actuală coaliție a preluat puterea, inflația era de 8,2%. Acum este aproape 14%. Datoria publică de asemenea a depășit 50% și vedem că ne împrumutăm cu cele mai mari dobânzi din regiune, aproape 8% ultimul împrumut luat de Ministerul de Finanțe, ceea ce ne arată că practic Guvernul nu a luat chiar cele mai bune măsuri. Ce le transmiteți românilor? Pentru că acești factori nu sunt externi, țin de noi.

Președintele României: Vă transmit, în primul rând dumneavoastră: concluzia pe care ați tras-o nu este tocmai cea bună. Noi ne împrumutăm evident mai scump, dacă avem o inflație mai mare. Inflația mai mare a apărut din prețurile energetice mărite, din prețul general crescut, toate venind din cauza războiului lui Putin împotriva Ucrainei. Deci dacă românii caută pe cineva vinovat, este ușor de identificat; se numește Putin și Federația Rusă. Dar, evident, Guvernul încearcă să atenueze acest impact, însă este foarte clar că, în situația în care avem o inflație crescută și nu suntem singurii, din păcate, acest lucru se întâmplă cam peste tot, inflația crescută înseamnă dobânzi mai mari, înseamnă evident că ne împrumutăm mai scump. Eu cred că Guvernul a găsit soluțiile posibile la acest moment. Nu cred că poate cineva să se aștepte ca atunci când avem, ca acum, inflație de - poftim! - 13% să ne împrumutăm în aceleași condiții cum ne-am împrumutat acum un an și jumătate când inflația a fost foarte mică. Orice comparație este lipsită de sens, fiindcă întreaga situație în care ne aflăm acum este o situație de război, de criză. Nu încercați să căutați vinovații în Guvern, în Parlament, în politică. Problema vine de la război și, ca să nu trăim cu iluzii deșarte, și dacă se termină mâine războiul, crizele nu se termină mâine, fiindcă aceste crize se vor prelungi. Vor fi situații destul de complicate şi este bine să fim conștienți de acest lucru.

Jurnalist: Așteptăm astăzi, din moment în moment, o sentință definitivă în cazul Colectiv. După acea tragedie în care au murit zeci de oameni, alte sute fost mutilați, au trecut, spuneam, aproape șapte ani în care s-au schimbat foarte puține lucruri; nu avem în continuare un spital de mari arși, spitalele regionale din bani europeni sunt doar pe hârtie, regulile au fost atunci înăsprite, între timp s-au relaxat și iată cât a durat ca să avem o sentință definitivă. Acel moment a dus la căderea unui guvern. De ce după acel moment au eșuat toate guvernele în a asigura aceste lucruri pacienților români și ce mesaj aveți pentru acei oameni, pentru familiile lor și pentru pacienții din România în acest context? Mulțumesc!

Președintele României: Eu cred că este timpul să avem o hotărâre definitivă acea speță ca să știm cum evaluează justiția română ceea ce s-a întâmplat atunci. A fost o tragedie imensă și familiile celor care au căzut victime acelui incendiu suferă până în ziua de astăzi și mulți suferă fiindcă, pur și simplu, justiția nu a dat un verdict. Deci așteptăm cu toții acest verdict. În ceea ce privește sistemul sanitar, planuri s-au făcut. Și acuma se fac planuri, diferența este că acum avem ceva ce numește PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență, care vine cu bani foarte mulți și, de data aceasta, chiar avem șansa să îmbunătățim situația din spitale și am așteptări foarte mari de la Guvern, cu toții avem așteptări foarte mari. Chiar astăzi am discutat despre ce proiecte a pregătit Spitalul Colentina, ce proiecte pregătesc alții și dacă folosim acești bani cu înțelepciune și îi folosim nu doar pe hârtie, atunci situația în spitalele  din România se va îmbunătăți.

Jurnalist: Această coaliție de guvernare, formată din PNL, PSD și UDMR și-a asumat în momentul în care s-a construit ea modificarea Constituției. Vedem că săptămâna aceasta liderul UDMR Kelemen Hunor spunea că România ar trebui să se decidă dacă vrea să fie republică parlamentară sau prezidențială. Totodată, și liderul PSD Marcel Ciolacu spune același lucru, vrea ca România să se decidă dacă este o republică parlamentară sau prezidențială. Ei vor mai multe modificări ale Constituției. Aș dori să vă întreb dacă dumneavoastră sunteți de acord cu aceste modificări propuse de către social-democrați, liderul UDMR și chiar și cei de la PNL doresc o modificare a Constituției.

Președintele României: Cred că după atâția ani este nevoie de o îmbunătățire a Constituției, o modernizare a Constituției, însă nu îmi doresc să cădeți în capcana discuțiilor de dragul discuțiilor. Este o temă foarte importantă, foarte sensibilă, dar în același timp extrem de atractivă pentru tot felul de scenarii și pentru tot felul de interpretări.

Până când nu avem ceva scris, un draft, și se lucrează în Parlament, într-o comisie specială pe asta, este greu de comentat, dar dacă mă întrebați așa direct - Da, sunt chestiuni pe care eu cred că trebuie să le lămurim în Constituție. Amintiți-vă că s-a vehiculat scenariul alegerilor anticipate. Noțiunea nici nu există în Constituție. Deci trebuie să clarificăm cum, cine și când dizolvă Parlamentul. Ce înseamnă alegeri anticipate. Sunt câteva chestiuni mai tehnice care sunt prevăzute în Constituție, așa cum s-au văzut lucrurile atunci când s-a scris Constituția, care în practică nu mai funcționează. Ca să vă dau un exemplu: un ministru interimar poate să stea 45 de zile, dar dacă criza durează 145 de zile, ce facem, rămânem fără Guvern, rămânem fără miniștri? Este absurd. Deci, astfel de lucruri care s-au întâmplat şi am tras învățămintele trebuie să ducă la îmbunătățiri în textul Constituției.

Chiar poziția Președintelui, discuția există de când am scăpat de comunism și discuția este: „Vrem Președinte ales de popor cu puteri multe sau vrem Președinte ales de Parlament, care are o poziție mai degrabă protocolară"? Sunt argumente pro și contra pentru ambele. Deocamdată, situația este cea în care suntem. Președintele este ales direct, are atribuțiile pe care le are. Această discuție nu se va tranșa prin media, sau prin televizor, sau nici măcar prin rețelele sociale. Această chestiune se poate tranșa numai prin discuții politice aprofundate între formațiunile care îi reprezintă pe români în Parlament. Dar discuția, vă spun de pe acum, este una foarte complicată, este una care va duce la foarte multă învolburare în spațiul public, dacă nu este abordată cu maximă răspundere. Deci, în principiu, da, sunt de părere că în Constituție este nevoie de anumite schimbări și da, este nevoie de discuții așezate și cu finalitate îndreptată spre a face statul să funcționeze mai bine.

Jurnalist: Aș profita de câteva lucruri pe care le-ați spus și aș atinge câteva aspecte în întrebarea mea. În primul rând, vorbeați despre...

Președintele României: Profitați.

Jurnalist: Mulțumesc! Vorbeați despre discuțiile cu premierul și despre viitoare măsuri:

1. Ne așteptăm la alt pachet posibil de măsuri, dincolo de acestea pe care le cunoaștem?

2. Vorbeați de niște compensări la pensii, poate ne așteptăm anul acesta la o majorare - știu că discuta și ministrul muncii - sau anul viitor și la salarii la fel, dacă aveți aceste detalii și ni le puteți da?

3. Urmează o posibilă evaluare a miniștrilor la șase luni de la instalare. V-aș întreba dacă ați sesizat vulnerabilități în Guvern, dacă sunt persoane care poate ar trebui să pleci acasă.

Președintele României: Evaluarea miniștrilor nu o voi face eu, chiar dacă am opinii personale despre fiecare ministru, dar această opinie o voi spune premierului, în măsura în care mă întreabă. Nu m-a întrebat până acum. Asta cu evaluările la șase luni, sincer, sunt un pic sceptic. Până la urmă este o coaliție, fiecare partid are, evident și pe bună dreptate, o mândrie, că vrea să își păstreze oamenii, că vrea să arate că are oamenii cei mai buni și cred că dovada practică de această dată este că Guvernul a făcut față acestor crize de până acum.

Cu toate că, îmi permit să vă amintesc și dumneavoastră, și celor care vă aud, văd, citesc, comentează, că atunci când am încurajat formarea acestei coaliții, lumea a crezut că fac o greșeală. Rezultatul este cel mai stabil, solid și performant guvern din ultimii destul de mulți ani. Imaginați-vă cum ar fi arătat România, în perioadă de război la graniță, criză energetică, criză economică, inflație, cu un guvern subțire, care se impune greu. Deci cred că nu stăm rău în această etapă și de aceea, sincer, nu aș recomanda așa niște evaluări acum, în mijlocul crizei. Dacă unul sau altul dintre miniștri nu performează, premierul are oricând la dispoziție texte constituționale să solicite schimbarea lui și asta este. Nu cred că ne face bine o mare discuție mare, care e mai bun ministru și care este mai slab ministru, iar, în ce privește celelalte chestiuni. nu am ajuns la date sau la cifre, dar știu că în Guvern există real și de bună credință această preocupare de a găsi noi și noi programe care, cu toate crizele prin care trecem, fac viața românilor mai suportabilă, mai bună și ajută în primul rând pe cei mai nevoiași.

Jurnalist: Știm că România mai are nevoie acum de 50.000 de asistenți medicali. Care este planul în așa fel încât asistenții să nu mai plece în alte țări și să rămână aici, în spitalele noastre?

Președintele României: Planul meu a fost să vin astăzi aici, fiindcă, sigur - asta am discutat și cu cei cu care m-am întâlnit - mulți, destul de mulți, au hotărât să plece în altă parte să muncească, de obicei în statele din Europa de Vest. Ceea ce pe oamenii de acolo îi ajută, foarte frumos, dar la noi rămân atâtea posturi vacante. Oamenii trebuie pregătiți. Pentru asta trebuie să facă școala corespunzătoare, cursuri. Pe scurt, trebuie formați. Dar ca să poată fi formați, prima dată trebuie să își dorească această meserie și, ca tinerii să își dorească o meserie, ea trebuie să fie cunoscută și oarecum mai atractivă în spațiul public, și am considerat că, dacă vin eu aici și subliniez importanța meseriei de asistent, este posibil ca mai mulți tineri să se informeze și să dorească să se formeze în această meserie. Avem școli, avem specialiști, dar, evident, trebuie să avem și tineri care își doresc această meserie și eu îi încurajez să meargă în această direcție.

Jurnalist: Credeți că această alianță va rezista până în 2024 și ne putem gândi deja la candidați comuni pentru alegeri locale, parlamentare sau chiar prezidențiale?

Președintele României: Da, eu cred că această coaliție va rezista până în 2024. Dacă vor fi candidați comuni sau nu, nu s-a discutat din câte știu eu, și cam știu ce se discută. Este o variantă. Este evident și cealaltă variantă, ca fiecare să meargă pe lista proprie, însă între partide să existe înțelegerea să se continue și după alegeri această coaliție. Asta depinde, în esență, de două lucruri: de rezultatele concrete, deci de cât de mulțumiți sunt românii de Guvern, și de vot. Cu cât mai mulți merg să voteze, cu atât mai clar este rezultatul și arată direcția în care își doresc românii să meargă Parlamentul, Guvernul, politica românească.

Jurnalist: Cel mai nou studiu arată faptul că în România avem 44% dintre elevi care sunt analfabeți funcțional. În contextul proiectului „România Educată”, cum vedeți aceste cifre, vorbim, totuși, de aproape jumătate dintre elevii din România care nu înțeleg ceea ce citesc la școală sau chiar și în timpul liber.

Președintele României: Este un fenomen extrem de îngrijorător și, din păcate, acest fenomen nu se găsește doar la tineri, se găsește și în societate la modul general. Este unul din motivele pentru care am considerat că e nevoie de un program național, de „România Educată”, pentru a îmbunătăți baza. Partea care a revenit Administrației Prezidențiale s-a terminat. Am pregătit conceptul, am pregătit pachetul și l-am dat Guvernului ca să transforme acest concept în text de lege, care va fi supus atenției Parlamentului.

Aici suntem în momentul de față. Este nevoie de creșterea calității actului educațional. Este nevoie de îmbunătățirea finanțării. Este nevoie de îmbunătățirea cadrului general pentru cariera didactică, și pentru a o face mai atractivă. Este același lucru pe care îl avem și la asistenți. Dacă nu avem tineri care doresc să fie profesori, nu o să avem profesori. Este extrem de simplă educația, deci cariera didactică trebuie să devină mai atractivă, dar, foarte important, întreg sistemul trebuie să fie centrat pe elev, pe student, să-i creeze cadrul, să-i creeze motivația și să fie suficient de flexibil pentru ca fiecare tânăr român să își găsească locul lui, să își construiască viața și să își construiască o carieră cu care se simte satisfăcut.

Mulțumesc! Vă doresc tuturor multă sănătate!