Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu: Vă mulțumesc pentru vizita Dumneavoastră în aceste momente de grea cumpănă pentru regiunea noastră și pentru întreaga lume.

Mi-ar fi plăcut să ne întâlnim în circumstanțe mai fericite. Republica Moldova și România au în desfășurare proiecte bilaterale ambițioase, avem despre ce să discutăm.

Din păcate, pe 24 februarie, Federația Rusă a pornit un război neprovocat împotriva Ucrainei. Ne-am trezit cu toții într-o lume sumbră, incertă. Ceea ce se întâmplă în Ucraina e îngrozitor. Acțiunile militare au destabilizat întreaga regiune, iar provocările cauzate de acest război pun presiune mare și pe Republica Moldova. Avem nevoie de sprijinul partenerilor și prietenilor noștri pentru a le depăși.

Republica Moldova a condamnat ferm agresiunea militară asupra Ucrainei și a chemat la pace din prima oră a acțiunilor militare. Tot din primele ore, țara noastră a oferit ajutor umanitar țării vecine și prietene, primind oamenii săi care fug din calea războiului.

Aproape 340 de mii de persoane au trecut frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova de la începutul războiului; aproape 100 de mii de refugiați rămân în continuare în țara noastră: femei, copii, vârstnici, speriați, obosiți, debusolați. Asistăm la o adevărată dramă umană. Trebuie să ajutăm acești oameni și vom face asta în continuare.

Mii de familii din toate regiunile țării găzduiesc oaspeți din Ucraina. Acest efort a adus împreună angajații serviciilor de stat, oameni din administrația publică locală, activiști, voluntari care s-au mobilizat să ajute refugiații. E un efort semnificativ pentru o țară mică, cu venituri modeste.

Pentru că fluxul refugiaților nu contenește, am solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să examineze posibilitatea relocării refugiaților din Ucraina pe teritoriul lor. Apreciez decizia promptă a autorităților române de a deschide coridor verde pentru transferul refugiaților care pleacă în UE direct de la frontiera moldo-ucraineană.

Totodată mulțumesc autorităților de la București pentru ajutorul umanitar oferit pentru gestionarea fluxului de refugiați. Primul lot de ajutoare: 17 tone de produse alimentare, produse de igienă, paturi, jucării, a ajuns pe 4 martie și a fost distribuit primăriilor și centrelor de plasament care găzduiesc persoane refugiate din Ucraina; cel de-al doilea lot, de 55 de tone, a ajuns astăzi la Chișinău.

Vreau să mulțumesc și pentru decizia Guvernului de la București de a acorda Republicii Moldova peste 155 de tone de motorină, 150 de tone de benzină pentru a acoperi necesitățile de transport ale instituțiilor implicate în gestionarea fluxului de refugiați, dar și 5000 de tone de păcură pentru a sprijini securitatea energetică a Moldovei, afectată de războiul din Ucraina. România este, din nou, alături de noi în vremuri dificile.

Domnule Președinte,

Vizita dumneavoastră continuă tradiția relațiilor excelente dintre Republica Moldova și România, relansate la sfârșitul anului 2020. Vizita vine la doar o lună după desfășurarea, la Chișinău, a ședinței comune a Guvernelor Republicii Moldova și României, în cadrul căreia au fost trasate proiecte comune care vor apropia și mai mult țările noastre. Iar unele decizii adoptate pe 11 februarie deja aduc beneficii cetățenilor noștri.

Menționez aici acordul privind serviciile roaming. Republica Moldova a aprobat acest acord, iar mai mulți operatori au implementat deja noile tarife; astfel sute de mii de moldoveni se pot bucura de tarife mai mici la roaming atunci când vizitează România.

Acum, mai mult decât oricând, Moldova are nevoie de proiecte de infrastructură, de consolidarea independenței sale energetice, de sprijin pentru comunitățile locale. Ieri am promulgat legea ce vizează fondul de sprijin din partea României în valoare de 100 de milioane de euro. Aceste resurse, puse la dispoziție de Guvernul României pentru proiecte de dezvoltare în Republica Moldova, vor sprijini dezvoltarea comunităților Republicii Moldova, vor crea locuri de muncă și vor transforma infrastructura comunităților noastre. Vreau, de asemenea, să avansăm rapid în construcția podului de la Ungheni.

România a fost alături de noi în momentele critice din toamna trecută, în timpul crizei gazelor, oferindu-ne păcură și grăbind punerea în funcțiune a gazoductului Iași-Chișinău. Sper că Memorandumul privind cooperarea în domeniul securității energetice, semnat în luna februarie de Guvernele celor două țări, va grăbi interconectarea energetică a Moldovei și României și conectarea țării noastre la proiectele energetice majore din țara dumneavoastră.  Astăzi a fost anunțată decizia de interconectare a Republici Moldova și Ucrainei la sistemul european și, în acest sens, proiectele noastre energetice sunt și mai importante.

Domnule Președinte,

Noua realitate din regiune ne cere să acționăm ferm și hotărât. Pe 4 martie, Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană, confirmând astfel caracterul ireversibil al integrării europene a țării noastre și atașamentul față de valorile europene. Mizăm pe susținerea României pentru acceptarea cererii Republicii Moldova. Viitorul european al țării noastre este incontestabil, iar parteneriatul strategic pentru integrare europeană dintre Republica Moldova și România ne va ajuta să atingem mai rapid acest obiectiv, în interesul cetățenilor noștri.

Solicităm, de asemenea, sprijinul României pentru deschiderea piețelor europene pentru toate categoriile de produse moldovenești, care nu mai pot intra pe piața ucraineană, rusă sau belarusă din cauza războiului din Ucraina. Acceptarea produselor noastre pe piața UE în aceste condiții va constitui un sprijin direct și semnificativ pentru agricultorii moldoveni.

Domnule Președinte,

România a fost mereu alături de Republica Moldova, ajutându-ne să trecem mai ușor prin diverse crize și să realizăm proiecte importante pentru țara noastră.

Ne-ați sprijinit în depășirea pandemiei de Covid-19. Donațiile de vaccinuri și de echipamente, schimburile de echipe de medici pentru gestionarea pandemiei ne-au ajutat să salvăm mii de vieți. Vă mulțumim.

Anul trecut, România a oferit agricultorilor noștri 6000 de tone de motorină, care i-au ajutat să depășească urmările secetei din anul 2020. În plină criză energetică, Guvernul României ne-a oferit păcură pentru a produce energie termică.

În numele tuturor cetățenilor Republicii Moldova, vă mulțumesc pentru acest ajutor frățesc.

Sunt convinsă că parteneriatul strâns dintre țările noastre ne va ajuta să depășim și greutățile și incertitudinea cauzate de războiul din Ucraina. 

Trăim vremuri grele, în care solidaritatea, grija, ajutorul reciproc trebuie să prevaleze. Numai așa putem depăși tragedia și distrugerile războiului, numai așa ne putem revendica umanitatea.

Îndemn comunitatea internațională, toate țările democratice, să ne concentrăm eforturile pentru a obține încetarea atacului militar, oprirea luptelor și restabilirea păcii în Ucraina. E ceea ce ne dorim cu toții. E ceea ce merită, în special, cetățenii ucraineni.

Președintele României, Klaus Iohannis: Bună ziua!

Stimată doamnă Președinte Maia Sandu,

Vă mulțumesc pentru primirea de astăzi și pentru discuția foarte consistentă, cordială, și cred că și productivă.

Ne-am concentrat în convorbirile de astăzi, cum era de așteptat, asupra consecințelor agresiunii armate a Federației Ruse împotriva Ucrainei. România și Republica Moldova, ca vecini ai Ucrainei, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a face față cât mai eficient acestor efecte.

De aceea, am venit astăzi la Chișinău, împreună cu premierul Nicolae Ciucă, cu un mesaj puternic: România este alături de Republica Moldova și de toți cetățenii săi, așa cum a fost mereu! Pe noi puteți să contați!

Și pe lângă România, alături de dumneavoastră se află, solidar, toate statele comunității noastre europene și euroatlantice.

În aceste momente complicate, vreau întâi de toate să-mi exprim aprecierea pentru efortul impresionant al doamnei Președinte Maia Sandu, al Guvernului, al tuturor autorităților Republicii Moldova, precum și pentru mobilizarea exemplară a societății civile și a cetățenilor în primirea și îngrijirea persoanelor care caută refugiu din calea ororilor războiului din Ucraina.

Am convingerea că acest efort al Republicii Moldova va rămâne pentru mult timp imprimat în amintirea colectivă, ca gest de profundă generozitate și umanitate, caracteristici reprezentative pentru cetățenii Republicii Moldova.

De la începutul conflictului, România a alocat Republicii Moldova asistență umanitară consistentă, sub diverse forme – combustibil, resurse energetice, transporturi cu materiale de primă necesitate pentru a fi puse la dispoziția refugiaților ajunși aici în Republica Moldova.

Chiar astăzi un convoi umanitar cu un total de 55 de tone de produse alimentare și alte produse destinate refugiaților ucraineni din Republica Moldova a sosit aici, la Chișinău, printr-un transport asigurat de Inspectoratul General român pentru Situații de Urgență.

De asemenea, România a luat măsuri, prin organizarea unor coridoare verzi, pentru preluarea directă, pe cale rutieră și feroviară, de refugiați ucraineni din Republica Moldova și transportarea acestora în România, unde, evident, li se da asistența cuvenită și necesară.

Astfel, am realizat peste 73 de transporturi rutiere și 11 feroviare în ultima săptămână. Dorim ca aceste demersuri să contribuie la reducerea presiunii asupra Republicii Moldova.

În cadrul întâlnirii de astăzi am discutat idei concrete și modalități suplimentare de aprofundare a coordonării deja foarte bune și eficiente dintre autoritățile din România și cele din Republica Moldova, pentru a veni în sprijinul celor care se îndreaptă către noi pentru a primi ajutor.

În România, la Suceava, avem deja din 9 martie operaționalizat hub-ul umanitar, un centru logistic care vizează colectarea și transportul donațiilor internaționale în sprijinul Ucrainei. În funcție de necesități și de evoluția situației, acest centru poate și va fi folosit și pentru a direcționa asistență concretă către Republica Moldova.

De asemenea, am avut oportunitatea să discut cu doamna Președinte Maia Sandu pe tema securității energetice a Republicii Moldova, un subiect de importanță centrală pe agenda noastră bilaterală care, iată, capătă o relevanță sporită în noul context.

Am asigurat-o pe doamna Președinte Maia Sandu de sprijinul nostru atât în plan bilateral, cât și în demersurile de mobilizare a asistenței internaționale, inclusiv a Uniunii Europene, pentru acest proces complex și vital.

Pot să vă spun că Romania face eforturi concrete, nu doar în cadrul Uniunii Europene, pentru a găsi soluții viabile și avantajoase, în interesul Republicii Moldova.

De asemenea, foarte important, cred, ne vom concentra pe suplimentarea cât mai urgent posibil a asistenței financiare și tehnice, inclusiv în gestionarea fluxului masiv de refugiați din Ucraina.

Am subliniat clar toate aceste elemente în contactele bilaterale pe care le-am avut la nivel înalt, precum și în intervențiile mele la recentul Consiliu European informal care s-a ținut la Versailles, la care s-a discutat, evident, și despre cererile de aderare la Uniunea Europeană înaintate de Republica Moldova, Ucraina și Georgia.

Eu am solicitat cu acel prilej să dăm dovadă, la nivelul Uniunii, de viziune și curaj, pentru a da semnalul pe care statele din Vecinătatea Estică, în primul rând Republica Moldova, îl așteaptă și îl merită.

Vom continua demersurile constante, în toate formatele relevante la nivelul Uniunii, destinate mobilizării sprijinului instituțiilor europene și al statelor membre pentru traseul european al Republicii Moldova.

Noi știm din propria noastră experiență că drumul către integrarea europeană nu este deloc ușor. Dar fiecare drum, oricât de lung și greu ar fi, începe cu un pas: de partea Republicii Moldova, acest pas a fost făcut prin semnarea și înaintarea solicitării de aderare. Dar cred ca este important să subliniem că acest pas al Moldovei nu a fost făcut doar prin acea cerere, ci, mai ales, prin angajamentul solid, sincer al actualei conduceri a Republicii Moldova față de valorile europene, față de construirea unui stat de drept și a unei societăți democratice și echitabile pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

Am convingerea că decizia semnării cererii de aderare va duce la continuarea accelerată a reformelor asumate de Chișinău.

Integrarea europeană este singura cale în măsură să asigure democrația, stabilitatea, prosperitatea, dezvoltarea economică și socială ale Republicii Moldova și acest lucru cred că între timp ne este foarte clar tuturor.

Situația tragică din Ucraina nu trebuie să ne facă să uităm că pe teritoriul Republicii Moldova există, încă, un conflict prelungit. Reafirm aici, la Chișinău, sprijinul deplin al României pentru soluționarea politică a problemei transnistrene, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale ale Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internațional și fără afectarea parcursului său pro-european.

În încheiere, vreau să vă asigur, doamnă Președinte, o dată în plus, de sprijinul deplin al României, al meu personal și de deschiderea totală pentru o coordonare strânsă în depășirea provocărilor cu care ne confruntăm în această situație.

Vă mulțumesc!

Jurnalist: O întrebare atât către doamna Sandu, cât și către domnul președinte al României. APCE a recunoscut regiunea transnistreană a Republicii Moldova, zonă de ocupație rusă, și știm că România a fost unul dintre statele care au susținut inclusiv înaintarea acelui amendament care prevede asta. Dacă puteți să ne spuneți ce înseamnă, de fapt, asta și care ar fi efectele pentru Republica Moldova. Și, doamna Sandu, o precizare de la dumneavoastră: de ce Republica Moldova nu a fost printre acele state care au înaintat acest amendament?

Președintele Republicii Moldova: Această decizie a fost despre Ucraina și a vizat situația concretă în Ucraina, în special agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei. În raport cu acest amendament, Republica Moldova întotdeauna a spus foarte clar că Federația Rusă are un rol esențial în tot ceea ce ține de conflictul din Transnistria, începând de la originea acestui conflict și toate lucrurile care s-au întâmplat și se întâmplă până în ziua de astăzi. Noi am spus și am cerut întotdeauna retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană. Noi am cerut și cerem lichidarea munițiilor din raioanele din stânga Nistrului și, în continuare, pledăm pentru soluționarea pașnică a acestui conflict și vom face totul pentru ca să găsim și să putem pune în practică o soluționare diplomatică, politică pașnică.

Președintele României: Eu m-am referit la această chestiune în introducerea pe care am făcut-o. Rezoluția Adunării Parlamentare are valoare de declarație politică, însă problema transnistreană este o problemă a Moldovei, trebuie rezolvată aici, în formatele internaționale recunoscute, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale, și fără să afecteze parcursul pro-european al Republicii Moldova.

Jurnalist: Domnule Președinte, aș vrea să vă întreb câți refugiați ucraineni de pe teritoriul Republicii Moldova ar putea prelua România, în condițiile în care Franța și Germania, de exemplu, au anunțat că ar putea prelua câte 2.500 de refugiați și în cât timp preconizați că ar putea fi folosit la capacitate maximă gazoductul Iași-Ungheni.

Iar pentru doamna Președinte Maia Sandu, aș vrea să vă întreb cât din necesarul Republicii Moldova ar acoperi folosirea la capacitate maximă a acestui gazoduct.

Președintele Republicii Moldova: Volumul pe care îl putem primi prin acest gazoduct nu acoperă toată necesitatea, dar este un volum important, care poate să acopere necesitatea din centrul țării. Și vreau să vă amintesc că avem posibilități tehnice să aducem gaze în Republica Moldova și pe la sudul Republicii Moldova. Deci, capacitățile tehnice sunt, acum pentru noi este important să identificăm alternative de furnizare.

Președintele României: Vreau să fac o afirmație pe care am mai făcut-o, dar cred că este bine să spun acest lucru și aici. România va primi atâția refugiați câți vin! Nu am de gând, repet, nu am de gând să refuz nicio ucraineancă și niciun ucrainean care caută refugiu la noi. Iar cei care caută refugiu în Moldova, și aici capacitatea este depășită, vor fi toți primiți în România. Nu intenționez, nu intenționăm să aducem în discuție un număr sau o cotă. Este vorba despre valori în care credem, refugiații trebuie ajutați. Câți vin, atâția vor fi primiți și vor primi ajutorul și asistența ce li se cuvin. Este minim minimorum cât putem să facem pentru ucraineni în această perioadă extrem de dificilă și în această situație catastrofală în care au ajuns ei prin agresiunea Rusiei. Iar în ce privește aspectele practice, sigur, sunt nenumărate, dar noi am deschis hub-ul de la Suceava. Dacă va fi nevoie, vom deschide încă un hub, și încă unul, și încă unul, și oricâte tabere vor fi necesare, pentru a acomoda fluxul de refugiați. Nu vreau să fiu înțeles greșit, nu încurajez pe nimeni din Ucraina să-și părăsească casa și să vină încoace, dar toți cei care se simt amenințați de război și vor să vină la noi vor fi primiți.

Jurnalist: Astăzi Republica Moldova și Ucraina au fost sincronizate la rețeaua europeană de energie electrică a Uniunii Europene, iar acest lucru este un pas imens în direcția securității energetice.

Dar cum poate fi asigurată mai rapid reducerea dependenței energetice a Republicii Moldova de Rusia, în condițiile războiului din țara vecină, și dacă există posibilitatea ca Republica Moldova să poată avea acces la gazul lichefiat pe care SUA îl livrează unor state europene, dacă va apărea riscul stopării livrării gazelor din Rusia la un moment dat și ce alte soluții de alternativă mai există în aceste riscuri posibile?

Președintele României: Este pentru doamna Președinte Sandu, nu?

Jurnalist: Da.

Președintele Republicii Moldova: Noi cunoaștem care sunt vulnerabilitățile și pe subiectul furnizării gazelor naturale și pe subiectul aprovizionării furnizării energiei electrice, această decizie a UE, astăzi, ne bucură, dar, bineînțeles, depinde de ce se va întâmpla în Ucraina și de cât de repede se va încheia acest război la modul practic, pentru că altfel noi, astăzi, putem să cumpărăm energie electrică doar de la întreprinderea din partea stângă a Nistrului. Acum avem acest acces, în teorie, sperăm și în practică să putem să accesăm energia de pe piețele europene. Între timp, avem un proiect foarte important care a fost lansat în vara anului trecut, și aici este vorba de conectarea cu piața românească, pe linia Chișinău-Vulcănești, un proiect întârziat, care ar fi trebuit să fie realizat mulți ani în urmă. E important că l-am pornit și câțiva ani această conexiune va fi realizată. Pe subiectul gazelor naturale, așa cum am spus, avem posibilități tehnice să cumpărăm din altă parte. E important să identificăm furnizori de alternativă și aici guvernul lucrează, încearcă să identifice aceste surse alternative, respectiv, ținând cont și de prețurile care ar trebui să fie accesibile pentru noi.

Președintele României: Din partea României vreau doar să subliniez că există toată, repet, toată disponibilitatea pentru a realiza proiecte de interconectare, dacă este posibil chiar mai repede decât au fost ele planificate, pentru a veni în sprijinul Republicii Moldova și pe partea de electricitate, dar și pe partea de gaz. Iar o chestiune poate punctuală, dar cred că nu este lipsită de importanță: noi avem capacități de stocare în România care vor fi puse și la dispoziția Republicii Moldova pentru a avea un stoc de rezervă pentru iarna care vine.

Jurnalist: O întrebare pentru ambii președinți. Prima parte pentru Republica Moldova, dacă solicitările guvernului nerecunoscut transnistrean nu vor întârzia parcursul european al Republicii Moldova sau cum veți reuși să negociați cu cei din Transnistria, inclusiv partea rusă.

Iar pentru România: având în vedere tocmai potențialul de supraîncălzire a conflictului din partea de est a flancului NATO, săptămâna viitoare mergeți la Summitul extraordinar al NATO de la Bruxelles. Cu ce solicitări va veni România, în condițiile în care Secretarul General al NATO spunea că trebuie regândită strategia de securitate pe Flancul Estic și ce ar însemna asta pentru România?

Președintele Republicii Moldova: Declarațiile regimului de la Tiraspol se contrazic. Pe de o parte, ei spun că își doresc independența Transnistriei. Pe de altă parte, se întreabă de ce nu au fost consultați atunci când s-a luat decizia să se semneze cererea de aderare a Uniunii Europene. Asemenea declarații au fost făcute de-a lungul timpului. Este important ce vor cetățenii Republicii Moldova, și cei de pe malul drept, și cei de pe malul stâng. Evident că rezolvarea conflictului transnistrean este o problemă serioasă la care căutăm soluții și, repet, această soluție trebuie să fie una pașnică, trebuie să respecte hotarele recunoscute internațional ale Republicii Moldova și trebuie să rezulte într-un stat funcțional și aceasta este ceea ce urmărim noi atunci când ne propunem să identificăm o asemenea soluție. Dar, până la urmă, contează ce doresc cetățenii Republicii Moldova, și cetățenii Republicii Moldova își doresc să trăiască într-o țară democratică, unde le sunt respectate drepturile, unde este respectată demnitatea umană, într-o țară prosperă, unde își pot câștiga în mod cinstit existența. Și pentru acești cetățeni, de pe malul drept și de pe malul stâng, vom munci în continuare ca să putem să realizăm obiectivul de integrare europeană.

Președintele României: Acest război în Ucraina se poartă lângă Flancul Estic al NATO, al Uniunii Europene. Noi suntem pe Flancul Estic, noi suntem lângă Marea Neagră și, cum am mai spus, știm, între timp, că din Marea Neagră a fost lansat atacul rusesc asupra părții sudice a Ucrainei. Deci, Marea Neagră nu este de pe acum o teorie că ne trebuie o strategie, că trebuie consolidată poziția noastră, este o concluzie care rezultă din realitățile din teren. Pe de altă parte, Flancul Estic trebuie întărit într-un mod echilibrat. În speță, partea sudică, mai ales spre Marea Neagră, trebuie să fie la fel de bine apărată și întărită ca și partea de nord a Flancului Estic, din zona Baltică. În concluzie, pentru a satisface aceste cerințe, self evidente de pe acum, aș putea să spun, voi solicita în continuare o prezență aliată suplimentară și întărită pe partea noastră a Flancului Estic. Asta pentru a putea să facă ceea ce ne spune doctrina NATO, că trebuie să avem o prezență puternică, care descurajează. Cam despre asta vorbim. Noi nu dorim să atacăm pe nimeni! Repet, nu dorim un război cu nimeni. Dar nici nu putem să tolerăm să fim slabi și să fim atacați în partea vulnerabilă a Flancului Estic. În concluzie, vom solicita în continuare întărirea și creșterea capacității de apărare pe partea noastră de Flanc Estic și aceste lucruri le voi spune foarte clar la Summitul extraordinar NATO care va avea loc săptămâna viitoare, la Bruxelles. Mai multe detalii și mai multe chestiuni tehnice voi declara probabil acolo, după Summitul NATO.

Vă mulțumesc tuturor! Vă doresc sănătate și pace! Doamnă Președinte, vă mulțumesc mult!