Bună ziua!

Am venit astăzi aici să văd cum este organizată tabăra de la Siret, dar, până să ajung la câteva impresii din această tabără, dați-mi voie să vă spun că această situație, acest război neprovocat, nejustificat, pornit de Rusia împotriva Ucrainei a generat o catastrofă umanitară. O catastrofă umanitară care a făcut sute de mii de ucraineni să-și abandoneze casele, să se refugieze și mulți dintre ei ajung și la noi, în România, unde sunt bine primiți. Aș putea să spun unde sunt foarte bine primiți.

Adineaori am salutat un grup de voluntari care cred că este reprezentativ pentru felul cum au reacționat românii la acest număr mare de refugiați. S-au dus imediat în vamă, i-au primit, i-au așteptat cu haine, cu mâncare, și au continuat aceste acțiuni.

Eu mulțumesc tuturor românilor și organizațiilor umanitare, care, din prima oră, au fost prezente în vămi și au primit așa cum se cuvine pe refugiații din Ucraina. Dar merită, după părerea mea, subliniat, că și autoritățile și-au făcut datoria, începând de la forțele Ministerului de Interne, la Consiliul Județean, la primării, care toate s-au implicat, și-au organizat munca, au adus forțe din altă parte și, într-un timp record, au realizat aceste tabere, fluxurile din vămi și așa mai departe. Merită toată aprecierea.

Oamenii care sunt refugiați din fața războiului sunt în situații disperate. Foarte mulți dintre ei au venit fără nimic și noi oferim tot ce se poate oferi unor persoane care sunt în această situație. La nevoie, primesc hrană, primesc îmbrăcăminte, primesc transport de la vamă până la tabără, aici li se întocmesc - celor care nu au încă actele corespunzătoare - li se întocmesc actele. Este o situație pe care nu și-a dorit-o niciun ucrainean și niciun român, dar noi suntem foarte hotărâți să facem față aici, în România, așa cum trebuie acestei situații.

Vreau să fie clar din capul locului: niciun ucrainean, nicio ucraineancă nu vor fi refuzați la intrarea în România, ba, mai mult, suntem în discuții și cu vecinii din Republica Moldova, pentru a-i ajuta și pe ei. Acolo este, de asemenea, un număr foarte mare de refugiați.

Această situație, după evaluarea noastră, va continua destul de mult, iar complicațiile se vor agrava. Noi credem că această catastrofă umanitară se va extinde, va fi nevoie de foarte multe ajutoare și aici, dar și în Ucraina. Pentru a veni în sprijinul celor care rămân în Ucraina, am decis să amenajăm aici, în județul Suceava, lângă aeroport, un centru logistic pentru ajutor umanitar, un centru logistic european. Aceste centru logistic – sau un hub, cum se numește în ziua de astăzi- va funcționa sub umbrela protecției civile europene, RescEU. Va colecta ajutoare umanitare din toată Europa, de la toate organizațiile internaționale interesate și va duce aceste ajutoare în Ucraina și, dacă este nevoie, le va duce și în Republica Moldova.

Am fost astăzi cu Președintele Consiliului Județean și am văzut locația unde se va organiza acest centru logistic. Vom porni prima etapă în foarte scurt timp și, pe parcurs, se va extinde atât cât va fi nevoie.

Împreună cu Guvernul lucrăm pentru a rezolva absolut toate situațiile care apar și atât cât va fi nevoie, atât vom face, pentru a ameliora din suferința refugiaților și a celor care rămân în Ucraina în situații complicate.

Dacă aveți câteva întrebări, poftiți!

Jurnalist: Domnule Președinte, spuneți-mi, vă rog, Președintele Ucrainei spunea că, în situația în care cade Ucraina în mâinile rușilor, forțele ruse nu se vor opri până la Berlin. Asta înseamnă că și România este în pericol. Spuneți-mi dacă sunteți de acord cu această declarație a Președintelui ucrainean. Și, doi, următoarea țintă ar putea fi Republica Moldova. Ce planuri are România pentru Republica Moldova, în condițiile în care acolo sunt peste 1 milion de cetățeni români?

Președintele României: Noi pornim de la scenariul în care acest conflict nu se va extinde, NATO nu va fi implicată în acest conflict militar și nici România nu va fi implicată în acest conflict. Rolul nostru pe care îl vedem este cel pe care l-am descris. Ajutăm pe cei care se refugiază, vom ajuta și pe cei care rămân în Ucraina. Iar cu Moldova suntem într-o relație foarte strânsă și suntem hotărâți ca, în situația în care umanitar este nevoie de ajutor, să intervenim și acolo. Nu avem acum date care să arate un scenariu că Moldova ar fi amenințată.

Jurnalist: Domnule Președinte, am văzut disperarea oamenilor care vin din Ucraina, îi ajutăm. Vedem însă și frica românilor. De ieri vedem cozi de oameni care stau să își facă pașapoarte în cazul în care ar avea nevoie. Sunt români care își fac stocuri de motorină, sunt români care se gândesc unde să plece dacă va fi cazul. Care este mesajul dumneavoastră pentru ei? Există vreun pericol pentru România în acest moment?

Președintele României: Noi nu calculăm acum un scenariu în care România să fie implicată în conflict sau să fie amenințată. Eu pot să spun un lucru simplu: aici, în România, suntem acasă, asta este țara noastră și aici rămânem!

Jurnalist: Domnule Președinte, vreau să vă întreb concret. Dacă România are o cale de comunicare cu autoritățile din Ucraina, fiindcă, dincolo de granița de la Vama Siret, ucrainenii stau la cozi - deci cozile de automobile sunt de câte 12 ore – și în toată această perioadă nu primesc niciun fel de ajutor. În majoritatea automobilelor sunt mame cu copii și cu bătrâni. Cozile sunt foarte lungi și efectiv nu intervine nimeni, nu au autorități locale care să se ocupe. Voiam să vă întreb dacă credeți că este nevoie de un ajutor și dacă există posibilitatea concretă de a fi implementat.

Președintele României: Vă dați seama că, administrativ, noi nu putem să intervenim în Ucraina, noi preluăm oamenii care vin la noi și ne ocupăm de ei. Dar să știți că există comunicare și au fost situații în care persoane care au avut nevoie de o intervenție urgentă au fost ajutate să treacă mai repede. Însă formalitățile din ieșire din Ucraina sunt formalități de care se ocupă autoritățile din Ucraina.

Jurnalist: What additional plan do you have to help Ukrainian refugees for short term and long term? / Ce planuri aveți pentru a ajuta refugiații ucraineni pe termen scurt și pe termen mediu?

Președintele României: We have plans for short term, like this camp, but we are also preparing for mid and long term. We are preparing, for instance, with schools and kindergartens for children and the fact is that now, in some kindergartens, people brought their children from Ukraine and they are taken care of very well. I want to congratulate the community here, the mayor of Siret for organising this and the County Council also, as it was very much involved. We are preparing schools for the children, we are preparing housing for the refugees and we are going to help them even to find jobs in Romania in case they have to stay for a longer time. So we are prepared and we will be prepared on all levels and as long as it is necessary. / Avem planuri pe termen scurt, precum acest centru, dar avem și planuri pe termen mediu și lung. Ne pregătim, de exemplu, cu școli și grădinițe pentru copii și avem deja în grădinițe copii aduși din Ucraina de părinții lor, care sunt îngrijiți foarte bine. Pentru acest lucru vreau să mulțumesc comunității de aici, primarului din Siret pentru organizare, precum și Consiliului Județean, care a fost, la rândul său, foarte implicat. Pregătim școli pentru copii, pregătim cazare pentru refugiați, pe care îi vom ajuta chiar și să-și găsească locuri de muncă în România, în cazul în care trebuie să rămână aici pentru mai mult timp. Suntem, așadar, pregătiți și vom fi în continuare pregătiți pe toate nivelurile și pentru cât timp este necesar.

Jurnalist: Spuneți-mi, vă rog, cum evaluați riscul ca acest război să se extindă și în alte zone din Europa și dacă, având în vedere ce se întâmplă acum în Transnistria, veți cere ca Statele Unite ale Americii să aducă mai multe trupe în România, pe lângă cele NATO în cadrul Parteneriatului Strategic cu țara noastră.

Președintele României: Sunt 2 lucruri. În acest moment, nu avem indicii că alt scenariu este necesar decât cel în care trăim, din păcate, acum. Deci, nu credem că se va extinde conflictul. Pe de altă parte, este foarte clar că aici avem un agresor, care este Rusia, și noi trebuie să facem tot ce trebuie pentru a ne proteja și a asigura o defensivă pentru statele noastre. Și, în acest sens, da, este de dorit și este destul de probabil să vină forțe din NATO mai aproape de Flancul Estic. Chiar mâine voi merge la Baza Mihail Kogălniceanu de lângă Constanța, unde a ajuns un contingent important din Franța, din Belgia, sunt militari din Statele Unite, știm, din Italia și din Germania, și îi voi saluta, le voi spune „bun venit!”. Dar există planuri să vină și forțe suplimentare. Încă o dată, noi ne pregătim ca să ne apărăm, nu intenționăm să trecem în altă parte.

Jurnalist: Președintele Zelenski a declarat că, dacă Ucraina va pica, atunci va fi eșecul întregii Europe. Cum comentați această declarație?

Președintele României: Este foarte trist că avem un război în Europa, dar, din motive foarte multe și bine cunoscute, NATO nu se poate implica militar într-un conflict într-un stat care nu este membru NATO. Și noi, totuși, ne simțim responsabili și facem tot ce putem, ceea ce se vede aici – intervenim cu ajutoare umanitare, ajutăm refugiații, și pe termen scurt și pe termen mediu, și vom face acest lucru în continuare și pentru cei care rămân în Ucraina. De aceea amenajăm un centru logistic european pentru sprijin umanitar.

Jurnalist: Voiam să vă rog, dacă ne puteți spune, de ce nu puteți face conferințe de presă în fiecare zi, având în vedere pericolul de la granița țării noastre. Oamenii vor să știe mai multe, vor să știe, de exemplu, dacă avem suficiente adăposturi și cum sunt protejați, cum ar putea fi protejați în situația în care s-ar complica lucrurile.

Președintele României: Tocmai vorbesc cu dumneavoastră in extenso, ieri am făcut o declarație destul de extinsă și, sper, destul de bine înțeleasă, că am terminat starea de alertă. Și, oricând este nevoie, stau la dispoziția dumneavoastră.

Jurnalist: Cum se vede astăzi acest val de solidaritate de care dă dovadă Suceava și dacă regretați, poate, vreo secundă, vreo decizie pe care ați luat-o cu privire la județul nostru altădată?

Președintele României: Acum, sincer, nu am ce regreta. Suceava este unul din locurile mele favorite și am mai fost în Suceava, poate atunci nu ne-am văzut. Însă sunt mândru de sucevenii care s-au mobilizat exemplar, unii dintre ei au fost chiar aici și au dat un exemplu foarte, foarte frumos despre cum primim noi, românii, pe cei care vin la noi.

Jurnalist: Domnule Președinte, în județul Suceava există un alt punct de trecere al frontierei funcțional Vicșani – Vadul Siret, punct de trece al frontierei feroviare. Voiam să vă întreb dacă nu luați în calcul și folosirea transportului feroviar pentru transportul migranților din Ucraina în România.

Președintele României: În măsura în care va fi nevoie, evident că acest lucru poate fi luat în considerare, dar asta o să discutăm cu cei de la Interne.

Vă mulțumesc tuturor!