Președintele României, Klaus Iohannis: Bună ziua!

Astăzi începe Consiliul European de iarnă. Avem multe teme pe ordinea de zi, dar acum, înainte să intru la Consiliul care începe peste câteva minute, vreau să mă refer la trei teme care, cu siguranță, sunt de mare interes pentru noi.

Prima temă – pandemia de COVID-19. Vom avea o discuție aplicată. Este evident că există o îngrijorare larg răspândită în legătură cu noua variantă a virusului, numită Omicron. Vom discuta ce se poate face în comun și, foarte important, vom discuta despre cum vom obține un vaccin nou, pregătit pentru a combate această nouă formă a virusului. Este, între timp, foarte clar pentru toată lumea, și am discutat și ieri cu alți lideri, doar vaccinarea poate să oprească răspândirea acestei pandemii.

Sunt teme complicate și sper să ajungem rapid astăzi la o concluzie cum obținem acest vaccin nou și cum va fi achiziționat și împărțit între statele membre.

De asemenea, tot în legătură cu pandemia, voi atrage atenția să nu se exagereze cu măsurile de restricționare, în special când este vorba de traficul de mărfuri, despre economia europeană și sper să ajungem la concluzii pozitive în acest sens.

A doua temă, care pentru noi este foarte importantă, se referă la energie. Vom discuta despre prețurile enorme la care a ajuns gazul, despre prețul mare în general la energie și despre ce se poate face, fiindcă aceste prețuri există în fapt. Noi am luat acasă măsuri, există măsuri de compensare, și așa mai departe, însă aceste măsuri nu pot merge la infinit și trebuie să vedem de ce s-a putut ajunge la aceste prețuri mari, în condițiile în care, de exemplu, nu întreaga capacitate de transport a conductelor europene este folosită. Înseamnă că undeva trebuie analizată foarte bine piața pentru a vedea cum putem să îmbunătățim condițiile concurențiale, în așa fel încât să existe o concurență reală și să existe, evident, o protecție a consumatorului în acest sens.

În același context, voi reitera foarte clar nevoia a acelui act delegat, cum se numește, care stabilește că gazul și energia nucleară sunt energii bune de tranziție, dacă ne îndreptăm spre o economie verde. Pentru noi acestea două sunt vitale și aceste lucruri trebuie subliniate foarte clar.

În fine, a treia temă, care pentru noi este extrem de importantă, este tema securității și a Busolei Strategice, așa se numește. Busola Strategică este un document care va stabili cum se orientează Uniunea Europeană în anii, în deceniile care vin și în zona de securitate, în zona de securitate economică și așa mai departe. Eu voi sublinia foarte clar importanța deosebită strategică a întregii regiuni a Mării Negre, importanța consolidării securității la Marea Neagră și, în același timp, importanța colaborării între Uniunea Europeană și NATO. Este nevoie de sinergie, de colaborare pozitivă și, în niciun caz, nu putem să acceptăm paralelisme între NATO și Uniunea Europeană.

Toate aceste chestiuni le voi explica foarte clar, împreună cu altele pe care le vom detalia mai târziu.

Dacă aveți două, trei întrebări, poftiți!

Jurnalist: Domnule Președinte, o să-mi permit să revin asupra Summitului Parteneriatului Estic de ieri, asupra Republicii Moldova. Ați fost un avocat deja al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, asta după ce, la Summitul precedent, țărilor din Parteneriatul Estic nu li s-a oferit această perspectivă a integrării. Aș dori să vă întreb în ce măsură e posibil ca acest orizont 2030 să fie realizabil dacă Republica Moldova are ambiția necesară și cu ce o poate ajuta Uniunea Europeană în contextul în care știm că avea acea situație complexă pe teritoriul Republicii Moldova. Vă mulțumesc!

Președintele României: Este clar că trebuie lucrat intens de ambele părți. Republica Moldova trebuie să pună în aplicare reformele, instituțiile statului trebuie să funcționeze în așa fel încât să corespundă cu așteptările europene, să fie respectate toate valorile europene. Este nevoie în multe domenii în Republica Moldova când vorbim despre economie, să se creeze prima dată condițiile de level playing field, cum se numește, adică o concurență echitabilă, corectă și o independență a producătorilor și a regulatorilor și așa mai departe. Deci sunt foarte multe chestiuni care trebuie rezolvate de Moldova în Moldova. În același timp, în cadrul Uniunii trebuie să existe o claritate strategică: vrem sau nu vrem ca Moldova să devină stat membru. România își dorește acest lucru, am spus-o de nenumărate ori, și putem să-i ajutăm, noi, România, putem să-i ajutăm să-și pregătească, să-și pună în practică reformele, să-și îmbunătățească performanța economică și vom face toate aceste lucruri.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați vorbit în trecut despre „țopăiala fiscală” și aș vrea să vă întreb cum vedeți acum aceste măsuri propuse în interiorul coaliției de PSD, mă refer la impozitul pe cifra de afaceri a companiilor și alte măsuri care sunt mai degrabă opuse ideilor PNL. Mulțumesc!

Președintele României: Deocamdată este bine sa facem diferența între măsurile care chiar se adoptă și se pun în practică - și vedem aceste lucruri în aceste zile, sunt acte normative ale Guvernului care stabilesc ce se va întâmpla cu bugetul pe anul viitor, cu taxele, cu impozitele -, și discuțiile care sunt discuții politice.

Trebuie să vedem situația așa cum este. Avem o coaliție formată din social-democrați și liberali. Fiecare încearcă să-și promoveze politicile bazate pe o anumită doctrină. Dar asta nu înseamnă că Guvernul le pune în practică alandala și amestecate. Deocamdată, am spus, s-a spus și se respectă, că nu vor fi majorate taxe și impozite și nu vor fi introduse altele noi. Mie, personal, acest impozit, suprataxarea, nu mi se pare nici necesar, nici util, nici corect, ca să mă exprim foarte clar. Dar, evident, în coaliție se vor discuta aceste chestiuni.

Fapt este că acum nu se introduce așa ceva. Deci, nu are rost să umflăm o temă care a fost o temă de discuție în coaliție fără să fie aplicată practic. Pe de altă parte, în discuțiile cu liderii coaliției, eu am subliniat foarte clar că trebuie să respectăm cadrul macro la care ne-am angajat – trebuie să scădem deficitul, trebuie să facem reforme structurale și trebuie să ne apucăm să facem reformele care sunt stabilite prin PNRR. Deci, atenție, nu sunt propuse, sunt stabilite! Noi ne-am angajat, noi, România, ne-am angajat să facem aceste reforme și le vom face.

Este, pe de altă parte, foarte clar că discuțiile în coaliție vor continua, dar acesta nu este un lucru rău. Eu cred că este un lucru bun și natural. Mai ciudat mi s-ar părea să fie un partid social democrat și un partid liberal și să nu discute despre aceste lucruri. Trebuie discutate, trebuie clarificate, și, până în momentul de față, impresia mea este că s-a ajuns la concluzii rezonabile și Guvernul se mișcă până acum foarte bine.

Jurnalist: Cum apreciați că este construcția bugetului pentru anul viitor până în acest moment și dacă sunteți încrezător că îl veți promulga până la sfârșitul anului?

Președintele României: Haideți mai întâi să vedem primul draft al acestui buget. Nu va fi un buget de mare cheltuială. Fiindcă, dacă vrem să ne încadrăm în deficitul pe care ni l-am propus, și vrem, va fi nevoie de un buget foarte realist. Am discutat în câteva rânduri cu premierul despre acest lucru și este, cel puțin la nivel de Guvern, foarte clar, că bugetul trebuie să fie unul realist, clar și bine fundamentat. Asta este ce aștept eu de la acest buget și, evident, dacă va fi construit așa cum sunt promisiunile, nu văd acum nicio problemă în a promulga un astfel de buget.

Jurnalist: În țară, un caz care a stârnit reacții, inclusiv din partea Comisiei Europene, dar și a Ambasadei Statelor Unite în România, a fost al excluderii din magistratură a judecătorului Cristi Dănileț, pentru niște postări pe rețele de socializare. Cum vedeți dumneavoastră această decizie?

Președintele României: Sincer, mie mi se pare o decizie destul de stranie, dar nu pot să comentez deciziile care se iau în CSM, CSM care, conform Constituției, garantează independența justiției. Totuși, cred că se putea analiza mult mai în profunzime această chestiune. Oricum, nu este definitivă, există calea Înaltei Curți, care probabil va fi sesizată, așa am înțeles din media, și care va reanaliza această chestiune.

Jurnalist: Domnule Președinte, scurt un comentariu legat de un scandal intern, care, iată, a devenit unul internațional, cel în care este implicată senatoarea Ivanovici Șoșoacă. Autoritățile române sunt acuzate de cele italiene că nu au intervenit suficient, Poliția română mai exact. Ambasadorul României la Roma a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe tocmai pe acest incident. Care este poziția României? Ați fost informat de Poliție? Considerați că au intervenit corect în acel incident?

Președintele României: Este un incident absolut regretabil și trebuie să fim foarte clari: sechestrarea de persoane se sancționează conform legii și în România! Pe de altă parte, nu vreau să mă antepronunț. Absolut toate autoritățile competente să verifice ce s-a întâmplat și cum s-a intervenit, trebuie să își facă datoria cu vârf și îndesat, cum se spune, după care, cu siguranță, voi aștepta concluziile de rigoare. Este posibil să fi fost greșeli în abordare, dar nu pot eu să mă exprim asupra acestor chestiuni. Cert este: solicit această verificare la sânge, pentru a nu avea încă o dată un astfel de incident, care este absolut regretabil și, ca să fiu sincer, până acum ar fi fost inimaginabil.

Vă mulțumesc!