Bună ziua!

Avem Consiliu European de toamnă. Am început ieri, continuăm astăzi. Sunt destul de multe teme pe care le dezbatem, dar m-aş opri asupra a două chestiuni care au fost dezbătute ieri, o parte după-amiază, o parte seara, şi care pentru noi, în România, sunt foarte importante. Este în primul rând chestiunea legată de energie, climă şi ceea ce se numește green-deal, deci dorinţa noastră de a transforma economiile noastre în economii prietenoase cu mediul, cu emisiuni către zero la orizontul anului 2050.

Noi știm de acasă că avem o problemă cu preturile la energie, mai ales cu preţurile la electricitate şi adevărul este că noi am găsit acasă soluţiile pentru familiile cu venituri mici, familiile vulnerabile cum se spune, avem o legislație gata pregătită şi vor fi compensate facturile, vor exista posibilități de amânare. Deci noi deja am rezolvat problema pentru lunile următoare la noi acasă. Însă chestiunea din păcate nu este așa simplă. Dacă preţurile la energie vor creşte în continuare automat aceste creșteri se vor reflecta şi în alte preţuri şi cred că acesta nu este lucrul dorit nici de politicieni, nici de oamenii simpli. În consecinţă am fost foarte ferm şi foarte clar ieri în discuţiile de la Consiliu. Trebuie să găsim pe lângă soluțiile naţionale, deci soluţiile pe care le găsește fiecare acasă, trebuie să găsim şi abordări şi soluţii europene ferme.

În acest sens, am solicitat să avem un plan clar pentru această iarnă, să verificăm de ce au crescut prețurile, unde s-a greșit ca să nu se repete și să luăm măsuri să mergem înspre soluții sustenabile, adică să găsim soluții pentru ca aceste prețuri să revină la normalitate.

Pe de altă parte, este clar că dacă vrem să mergem spre o economie mai verde avem nevoie de soluții intermediare. Este foarte posibil și asta ne dorim ca undeva, în 2040 - 2050, sursele regenerabile - energia solară, energia vântului și așa mai departe - să reprezinte o parte foarte mare din producția de energie. Dar până atunci trebuie să ajungem cumva, și opinia noastră, în România, este că trebuie să folosim centralele nucleare, să le modernizăm și să extindem energia electrică produsă în nuclear.

În același timp, noi în România suntem hotărâți și trebuie să folosim gazul natural pentru încălzire, pentru generare de electricitate și în industrie. Deci, trebuie să avem clar energie nucleară și gaz. Pentru asta ar fi excelent și am prezentat și am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni, ceea ce s-ar reflecta în ceea ce se numește un act delegat al Comisiei sau taxonomia pe nuclear și gaz, într-o formulare mai științifică. Am solicitat foarte ferm Comisie să vină cu acest act delegat cât se poate de repede, încă în această toamnă.

Este, pe de altă parte, clar că alte chestiuni care țin de combaterea schimbărilor climatice trebuie abordate mai repede, mai bine și mai rafinat. Se discută, bunăoară, despre taxarea carbonului la granița Uniunii Europene. Adică să nu importăm mărfuri care sunt produse undeva în afară și producția produce multă poluare. Aceste lucruri trebuie taxate, însă aici trebuie să avem grijă să nu omorâm economia noastră europeană cu astfel de măsuri. Deci un întreg complex foarte complicat. Eu sunt foarte hotărât să rămân foarte implicată în temă și pentru România este o chestiune foarte, foarte importantă. Eu vreau să combatem ceea ce se numește sărăcia energetică, adică orice român să își poată permite energia, curentul, gazul și încălzirea și să fie disponibile, pe de altă parte să fim una din țările care se implică efectiv pentru combaterea schimbărilor climatice.

A doua chestiune care pentru noi este foarte importantă este evident combaterea pandemiei. Știți foarte bine, acasă situația este foarte, foarte, complicată. Am vorbit eu despre o tragedie, despre o catastrofă în domeniu. Spitalele sunt arhipline, medicii, personalul medical sunt terminați că lucrează non-stop, locuri la terapie intensivă nu mai sunt disponibile.

Am apelat la Mecanismul European de Sprijin și am primit deja efectiv sprijin de la opt state europene, alții s-au declarat deja dispuși să ne ajute. Este un lucru important și arată în această situație disperată în care suntem că solidaritatea europeană nu este doar o expresie, ci este un fapt. Le-am mulțumit partenerilor și prietenilor noștri care ne ajută și vin cu locuri la terapie intensivă, cu medicamente, cu aparate de oxigen și așa mai departe, și sar în ajutorul nostru. Însă, noi trebuie să jucăm rolul nostru. Şi aici, repet, foarte clar: nu există altă soluție decât vaccinarea și trebuie să fim serioși și să acceptăm odată și odată acest lucru.

Uitați-vă la alții, în vestul Europei. Suntem aici, în Bruxelles. În toate statele din vestul Europei pandemia a fost domolită prin vaccinare. Sunt rate de vaccinare de 80%-90% și au ajuns în ultimele săptămâni puțini oameni la terapie intensivă și în spitale. Noi de ce nu putem așa ceva? De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii în spațiul public și pe Facebook și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă? Este fundamental eronat. Soluția este clară, este gratuită, este disponibilă, se numește vaccin.

Dragi români, mergeți și vă vaccinați, să nu ajungeți la spital, să nu dați boala mai departe, să terminăm odată cu această pandemie. Până atunci avem sprijin din toate părțile, toți ne ajută, dar să fim serioși, nimeni nu poate să se vaccineze în locul nostru, asta trebuie să o facem noi.

Vă mulțumesc!

Jurnalist: Legat de criza energetică. Pe lângă soluțiile naționale, știm că Comisia Europeană are un set de măsuri de compensare a acestor creșteri pentru că este vorba de o criză europeană, e vorba de o piață unică a energiei și toți cetățenii europeni sunt afectați la fel și economia europeană care se reface după aceste momente grele. Care ar fi aceste soluții la nivel european care să compenseze creșterile şi pe termen mediu şi lung ce s-ar putea face pentru scăderea dependenței de resursele dinspre Federația Rusă? Premierul grec am văzut că a venit cu o propunere foarte interesantă către Mediterana, Egipt, să ne îndreptăm în anii următori.

Președintele României: Soluții posibile se găsesc, dar ele trebuie acceptate şi puse în practică. Dacă vorbim de compensare, aici deocamdată nu există mecanisme europene de compensare şi de asta noi, acasă în România, am găsit deja împreună cu guvernul soluțiile pentru persoanele și pentru familiile cu venituri mici şi ele vor fi puse în practică foarte curând. Dar, dacă vorbim de reducerea dependenței de gazul rusesc, soluția este cunoscută, este dezvoltarea altor forme de producere a energiei, la noi nuclear, vânt, solar. Acestea trebuie dezvoltate, este foarte evident şi pentru tranziție trebuie să folosim gazul, noi, gazul din Marea Neagră. Pentru Europa există soluții alternative. Există gaz în nordul Africii, există gaz în estul Mediteranei, dar pentru asta trebuie să dezvoltăm în continuare rețelele care permit transportul acestui gaz din alte surse şi se lucrează la aceste lucruri, dar trebuie să vedem lucrurile așa cum sunt, nu se întâmplă nici de azi, nici pe mâine, nici într-un an, sunt schimbări profunde în întreaga piață care vor dura poate un deceniu sau mai mult şi până atunci trebuie să avem grijă de cetățenii noștri şi de economia noastră.

Jurnalist: Au fost state care au insistat, în frunte cu Franța, pentru includerea energiei nucleare oficial între sursele verzi de energie. Din păcate, în concluziile primei zile de summit, nu apare menționat cuvântul nuclear. Întrebarea este ce șanse sunt ca pe fondul acestei crize a prețurilor, totuși energia nucleară să fie stabilită clar. Întrebarea este ce șanse sunt ca fondul acestei crize a prețurilor, totuși energia nucleară să fie stabilită clar poate până la sfârșitul anului acestuia între sursele verzi de energie şi dacă îmi permiteți, dacă România ia în calcul să participe la crearea acelor rezerve strategice regionale despre care s-a vorbit, inclusiv în setul de recomandări al Comisiei Europene.

Președintele României: România este parte din grupul statelor europene care dorește să continue producerea energiei electrice, a electricității în centrale nucleare. Așa cum s-a exprimat Franța, fix așa ne-am exprimat şi noi. S-a format un grup de state care dorește să promoveze ca şi energie sustenabilă de tranziție nuclear şi gaz. Noi suntem printre ei. Insistăm, de asta am subliniat în prima parte a alocuțiunii mele că vrem să fie acceptate pe actul delegat, deci taxonomia europeană să cuprindă nuclearul şi gazul natural. Însă trebuie să vedem şi aici lucrurile cum sunt. Nu toată lumea în Europa dorește aceste lucruri şi sunt două grupuri: un grup de state în care ne numărăm noi, Franța şi alții care folosesc şi acum centralele nucleare şi gazul şi doresc s-o facă şi în continuare, sunt alții care sunt mai reticenți. Vom vedea cum evoluează lucrurile. Pentru România, un lucru este foarte clar, noi vom dezvolta centralele nucleare şi vom dezvolta şi rețeaua de gaz metan. Asta este clar. Optimal ar fi sigur să beneficiem şi de finanțare, şi de fonduri europene, iar în ce privește stocurile strategice, România are capacități de stocare şi, dacă se găsește o soluție europeană vom fi parte din ea.

Jurnalist: La București, domnule Președinte, se prefigurează un guvern minoritar PNL-UDMR, în contextul în care dumneavoastră aţi făcut o nominalizare pentru un candidat de premier, un guvern minoritar care cel mai probabil va avea sprijinul celor de la PSD, pentru că cei de la USR au anunțat că nu sprijină un astfel de guvern. Ce șanse are un astfel de guvern să reziste până la alegerile din 2024 şi să realizeze reforme, în contextul în care chiar dumneavoastră criticați PSD că blochează aceste reforme?

Președintele României: Trebuie să vedem lucrurile așa cum le văd şi românii. Trebuie să se termine criza politică, care nu este despre România, nu este despre problemele românilor. Este o criză creată de unii care au vrut să arate cât de importanți sunt şi nu au reușit să arate decât ce neimportanți sunt, ca s-o spun foarte franc. Pe de altă parte, acum am desemnat pe domnul Ciucă ca să formeze un guvern, ca să ne apucăm, ca să se apuce guvernul să rezolve problemele românilor şi problemele României: pandemia, criza energetică, venirea iernii şi reformele. Eu mi-am asumat aceste reforme din 2014 şi sunt în continuare hotărât să mă implic total ca să avem o reformă finalizată cu bine în justiție. Avem absolută nevoie de o justiție independentă, corectă, dreaptă, avem nevoie de schimbări. Legile justiției sunt încă așa cum au rezultat ele pe vremea PSD-lui lui Dragnea. Nu putem să rămânem așa. Avem nevoie de reformă în administrație, avem nevoie de reformă în domeniul pensiilor, avem nevoie în domeniul salarizării publice, deci, toate aceste lucruri au rămas în nelucrare, cum se numește. Coaliția care a guvernat până acum nu a reușit să rezolve aceste probleme. Nu are rost să vă explic eu acum de la Bruxelles de ce nu au reușit, dar zilele trecute au cam arătat care au fost crizatorii. Cei care în loc să facă reforme au produs crize. Asta este situația la noi. Acum trebuie să ne apucăm de treabă și trebuie să ne apucăm de treabă cu cei care vor să fie cu noi. Unde să căutăm majorități decât în Parlamentul României! Cineva trebuie să guverneze și cineva trebuie să sprijine guvernul prin majorități. Acesta este calculul politic și este un calcul pe care l-am făcut pentru România și pentru români, și așa se va întâmpla. Dacă guvernul va fi în această componență un an sau doi sau trei vom vedea, dar problemele, dragii mei, trebuie rezolvate, odată și odată trebuie rezolvate și cineva trebuie să guverneze.

Jurnalist: S-a vehiculat că propunerea Nicolae Ciucă, propunerea de candidat din partea PNL a venit din partea dumneavoastră. E adevărată această informație?

Președintele României: Știți, asta cu vehiculatul este cam așa: am luat o decizie, se formează un guvern și nenumărați își exprimă opiniile. Este drăguț, dar problema practică este de formare a guvernului și domnul Ciucă a fost propus de PNL, cum știm cu toții.