Domnule Linden,

Doamnă Keupen,

Doamnă Reding,

Domnule Prof. Dr. van Middelaar,

Dragi participanți, 

Apreciez în mod deosebit eforturile Societății pentru conferirea Premiului Internațional „Carol cel Mare” al orașului Aachen de a organiza acest eveniment, într-un format digital, pe fondul situației epidemiologice dificile prin care trecem, în Europa și în lume.

Felicitări doamnei primar Keupen pentru alegere și mult succes!

Criza generată de pandemia de COVID-19 ne-a adus în fața unei situații excepționale și a evidențiat o serie de vulnerabilități de ordin sanitar, social și economic. Este cel mai bun exemplu al faptului că oricând ne putem confrunta cu situații imprevizibile, bulversante, care pun la încercare până și construcția europeană și modul de funcționare a Uniunii Europene.

Are capacitatea Uniunea de a răspunde eficient provocărilor? Acționăm împreună mai bine decât individual, ca state membre, pentru a corecta discrepanțele de dezvoltare dintre noi, menținând, în același timp, diversitatea și bogăția societăților noastre? Din perspectiva României, susțin fără ezitare o abordare pro-europeană și un răspuns pozitiv la aceste întrebări.

În cei 70 de ani care au trecut de la Declarația lui Robert Schuman, Uniunea Europeană a dovedit de multe ori că este și rămâne un proiect solid și durabil.

Pe fundalul curent marcat de provocări multiple, devine însă evident că adaptarea la noile realități ale contextului european și global necesită un proces amplu de reflecție legat de rolul Uniunii. Acest proces trebuie să aibă în vedere inclusiv lecțiile învățate din gestionarea crizei sanitare curente.

Anul trecut, cu ocazia Summitului pe care am avut onoarea să îl găzduiesc la Sibiu, la 9 mai 2019, toți liderii europeni au reafirmat hotărârea de a duce mai departe acest proiect, care trebuie să acționeze unitar, în beneficiul cetățenilor - o Europă unică, de la Est la Vest, de la Nord la Sud. Reuniți într-un oraș cu o moștenire istorică și culturală impresionantă, simbolic pentru diversitatea care caracterizează Uniunea, am fundamentat „spiritul de la Sibiu”, axat pe unitate și angajament pentru o Uniune puternică, unită, care apără modul nostru de viață, democrația, statul de drept și acționează pentru binele cetățenilor noștri.

Această viziune asupra viitorului Europei trebuie să ne ghideze mai departe, inclusiv în dezbaterile care vor urma în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.

 

Doamnelor și domnilor,

Pentru România, aderarea la Uniunea Europeană ne-a demonstrat puterea transformatoare a acesteia. A fost un pas istoric care ne-a permis să lucrăm împreună pentru a reduce disparitățile dintre statele membre, dar și din interiorul societăților noastre.

Progresele realizate de România, în plan economic și social, al construcției democratice, reprezintă dovada clară în acest sens.

Pentru noi, proiectul european este un proiect de societate, care a susținut și potențat procesele noastre de modernizare pe toate palierele. La rândul nostru, aducem o contribuție importantă construcției europene.

Susținerea pentru proiectul european, evitarea diviziunilor, abordarea inclusivă în procesul decizional comunitar reprezintă o dimensiune intrinsecă a profilului României la nivelul Uniunii.

Am pus în slujba obiectivului coeziunii europene primul nostru mandat la Președinția Consiliului Uniunii Europene în 2019. Suntem „prin noi înșine” o ilustrare a faptului că o Europă mai puternică și mai unită aduce beneficii tuturor, mai mult decât o Europă axată pe cercuri concentrice sau pe viteze diferite de dezvoltare și integrare. Iar tocmai răspunsul Uniunii la criza actuală reconfirmă legitimitatea acestei abordări susținute constant de România, axată pe unitate și convergență la nivel european.

În fața provocărilor curente, am învățat că trebuie să depășim divergențele. Uniunea Europeană a progresat prin implicarea și contribuția economică, socială și culturală ale fiecărui stat membru.

Viziunea privind viitorul construcției europene trebuie să pornească de la ideea de unitate, solidaritate și coeziune, pe baza valorilor și principiilor democratice care stau la baza Uniunii.

Valorile europene trebuie readuse în prim-planul acțiunii noastre comune. Iar aceste valori care ne unesc trebuie să depășească diferențele dintre noi.

Un răspuns adecvat la o criză de o asemenea magnitudine și cu ramificații și implicații atât de complexe - de la sănătate și achiziții, până la aspecte privind libera circulație, nu poate fi decât unul european comun și coordonat.

România a contribuit la această abordare solidară și pe parcursul crizei curente, dovedind încă o dată că este un partener de încredere. Echipe de medici și asistenți români s-au deplasat în Italia și Republica Moldova pentru a sprijini eforturile de combatere a epidemiei.

De asemenea, țara noastră este, ca și Germania, unul dintre statele membre care au gestionat constituirea unei rezerve strategice de echipamente medicale pentru întreaga Uniune - RescEU.

Doamnelor și domnilor,

Uniunea Europeană, statele membre, cetățenii europeni, cu toții ne aflăm în fața unor schimbări cu impact substanțial asupra generațiilor viitoare. Pandemia și efectele sale, evoluția tehnologică, gestionarea schimbărilor climatice sunt doar câteva aspecte la care trebuie să reflectăm în această etapă.

Reușita construcției europene constă și va continua să se bazeze pe modalitatea în care diversele dimensiuni de integrare - economică, socială, politică - se completează și se potențează reciproc.

Dacă ne raportăm la istoria recentă a Uniunii Europene, două au fost, cred, momentele care au fost caracterizate drept crize majore, respectiv criza economică care a debutat în 2008 și cea a migrației din 2014-2015. Ambele au dat naștere la noi soluții și noi abordări.

Din aceste perspective și actuala criză trebuie văzută ca o oportunitate. O oportunitate de a găsi, de comun acord, instrumente pentru a răspunde problemelor curente și provocărilor viitoare. O oportunitate de a corecta lacunele dintr-o serie de domenii, pentru a fi cu un pas în fața unor noi crize.

Avem nevoie, în consecință, de consolidarea sistemului sanitar în Uniunea Europeană, de investiții în cercetare-inovare; de asigurarea unei creșteri economice robuste, în paralel cu un nivel sustenabil al datoriilor bugetare; de crearea unor sisteme de securitate socială pentru a proteja categoriile sociale cele mai vulnerabile; de sporirea securității cibernetice și evaluarea riscurilor inteligenței artificiale; de combaterea efectelor schimbărilor climatice; de consolidarea rolului Uniunii Europene ca actor global.

Depășirea crizei sanitare va trebui să însemne, în același timp, depășirea consecințelor, pe termen mediu sau lung, de natură economică și socială.

Acordul politic de la Consiliul European din luna iulie cu privire la punerea în aplicare a unui Plan European de Redresare Economică constituie un reper istoric remarcabil.

Acordul politic asupra Planului de redresare economică marchează un punct de cotitură în definirea acțiunii comune la nivel european, facilitând utilizarea, în premieră, a unui mecanism de atragere de fonduri de pe piețele financiare, susținut prin sistemul de resurse proprii al Uniunii.

Uniunea Europeană a pus, astfel, la dispoziția statelor membre un set comun de instrumente și mecanisme menite să susțină eforturile de atenuare a efectelor pandemiei, atât pe plan economic, cât și social.

Totodată, accentul plasat, în cadrul Planului european de redresare economică, pe componenta digitală și pe dimensiunea ecologică a dezvoltării tehnologice și industriale va susține, fără îndoială, obiectivul unei reveniri sustenabile a economiei europene.

Potențialul transformator al acestor două tendințe constituie beneficii de necontestat. Consecințele pandemiei au afectat și vor afecta statele membre în mod asimetric. Pentru a evita reluarea și chiar potențarea discrepanțelor dintre state, este nevoie ca măsurile și deciziile de la nivel european să fie subsumate, permanent, principiilor de convergență și solidaritate.

În același timp, trebuie să ne adaptăm la progresul tehnologic. Pandemia ne-a obligat să orientăm foarte multe activități în mediul on-line. Ca atare, piața forței de muncă trebuie să se adapteze la noi cerințe. Unele activități pot fi realizate parțial sau exclusiv prin intermediul platformelor virtuale, altele nu.

Astfel, ajungem la esența lucrurilor: cum putem gestiona cât mai bine consecințele economico-sociale ale acestei pandemii și ale progresului tehnologic, astfel încât să ne adaptăm la noile realități și să evităm adâncirea disparităților sociale, iar categoriile de persoane cele mai vulnerabile să fie protejate. În aceste domenii trebuie să acționăm împreună în continuare la nivel european.

Doamnelor și domnilor,

Dați-mi voie să punctez și câteva aspecte legate de agenda externă a Uniunii.

În actualul context global marcat de provocări multiple, de la declinul multilateralismului, la valul de instabilitate politică și conflicte în vecinătatea sa, Uniunea Europeană trebuie să își consolideze rolul de actor global puternic.

Trebuie să ne angajăm cu toții să consolidăm Uniunea Europeană - o Uniune puternică, eficientă și credibilă, o Europă a principiilor și valorilor democratice, o Europă solidară și furnizor de ajutor umanitar, o Europă garant al multilateralismului. Pentru România acesta este un obiectiv esențial de politică externă. Susținem în mod activ multilateralismul și ordinea internațională bazată pe reguli sau ceea ce astăzi mai numim „statul de drept la nivel internațional”.

Abordarea multilaterală, fundamentată pe valori și principii comune, solidaritate și cooperare europeană și internațională, este modalitatea prin care putem depăși provocările comune.

Modelul Uniunii Europene, istoricul său democratic, standardele înalte în multiple domenii și contribuțiile financiare și materiale substanțiale la acțiunea organizațiilor internaționale confirmă faptul că putem avea un rol de lider la nivel internațional, prin care putem să influențăm substanțial reforma și revitalizarea sistemului multilateral.

Măsurile în plan intern trebuie să fie sprijinite de o acțiune externă orientată simultan spre două direcții. Pe de o parte, trebuie să avem în vedere reducerea dependenței de actori globali care nu împărtășesc aceleași valori. Pe de altă parte, se impune consolidarea relațiilor în interiorul Uniunii Europene și al NATO, precum și cu actori din afara acestora, care au obiective compatibile cu ale noastre.

Astfel, parteneriatul transatlantic este fundamental, România pledând și acționând în permanență pentru întărirea acestuia. Statele Unite au fost și rămân un partener natural al Uniunii, cu care împărtășim un sistem comun de valori democratice și obiective comune de securitate.

Consolidarea relațiilor cu alți actori globali este vitală, iar aici politica externă trebuie să fie strâns conectată cu politica comercială, industrială, de cercetare și dezvoltare, în paralel cu întărirea sistemului multilateral bazat pe reguli și fără a prejudicia sistemul de principii și valori pe care Europa îl reprezintă.

Modalitatea prin care Uniunea va sprijini statele din vecinătatea imediată în a limita efectele negative ale pandemiei generate de COVID-19 va avea un impact puternic asupra modului în care aceste state și cetățenii lor se raportează la Europa.

România a pledat și acționat pentru solidaritate, în acest sens fiind ilustrativ sprijinul oferit statelor vecine din Balcanii de Vest și din Parteneriatul Estic, precum Republica Moldova și Ucraina.

Criza actuală a adus în prim-plan, totodată, importanța întăririi rezilienței. La nivel statal, trebuie să investim în reziliența instituțiilor noastre, a economiei și a societății, astfel încât acestea să poată rezista și depăși șocurile, fie acestea în domeniul economic, social sau al sănătății. Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere faptul că o reziliență sporită implică și capacitatea de combatere a dezinformării și a acțiunilor ostile de tip hibrid, care s-au multiplicat îngrijorător de la debutul acestei crize.

Doamnelor și domnilor,

Perioada pe care o traversăm necesită mai mult ca niciodată unitatea statelor membre, consensul și depășirea discrepanțelor la nivel european. Astfel, putem consolida proiectul european și asigura ca cetățenii europeni să trăiască în prosperitate și siguranță, să continue să beneficieze de realizările Uniunii Europene.

Vă mulțumesc!

__________________________________

 

Sehr geehrter Herr Linden,

Sehr geehrte Frau Keupen,

Sehr geehrte Frau Reding,

Sehr geehrter Herr Prof. van Middelaar,

Verehrte Liebe Teilnehmer,

 

Ich schätze die Bemühungen der Stiftung Internationaler Karlspreis zu Aachen, diese Veranstaltung, aufgrund der schwierigen epidemiologischen Situation, die wir alle - in Europa und der ganzen Welt - durchleben, in digitaler Form zu organisieren, in besonderer Weise.

Gratulation Frau Oberbürgermeisterin Keupen zur Wahl und viel Erfolg!

Die durch die COVID-19-Pandemie verursachte Krise hat uns in eine Ausnahmesituation versetzt und eine Reihe von gesundheitlichen, sozialen und wirtschaftlichen Schwachstellen aufgezeigt.

Dies ist das beste Beispiel dafür, dass wir immer wieder mit unvorhersehbaren, beunruhigenden Situationen konfrontiert werden können, die sogar die europäische Konstruktion und die Arbeitsweise der Europäischen Union auf die Probe stellen.

Ist die Union in der Lage, angemessen auf die Herausforderungen zu reagieren? Handeln wir gemeinsam besser als einzeln, als Mitgliedstaaten, um die Entwicklungskluft zwischen uns zu korrigieren und gleichzeitig die Vielfalt und den Reichtum unserer Gesellschaften zu erhalten? Aus der Sicht Rumäniens bin ich entschieden für einen pro-europäischen Ansatz und für eine positive Antwort auf diese Fragen.

In den 70 Jahren, die seit der Erklärung von Robert Schuman vergangen sind, hat die Europäische Union mehrfach bewiesen, dass sie ein solides und nachhaltiges Projekt ist und bleibt.

Vor dem gegenwärtigen Hintergrund vielfältiger Herausforderungen wird jedoch deutlich, dass die Anpassung an die neuen Gegebenheiten des europäischen und globalen Kontexts einen breiten Reflexionsprozess über die Rolle der Union erfordert.

Dieser Prozess muss auch die Lehren aus der Bewältigung der aktuellen Gesundheitskrise berücksichtigen.

Im vergangenen Jahr, anlässlich des EU-Gipfels, bei dem ich die Ehre hatte, am 9. Mai 2019 in Sibiu, Hermannstadt, Gastgeber zu sein, bekräftigten alle europäischen Staats- und Regierungschefs ihre Entschlossenheit, zum Wohle der Bürgerinnen und Bürger, gemeinsam zu agieren um dieses Projekt weiterzuführen - ein einziges Europa, von Osten nach Westen, von Norden nach Süden.

Vereint in einer Stadt mit einem beeindruckenden historischen und kulturellen Erbe, symbolisch für die Vielfalt, die die Union kennzeichnet, bekräftigten wir den "Geist von Sibiu", basierend auf Einheit und Engagement, für eine starke, geeinte Union, die unsere Lebensweise, die Demokratie, die Rechtsstaatlichkeit verteidigt und zum Wohl unserer Bürger arbeitet.

Diese Vision der Zukunft Europas muss uns weiterbringen, auch in den Debatten, die im Rahmen der Konferenz zur Zukunft Europas folgen werden.

 

Sehr geehrte Damen und Herren,

Für Rumänien hat der Beitritt zur Europäischen Union seine transformative Kraft gezeigt. Es war ein historischer Schritt, der es uns ermöglichte, zusammenzuarbeiten, um die Unterschiede zwischen den Mitgliedstaaten, aber auch innerhalb unserer Gesellschaften zu verringern.

Die wirtschaftlichen und sozialen Fortschritte Rumäniens, sowie im Bereich des Aufbaus demokratischer Strukturen, sind ein klarer Beweis dafür.

Das europäische Projekt ist für uns ein Gesellschaftsprojekt das unsere Modernisierungsprozesse auf allen Ebenen gefördert und gestärkt hat. Wir leisten unsererseits auch einen wichtigen Beitrag zum europäischen Aufbau.

Die Unterstützung des europäischen Projekts, die Vermeidung von Spaltungen, die Einbeziehung der Gesellschaft in den Entscheidungsprozess ist eine wesentliche Dimension des rumänischen Profils auf Unionsebene.

Wir haben dem Ziel des europäischen Zusammenhalts unser erstes Mandat der Ratspräsidentschaft der Europäischen Union im Jahr 2019 gewidmet.

Wir sind "durch uns selbst" ein Beispiel dafür, dass ein stärkeres und stärker geeintes Europa allen zugutekommt, mehr als ein Europa, das sich auf konzentrische Kreise oder unterschiedliche Entwicklungs- und Integrationsgeschwindigkeiten konzentriert. Und gerade die Antwort der Union auf die aktuelle Krise bestätigt die Legitimität dieses von Rumänien stets unterstützten Ansatzes, der auf Einheit und Konvergenz auf europäischer Ebene setzt.

Angesichts der aktuellen Herausforderungen haben wir gelernt, dass wir die Divergenzen überwinden müssen. Die Europäische Union hat durch die wirtschaftliche, soziale und kulturelle Beteiligung und den Beitrag jedes Mitgliedstaats Fortschritte verzeichnet.

Die Vision für die Zukunft der europäischen Konstruktion muss von der Idee der Einheit, der Solidarität und des Zusammenhalts ausgehen, auf der Basis der demokratischen Werte und Prinzipien, welche die Grundlagen der Union darstellen. Die europäischen Werte müssen wieder in den Vordergrund unseres gemeinsamen Handelns gerückt werden, und diese Werte, die uns vereinen, müssen die Unterschiede überwinden.

Eine angemessene Antwort auf eine Krise dieses Ausmaßes und mit solch komplexen und weit verzweigten Auswirkungen - von Gesundheit und Anschaffung bis hin zu Fragen der Freizügigkeit, kann nur eine gemeinsame und koordinierte europäische Antwort sein.

Rumänien hat auch in der aktuellen Krise zu diesem Solidaritätsansatz beigetragen und erneut bewiesen, dass es ein verlässlicher Partner ist.

Teams rumänischer Ärzte und Krankenschwestern sind nach Italien und in die Republik Moldau gereist, um die Bemühungen zur Bekämpfung der Epidemie zu unterstützen. Unser Land ist ebenso wie Deutschland einer der Mitgliedstaaten, die die Einrichtung eines strategischen Vorrats für medizinische Ausrüstung für die gesamte Union - RescEU verwaltet haben.

 

Meine Damen und Herren,

Die Europäische Union, die Mitgliedstaaten, die europäischen Bürgerinnen und Bürger, wir alle sind mit Veränderungen konfrontiert, die erhebliche Auswirkungen auf künftige Generationen haben. Die Pandemie und ihre Auswirkungen, die technologische Entwicklung, das Management des Klimawandels sind nur einige Themen, über die wir in dieser Phase nachdenken müssen.

Der Erfolg der europäischen Konstruktion gründet auf und wird weiterhin auf der Art und Weise beruhen, wie sich die verschiedenen Dimensionen der Integration - wirtschaftlicher, sozialer, politischer Art - gegenseitig ergänzen und verstärken.

Bezogen auf die jüngste Geschichte der Europäischen Union waren es, meiner Ansicht nach, zwei Momente, die als große Krisen waren, nämlich die Wirtschaftskrise, die 2008 begann, und die Migrationskrise 2014-2015.

Beide haben zu neuen Lösungen und neuen Ansätzen geführt.

Aus dieser Perspektive muss auch die aktuelle Krise als Chance gesehen werden. Eine Gelegenheit, sich auf Instrumente zu einigen, um auf aktuelle Probleme und zukünftige Herausforderungen zu reagieren. Eine Gelegenheit, Lücken in einer Reihe von Bereichen zu schliessen, um einen Schritt vor den neuen Krisen zu sein.

Wir müssen daher das Gesundheitssystem in der Europäischen Union stärken, in Forschung und Innovation investieren; ein robustes Wirtschaftswachstum nebst einer kontrollierbaren Haushaltsverschuldung sicherstellen; soziale Sicherungssysteme schaffen, um die benachteiligten sozialen Gruppen zu schützen; die Cybersicherheit stärken und die Risiken künstlicher Intelligenz bewerten; die Auswirkungen des Klimawandels bekämpfen; die Rolle der Europäischen Union als globaler Akteur konsolidieren.

Die Überwindung der Gesundheitskrise muss auch bedeuten, deren mittel- oder langfristigen wirtschaftlichen und sozialen Folgen zu überwinden.

Die politische Einigung im Rahmen des Europäischen Rates vom Juli dieses Jahres über die Umsetzung eines Europäischen Plans für den wirtschaftlichen Wiederaufbau ist ein bemerkenswerter historischer Meilenstein.

Die politische Einigung über den Plan für den wirtschaftlichen Wiederaufbau markiert einen Wendepunkt in der Definition gemeinsamer Maßnahmen auf europäischer Ebene, indem sie zum ersten Mal die Nutzung eines Mechanismus zur Heranziehung von Mitteln aus den Finanzmärkten erleichtert, der durch das System der eigenen Ressourcen der Union unterstützt wird.

Auf diese Weise hat die Europäische Union den Mitgliedstaaten ein gemeinsames Instrumentarium und Mechanismen zur Verfügung gestellt, um die Bemühungen zur Milderung der Auswirkungen der Pandemie sowohl wirtschaftlich als auch sozial zu unterstützen.

Gleichzeitig wird die Betonung der digitalen Komponente und der ökologischen Dimension der technologischen und industriellen Entwicklung im Rahmen des Europäischen Plans zum wirtschaftlichen Wiederaufbau zweifellos das Ziel einer nachhaltigen Erholung der europäischen Wirtschaft unterstützen.

Das transformative Potenzial dieser beiden Trends stellt einen unbestreitbaren Nutzen dar.

Die Folgen der Pandemie haben die Mitgliedstaaten in asymmetrischer Weise betroffen und werden dies auch in der Zukunft tun. Um die Zunahme der Ungleichheiten zwischen den Staaten zu vermeiden, müssen die Maßnahmen und Entscheidungen auf europäischer Ebene ständig den Grundsätzen des Zusammenhalts und Solidarität untergeordnet werden.

Gleichzeitig müssen wir uns dem technologischen Fortschritt anpassen. Die Pandemie hat uns gezwungen, viele Tätigkeiten ins Online zu verlagern. Daher muss sich der Arbeitsmarkt den neuen Anforderungen anpassen. Einige Tätigkeiten können teilweise oder ausschließlich über virtuelle Plattformen durchgeführt werden, andere nicht.

So kommen wir zum Kern der Sache: Wie können wir die wirtschaftlichen und sozialen Folgen dieser Pandemie und des technologischen Fortschritts am besten bewältigen, um uns an neue Realitäten anzupassen und weitere soziale Ungleichheiten zu vermeiden und die hilfsbedürftigen Gruppen zu schützen? Wir müssen in diesen Bereichen auf europäischer Ebene weiterhin gemeinsam handeln.

 

Meine Damen und Herren,

Gestatten Sie mir, auch ein paar Anmerkungen zur externen Agenda der Union zu machen.

Im gegenwärtigen globalen Kontext der vielfältigen Herausforderungen, vom Niedergang des Multilateralismus bis zur Welle der politischen Instabilität und der Konflikte in ihrer Nachbarschaft, muss die Europäische Union ihre Rolle als starker globaler Akteur konsolidieren.

Wir alle müssen uns verpflichten, die Europäische Union zu stärken - eine starke, effiziente und glaubwürdige Union, ein Europa der demokratischen Grundsätze und Werte, ein Europa der Solidarität und ein Geber humanitärer Hilfe, ein Europa, das den Multilateralismus garantiert. Dies ist ein wesentliches außenpolitisches Ziel für Rumänien. Wir unterstützen den Multilateralismus und die regelbasierte internationale Ordnung oder das, was wir „Rechtsstaat auf internationaler Ebene“ nennen, aktiv.

Die multilaterale Herangehensweise, die auf gemeinsamen Werten und Prinzipien, auf Solidarität und europäischer und internationaler Zusammenarbeit fusst, ist der Weg, der es ermöglichen wird, die gemeinsamen Herausforderungen zu meistern.

Das Modell der Europäischen Union, ihre demokratische Geschichte, die hohen Standards in vielen Bereichen und die erheblichen finanziellen und materiellen Beiträge zum Handeln internationaler Organisationen bestätigen, dass wir auf internationaler Ebene eine führende Rolle spielen können, durch die wir die Reform und die Wiederbelebung des multilateralen Systems wesentlich beeinflussen können.

Interne Maßnahmen müssen durch eine zweigleisige externe Aktion unterstützt werden. Einerseits müssen wir in Betracht ziehen, die Abhängigkeit von Global Playern zu verringern, die nicht die gleichen Werte teilen.

Andererseits Seite besteht die Notwendigkeit, die Beziehungen innerhalb der Europäischen Union und der NATO zu konsolidieren, auch mit Akteuren außerhalb dieser Union, die mit uns kompatible Ziele haben.

Daher ist die transatlantische Partnerschaft von grundlegender Bedeutung, für deren Stärkung Rumänien stets plädiert hat und sich eingesetzt hat. Die Vereinigten Staaten waren und sind ein natürlicher Partner der Union, mit dem wir ein gemeinsames System demokratischer Werte und gemeinsamer Sicherheitsziele teilen.

Die Stärkung der Beziehungen zu anderen globalen Akteuren ist von entscheidender Bedeutung, und hier muss die Außenpolitik eng mit der Handels-, Industrie-, Forschungs- und Entwicklungspolitik im Einklang sein, und das gleichzeitig mit der Stärkung des auf Regeln basierenden multilateralen Systems, ohne dem Werte- und Prinzipiensystem Europas zu schaden.

Die Art und Weise wie die Union die Staaten in unmittelbarer Nachbarschaft bei der Begrenzung der negativen Auswirkungen der Pandemie durch COVID-19 unterstützen wird, wird einen starken Einfluss darauf haben, wie diese Staaten und deren Bürger zu Europa stehen werden. Rumänien hat für Solidarität plädiert und sich dafür eingesetzt, und dafür ist die Unterstützung der Nachbarländer des westlichen Balkans und der Östlichen Partnerschaft wie der Republik Moldau und der Ukraine beispielhaft.

Die aktuelle Krise hat auch die Bedeutung der Stärkung der Resilienz hervorgehoben. Auf staatlicher Ebene müssen wir in die Resilienz unserer Institutionen, der Wirtschaft und der Gesellschaft investieren, damit sie Schocks standhalten und überwinden können, sei es im wirtschaftlichen, sozialen oder gesundheitlichen Bereich.

Nicht zuletzt müssen wir bedenken, dass eine größere Resilienz auch die Fähigkeit zur Bekämpfung von Desinformation und hybriden Bedrohungen beinhaltet, die sich seit Beginn dieser Krise besorgniserregend vervielfacht haben.

 

Meine Damen und Herren,

Die Zeit, in der wir uns befinden, erfordert mehr denn je die Einheit der Mitgliedstaaten, einen Konsens und die Überwindung von Ungleichheiten auf europäischer Ebene. Auf diese Weise können wir das europäische Projekt stärken und sicherstellen, dass die europäischen Bürgerinnen und Bürger in Wohlstand und Sicherheit leben und weiterhin von den Errungenschaften der Europäischen Union profitieren.

Vielen Dank für Ihre Aufmerksamkeit!