Am avut astăzi o nouă întâlnire cu Prim-ministrul şi cu mai mulţi miniştri cu atribuţii în domeniul gestionării fondurilor europene.

Am discutat despre modalitățile prin care România să poată accesa și valorifica cele 80 de miliarde de euro, bani pe care i-am obținut prin negocierile de la Bruxelles.

Am stabilit domeniile prioritare pe care le vom finanța cu acești bani, fiindcă ne dorim ca România să prospere în următorii ani și asta nu se poate face decât prin investiții masive în domeniile cu impact major pentru cetățeni.

Noi facem o prioritate zero din investițiile în infrastructură. Avem bani să construim autostrăzi, căi ferate, să modernizăm infrastructura energetică și de mediu, să implementăm programe de digitalizare în economie, în administrație, să investim în infrastructura din educație și din sănătate. Românii vor avea astfel acces la servicii de sănătate de calitate, de care vor beneficia în spitale moderne, la standarde europene.

Avem o șansă extraordinară prin aceste 80 de miliarde de euro și împreună cu Guvernul Orban suntem hotărâţi să o valorificăm la maximum, în beneficiul românilor. Cu multă muncă şi responsabilitate sunt convins că vom reuşi.

Înainte de a vă răspunde la întrebări vreau să mai menţionez faptul că mâine voi avea şi o întâlnire cu ministrul de Interne şi şeful DSU pentru o analiză la zi a situaţiei. Este, după părerea mea, un moment critic, iar măsurile de protejare a populaţiei, în contextul în care România a atins aproape 1.200 de cazuri zilnice de infectare, sunt extrem de importante acum. Situaţia este extrem de gravă şi trebuie să fim conştienţi de necesitatea imperativă a ţinerii sub control a epidemiei. Dacă dumneavoastră aveţi întrebări, vă rog să poftiţi la microfon.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, bună seara! Tocmai spuneaţi că este o situaţie critică, un moment critic al ţării. Voiam să ştiu care este părerea dumneavoastră având în vedere acest context epidemiologic, avem aproape 1.200 de cazuri noi în fiecare 24 de ore - dacă consideraţi că se impune amânarea alegerilor locale pentru a doua oară şi dacă veţi chema partidele la consultări. Mulţumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este o discuţie legitimă dacă să organizăm sau să nu organizăm alegerile în 27 septembrie, însă vreau să despărțim discuția politicianistă de discuția pe fapte.

Organizația Mondială a Sănătății a făcut multe afirmații și multe anunțuri, iar unul dintre anunțuri, care pe mine mă îngrijorează foarte mult, este de dată mai recentă, spunând că această pandemie nu are mai multe valuri, are un singur val mare, având în vedere că virusul nu are o ciclicitate în funcție de anotimp și de temperatură. Așadar avem două chestiuni de care trebuie să ținem cont. Este nevoie de alegeri pentru a reda legitimitatea autorităților locale. Pe de altă parte, suntem în mijlocul unei pandemii care poate se atenuează, poate nu se atenuează.

Ce obținem dacă amânăm acum alegerile? În loc să le ținem la sfârșit de septembrie, intrăm poate în noiembrie, sau în decembrie, sau în ianuarie, când peste pandemia de COVID-19 poate se suprapune și gripa, poate se suprapune și o iarnă grea și ne trezim că în loc să facem lucrurile mai bine le facem mai prost. În acest fel, cred că trebuie să evaluăm situația.

Personal, sunt convins că, dacă pandemia nu se agravează și se iau măsuri foarte stricte și specifice, se pot organiza alegerile. Iar dacă vorbesc despre alegeri, vreau să fiu foarte clar: actul de votare se poate organiza în condiții bune. Nu este mai complicat să mergi să votezi decât să merg la hypermaket sau în magazin să îți cumperi pâine. Se pot institui măsuri de distanțare, de siguranță, de igienă. Asta se poate. Ceea ce va fi destul de complicat de organizat este campania electorală, care în cazul în care pandemia nu cedează sau, Doamne ferește, se agravează, va fi o campanie care se va desfășura în condiții foarte atipice pentru o campanie electorală. După părerea mea, până la mijlocul lunii august trebuie să ținem cont de toate aceste lucruri și atunci se va lua o decizie dacă se reia discuția pe alegeri sau dacă mergem înainte.

Jurnalist: Domnule Președinte, recent, secretarul de stat Mike Pompeo a invitat țările democratice ale lumii la constituirea unei coaliții internaționale pentru a contracara, amenințarea reprezentată de regimul comunist de la Beijing, printre argumentele invocate fiind și modul inacceptabil „în care regimul de la Beijing a gestionat pandemia”. În calitate de reprezentant al statului român în relațiile internaționale, cum vedeți alăturarea României la o astfel de coaliție și dacă v-aţi propus sau urmează să inițiați discuții cu partenerii noștri strategici pe acest subiect? Mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este evident că balanța geopolitică de putere se schimbă, cum se schimbă și balanța geopolitică economică. Aceste lucruri ne afectează și pe noi, poate nu așa direct ca pe alţii, dar toată lumea este afectată de schimbările în balanța puterii globale. În consecință, am luat act de această declarație, vom face propria evaluare și diplomația română vă asigur că are capacitatea să analizeze și să dea un răspuns pe măsură la aceste schimbări geopolitice.

Jurnalist: Guvernul trebuie să ia în perioada imediat următoare două decizii importante în plan economic, vorbim de majorarea alocațiilor și de creșterea pensiilor. V-aş întreba dacă sunteți de acord cu procentul de 20%, care se regăsește în proiectul de ordonanță de urgență de la Ministerul Muncii, și dacă vă doriți mai puțin, și procentul de 10%, care a fost avansat pentru pensii de ministrul de Finanțe, Florin Cîțu.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ne găsim într-o situaţie foarte complicată din punct de vedere nu doar epidemiologic, ci și economic, bugetar şi electoral. Nu putem să facem abstracție de niciunul din acești factori. Noi ne dorim, sincer, să creștem și alocațiile și pensiile, însă de la dorința sinceră la putința sinceră de multe ori este o cale un pic mai lungă. În condițiile în care economia românească se contractă, ca și celelalte economii, de exemplu, Uniunea Europeană prevede pentru Zona Euro o contracție de 8%, ceea ce este foarte, foarte mult. Poate n-o să avem o contracție de 8%, a noastră o să fie într-un scenariu pe care l-am calculat mai mică. Totuși veniturile la bugetul statului s-au diminuat semnificativ. În loc de un deficit de 3%, vom avea probabil un deficit considerabil mai mare, ați văzut datele pe primul semestru, deja acum am depășit deficitul, care inițial fusese calculat pentru întregul an.

În aceste condiții când ne luptăm, și cred că o să fie o luptă pe care o câștigăm, ne luptăm să revigorăm economia românească, nu cred că se așteaptă cineva ca toate cheltuielile care au fost planificate inițial să poate fi făcute. Pur și simplu, nu sunt bani pentru toate. Totuși, am rugat Guvernul să găsească metodele cele mai bune, pentru a veni cu propuneri de majorări atât cât se poate, deci, atât cât putem să ne permitem în momentul acesta. Partidul Național Liberal a fost primul care a propus anul trecut dublarea alocațiilor pentru copii și s-a obținut acest lucru. PSD probabil a vrut să copieze măsura și a venit iarăși cu o dublare, care în acest moment nu va fi posibilă de azi pe mâine, însă și eu, și Guvernul, cu toții ne dorim ca această dublare să devină realitate și, dacă nu este posibilă de azi pe mâine, poate devine posibilă în etape sau, cum spune cineva, pas cu pas.

Primul pas, cu siguranţă, va putea fi făcut destul de repede şi aşteptăm ca Guvernul să vină cu un calcul, care va fi făcut împreună cu un calcul pe rectificarea bugetară, şi vom avea o creştere a alocaţiilor. Un luru similar pot să vă spun şi despre pensii. Este între timp destul de evident că o creştere de 40% pur şi simplu nu este posibilă, nu sunt bani, dar, pe de altă parte, şi vă amintiţi că am spus-o mai de mult, este rezonabil să ne gândim la o creştere a pensiilor. Nu putem să lăsăm categoria cea mai vulnerabilă, pensionarii, să plătească integral costul recesiunii sau a contracţiei economice, dar şi aici justa măsură este importantă, deci pot să vă spun: pensiile vor creşte. Punct şi clar. Cât va fi această creştere va calcula Guvernul şi vor veni cu măsurile de rigoare.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, aş vrea să vă întreb cum vedeţi comunicarea pe care a făcut-o Guvernul în ultimele zile, dacă sunteţi mulţumit de această comunicare în legătură cu ultimele măsuri luate în CNSU şi dacă acestea sunt aplicabile, şi aici, de exemplu, m-aş referi la situaţia de pe plajă, unde pot să mai stea aproape doar soţii. Ce se întâmplă dacă, de exemplu, mergem la mare cu prietena? De asemenea, ar trebui să se aplice măsura şi în apă, înţelegem de la domnul ministru Nelu Tătaru. Din nou, cum vor face poliţiştii, vor merge pe plajă să ceară documente doveditoare?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu sunt convins că Guvernul, în momentul în care va decide aceste măsuri, va veni şi cu explicaţiile aferente. Însă daţi-mi voie să fac un comentariu mai general, noi am ajuns de la câteva sute de cazuri pe zi la aproximativ 1.200 de cazuri pe zi, cazuri noi. Este clar că trebuie făcut ceva. Acest „ceva” sunt măsuri relativ simple, le-am spus de foarte multe ori şi o să le repet: masca este un lucru simplu. Sigur, nimeni nu poartă masca de plăcere, dar asta este metoda prin care putem să îngrădim răspândirea virusului. Cealaltă măsură este distanţarea, să păstrăm distanţa.

Vă dați seama că noi, dacă am dori să avem o discuție mai apropiată, nu ne-am fi împărțit în toată Sala Unirii; am fi stat mai aproape. Dar nu este bine. Deci, purtatul măștii este foarte important și este impus. Distanțarea este foarte importantă și este impusă. Până la urmă, trebuie să fim realiști, ce vrem? Vrem să dăm frâu liber bolii, ca să ajungem o națiune bolnavă? Sau vrem să îngrădim pandemia, și de acolo găsim toate răspunsurile pe care vrem să le avem ca să putem continua? Eu personal, și, sunt convins, și dumneavoastră, ne dorim să îngrădim răspândirea acestei pandemii.

Jurnalist: Parlamentul a adoptat într-un timp record legea privind stabilirea datei alegerilor parlamentare. Cum vedeți această situație? Considerați că aceste alegeri ar trebui să aibă loc anul acesta?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Această lege abia ce a ajuns la mine și probabil voi da un răspuns exhaustiv în momentul în care voi decide promulgarea sau nepromulgarea în această etapă a legii. Dar, câteva considerente cred că trebuie luate în seamă deja în faza aceasta.

În ultimii 30 de ani, guvernele au stabilit datele alegerilor și acum ne găsim prima dată în situația că Parlamentul dorește să își ia acest atribut prin lege. Ceea ce când vorbim de alegeri locale este o chestiune care poate fi discutată și, într-adevăr, Curtea Constituţională a spus că este la latitudinea Parlamentului să decidă dacă chiar Parlamentul stabilește data alegerilor - și s-a stabilit 27 septembrie -, sau dacă lasă această atribuție Guvernului.

Acum, când vorbim de parlamentare, este totuși un pic altfel. Cum va fi asta, că Parlamentul își stabilește singur când se alege Parlamentul? Să ne imaginăm că un număr mare de parlamentari vrea să rămână mai departe acolo și pur și simplu nu ia nicio decizie; ce facem, nu ținem alegeri? E cumva complicat, fiindcă Parlamentul, de data aceasta, trebuie să decidă asupra alegerii chiar a Parlamentului. Nu este cumva un fel de conflict acolo? Toate aceste lucruri trebuie foarte bine judecate, însă, indiferent cum vor fi judecate, trebuie să ținem cont de Constituție, care este foarte fermă. Nu poate fi prelungit acest mandat şi, în consecinţă, putem să facem un calcul relativ simplu, fiindcă în afară de durata mandatului, tot Constituţia stipulează şi perioada de 20 de zile după alegeri, când Preşedintele convoacă noul Parlament. Toate acestea aduse împreună ne duc destul de clar la o dată de la începutul lui decembrie. Asta tehnic. Dar dacă legea rămâne şi Parlamentul pur şi simplu nu decide nimic, ce facem? Şi atunci ajungem repede la concluzia că poate asta nu este soluţia cea mai bună, dar, cum am spus, în continuare, vom analiza această chestiune şi vom da un răspuns public foarte clar.

Jurnalist: Voiam să vă întreb dacă aveţi în intenţie sau în plan achiziţia unui vaccin atunci când va fi posibil, când va apărea pe piaţă, pentru semnarea unor acorduri cu companii mari, care lucrează la aceste vaccinuri pentru COVID-19, pentru că sunt foarte multe ţări care şi-au anunţat această intenţie şi au semnat deja unele acorduri - recent, Marea Britanie, - şi, de asemenea, pentru medicamentul Remdesivir, care poate fi folosit ca tratament. Avem în plan să achiziţionăm acest tratament?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Avem de gând să achiziţionăm şi vaccinul în măsura în care el va fi disponibil, şi medicamentele. De această chestiune se ocupă la noi Ministerul Sănătăţii şi pot să vă spun că Ministerul Sănătăţii a întreprins paşii necesari pentru a fi, împreună cu celelalte state din UE, ţară care îşi anunţă intenţia pentru contractarea vaccinului anti-COVID-19, în măsura în care, sigur, va deveni disponibil. Deci suntem prinşi în procedură.

Jurnalist: Care sunt câteva din greşelile care au dus la această situaţie, 1.182 de cazuri pe zi şi dacă are și Guvernul partea lui de vină? Reproşaţi ceva Executivului?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că datele arată ceva destul de clar. În timpul stării de urgenţă situaţia a fost bine gestionată și am avut o crește şi atunci, dar pe urmă numărul de persoane infectate a intrat în descreştere.

Intrând, pe urmă, în starea de alertă, au intervenit o serie de decizii ale Curţii Constituţionale şi o serie de modificări legislative care au făcut gestiunea fenomenului epidemiologic, gestiunea pandemiei mai dificilă.

O etapă care mie mi s-a părut notabil de negativă a fost disputa în Parlament pe legea carantinei și izolării. Chiar dacă cineva o să mă acuze că fac declarații politice pe pandemie, nu pot să nu văd că legea a fost elaborată, proiectul de lege a fost elaborat în regim de urgență de Guvern, trimis în Parlament, unde PSD, nimeni altul, a tras de timp, într-un mod cinic, pe care nu l-a bănuit nimeni. Deci, cu un cinism inimaginabil, au ținut această lege săptămâni în Parlament și, în acest timp, publicul a primit impresia sau s-a cristalizat impresia că lucrurile nu sunt grave. Au apărut politicieni care deschis au incitat la nesupunere, să nu purtăm mască, să ne vedem de treabă, să nu mai raportăm atâtea chestiuni și așa mai departe, inducând în public impresia că lucrurile nu sunt grave, că aceste măsuri nu sunt necesare.

Știți foarte bine că în acele săptămâni foarte multe persoane infectate detectate au părăsit spitalele, pur și simplu fiindcă Guvernului i s-a luat din mână un instrument important de gestiune. Deci, PSD, cu un cinism inimaginabil, a tergiversat adoptarea acestei legislații, mulți politicieni au creat impresia că lucrurile nu sunt grave, că toată lumea se poate relaxa și în această perioadă situația epidemiologică s-a deteriorat grav.

Așa am ajuns la cele 1.200 de cazuri zilnice pe care le avem acum. Și, din păcate, această evoluție va mai dura, chiar dacă măsurile luate acum de Guvern sunt cele corecte, dacă lumea începe să înțeleagă că treburile sunt serioase, că boala poate fi mortală, faptul că atâtea persoane au fost infectate în acele săptămâni va avea urmări pe toată vara.

Jurnalist: Deși suntem în vacanță școlară, mulți părinți și elevi privesc cu îngrijorare situația incertă a noului an școlar. Credeți că se poate deschide noul an școlar în condiții de siguranță, pentru elevi, pentru părinți, pentru profesori? Mulțumesc.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Evident că această situație a deschiderii noului an școlar și, implicit, a noului an universitar este una de extremă importanță și mă preocupă foarte mult. Am avut numeroase discuții cu conducerea Ministerului Educației, cu specialiști, cu alți membri din guvern cu atribuții pe această zonă. S-au făcut progrese importante în conturarea unor strategii și a unor scenarii.

Am invitat pe premier, ministrul Educației și mai mulți miniștri pentru o discuție pe care o vom avea săptămâna viitoare, când sper că reuşim să conturăm câteva scenarii care pot fi comunicate pe urmă public. Deci, daţi-mi voie să vă dau săptămâna viitoare câteva răspunsuri, mult mai inextenso.

Dar ce pot să vă spun acum, școala sigur nu va începe în condiții normale, fiindcă pandemia până în septembrie nu va dispărea, asta este clar. Ar fi foarte complicat să avem numai școală online și atunci sigur ne îndreptăm spre un scenariu mixt, unde probabil, și în funcție de condițiile locale, vom avea mai mult școală normală, deci cu elevii la școală, sau mai mult online, sau un sistem mixt. Cum vor decurge aceste lucruri va fi stabilit cu exactitate într-o săptămână sau două și va fi comunicat publicului.

Important este ca lumea să știe că măsurile pe care le gândim și pe care le vom lua sunt gândite în primul rând pentru siguranța copiilor, pentru siguranța cadrelor didactice și pentru a asigura un proces educațional de bună calitate. Având în vedere toate acestea, dați-mi voie să vă dau mai multe răspunsuri săptămâna viitoare.

Jurnalist: Vreau să vă întreb, dacă numărul cazurilor va continua să crească, aveți în vedere revenirea la starea de urgență? Vă întreb acest lucru pentru că ministrul Sănătății și secretarul de stat din Ministerul de Interne deja au avansat un scenariu, și anume, 10.000 de cazuri în doar câteva zile. Vă mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Decizia reintrării în stare de urgență se poate lua doar în măsura în care specialiștii îmi spun că nu există altă soluție și eu vreau să cred că există altă soluție. Vreau să cred că românii nu își doresc această boală, vreau să cred că românii, împreună cu autoritățile, împreună cu mine vor respecta normele, în așa fel încât să nu ajungem în situația în care nu mai putem să controlăm răspândirea acestei boli. Sunt încrezător că împreună vom reuși să stăpânim această epidemie rezonabil, rezonabil însemnând să nu mai avem o creștere semnificativă a numărului de persoane noi infectate în perioada următoare. Dați-mi voie să consider reintrarea în starea de urgență, care ar afecta și libertăți și drepturi civile, care ar inhiba din nou viața economică, să consider asta ca o ultimă soluție, când nu avem nicio altă posibilitate să reintrăm într-o zonă de control a pandemiei.

Jurnalist: Aș dori să vă întreb cum comentați soluția de clasare dispusă de DIICOT în dosarul 10 august, o soluție în care se spune că intervențiile în forță ale jandarmilor are semnificația de întoarcerea a unei culturi iremediabil distruse la stadiul de brazdă.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Poate vă amintiți că, atunci când a fost evenimentul 10 august, eu am avut o opinie foarte fermă, că măsurile luate de Jandarmerie au fost exagerate și, în consecință, au apărut, sigur, diferite relatări, filmări și s-a constituit un dosar penal pe care l-a analizat DIICOT-ul. Eu am foarte mare încredere în sistemul de justiție din România. Și eu împreună cu dumneavoastră, împreună cu multe milioane de români ne-am luptat ca să păstrăm și să consolidăm independența justiției, adică ca niciun politician să nu se amestece în mersul dosarelor. Nici Preşedintele. Și, atunci, nu pot să vă spun decât unele opinii personale și să îmi exprim convingerea că justiția din România va face dreptate. Și cei vinovați vor fi trași la răspundere. Iar în ce privește această fază, acum, concretă, procedurală, pot să vă spun că eu personal, ca și mulți alți români, suntem de părere că este de dorit să se găsească o clarificare mai profundă în această speță.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, am scăpat situația de sub control, având în vedere că sunt zone roșii care nu mai au locuri pentru pacienți? Cifrele arată realitatea? Mulțumesc.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu consider că există o situație scăpată de sub control, însă sunt focare unde numărul de pacienți este foarte mare. Dar sistemul național face față, persoanele care nu găsesc loc în spitalul imediat din apropiere sunt transferate în alte unități și, pentru a verifica și eu care este situația foarte concret pe zone, pe spitale, pe impact, am convocat pentru mâine o ședință. Și, dacă doriți, mâine, după ce mă văd cu responsabilii din această zonă, pot să vă fac o declarație suplimentară. Deci, deocamdată nu am semnale că situația este scăpată de sub control.

Jurnalist: Voiam să vă întreb despre intenția celor de la PSD de a depune o moțiune de cenzură la mijlocul lunii august. În continuare aceștia au acuzat Guvernul că prezintă date false, distorsionate, care nu au legătură cu realitatea în privința îmbolnăvirilor și au anunțat această intenție de a depune moțiunea de cenzură.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Pur formal, sigur, moțiunea de cenzură este un instrument la îndemâna opoziției atunci când Guvernul este acuzat de management defectuos. Dați-mi voie să vă spun că, după părerea mea, acest guvern Orban nu poate fi acuzat de management defectuos. S-au descurcat foarte bine, este un guvern puternic minoritar, care a reușit să vină cu un buget pe anul curent, care a reușit să gestioneze epidemia în starea de urgență, care reușește acum să gestioneze lucrurile curente, care gestionează în continuare multele, multele treburi publice care acum, având această pandemie în prim-plan, poate nu se văd așa de bine. Deci, argumente obiective pentru a acuza Guvernul, după părerea mea, nu există. Însă există ceva de ce trebuie să ținem cont, sunt două chestiuni: faptul că vom avea alegeri, și locale, și parlamentare, ne face să credem că unii acționează excesiv de politicianist. Pe de altă parte, PSD a dat dovadă vie că acționează în Parlament cu un cinism inimaginabil, doar pentru a câștiga câteva voturi. Și în această notă văd eu anunțurile repetate ale PSD-ului că va veni cu moțiune de cenzură.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, în momentul în care se instituia starea de urgență în România, autoritățile de la noi spuneau că sistemul sanitar românesc nu este la fel de pregătit ca alte sisteme din Europa. Ba chiar, pe 31 martie, Ministerul Sănătății făcea public un plan pentru pregătirea spitalelor. Aș vrea să vă întreb, acum am văzut imagini, pacienți pe holuri în spitale, pacienți mutați de la un spital la celălalt, aș vrea să vă întreb ce a făcut statul român în aceste patru luni de când suntem în pandemie pentru pregătirea spitalelor din România?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: S-au luat multe măsuri și am reușit cu măsurile care s-au luat să facem față epidemiei, pandemiei până în acest punct. Orice sistem public are limite. Am văzut, din păcate, aceste lucruri în alte țări din Europa, cu sisteme foarte performante, unde la momentul respectiv pandemia răsturnase calculele. Și nu îmi doresc să ajungem în această situație, nimeni din guvern nu își dorește. În primul rând, dați-mi voie să îmi exprim din nou toată admirația și respectul pentru cei din prima linie: medicii, personalul medical, personalul care lucrează în spitale. De luni și luni, ei lucrează, fac față și au ținut practic epidemia sub control. Și sunt convins că în continuare ei au disponibilitatea și știința să facă la fel. Dar haideți să fim serioși: dacă vrem ca lucrurile să fie gestionate, trebuie să îi ajutăm. Haideți noi, toți românii, să îi ajutăm pe medici să gestioneze această epidemie; să purtăm mască, să păstrăm distanța și în acest fel să prevenim supraaglomerarea spitalelor din România.

Jurnalist: Bună seara, domnule Preşedinte! Voiam să vă întreb, în contextul în care SUA și-au manifestat intenția de a retrage peste 9.500 de soldați americani din Germania, o parte din ei vor ajunge pe teritoriul polonez și în alte părți ale Europei, având o relație foarte bună cu Preşedintele Donald Trump, ați luat în calcul să solicitați ca o parte din aceste efective să fie dislocate și în România? Mulțumesc.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am urmărit cu mare interes declarațiile secretarului Mark Esper despre mișcările globale de trupe americane și am constatat că este vorba, unu, de o mișcare globală, de o mișcare care vine să întărească postura NATO; lucru care pentru noi este foarte important, o mișcare care vine să sprijine aliații de pe Flancul Estic, lucru foarte important și apreciat de noi, fiindcă suntem pe Flancul Estic. Am aflat de intenția de a muta, prin rotație sau prin alte proceduri, o parte din aceste efective și în zona Mării Negre. În continuare, aceste chestiuni vor fi discutate în formate NATO, vor fi discutate între militari și, în măsura în care vor fi luate decizii concrete care ne afectează, evident că le vom comunica. Dar, paușal, pot să vă spun de pe acum că România a atras atenția de ani de zile, eu am atras atenția de ani de zile, că este nevoie de mai mulți militari în zona Mării Negre. Am atras atenția că este nevoie de o atenție sporită pe zona Mării Negre. Dacă acum se întâmplă acest lucru, suntem foarte mulțumiți. Iar în ce privește soldații americani, pot să vă spun că soldații americani sunt tot timpul foarte bineveniți în România.

Jurnalist: Domnule Președinte, și astăzi, și în alte dăți, ați făcut apel insistent la români, la toți, să respectăm ceea ce ni se spune atunci când e vorba de prevenirea acestui coronavirus. E ok, e în regulă. Aș vrea să întreb dacă acest guvern, Guvernul Orban, mai are autoritatea morală să dea astfel de sfaturi, în condițiile în care s-au întâmplat câteva lucruri. În primul rând astăzi a apărut un raport al Curții de Conturi care a arătat că în perioada pandemiei, a stării de urgență, în principal, au fost achizițiile la Unifarm, Unifarm a cărei situație este cercetată în momentul acesta de procurorii DNA. Apoi, nu am auzit din partea dumneavoastră nicio declarație publică atunci când a apărut acea fotografie cu premierul, care cu cei apropiați nu prea respectau regulile. Au fost apoi niște întâlniri politice care, la fel, nu au respectat regulile. Am văzut și de partea cealaltă, și de la alte partide, că nu se respectau regulile. În condițiile astea, cel puțin în partea guvernamentală, ați vorbit cu ei măcar în particular, le-ați atras atenția, pentru că, făcând astfel de lucruri, nu cred că românii vor lua un bun exemplu, atunci când îi văd pe cei din frunte, care dau sfaturi fierbinți în a le respecta, dar ei nu le respectă? Mulțumesc.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, aveți perfectă dreptate. E nevoie de respectarea acestor reguli de către toată lumea. Dar haideți să nu confundăm acțiunea generală cu acțiunea punctuală a unor persoane care nu au înțeles nimic. Guvernul, în ansamblu, își face treaba, și-a făcut treaba, gestionează treburile publice. Pe de altă parte, în perioada stării de urgență a existat un regim special de achiziții și am atras atenția și atunci, și acum că, indiferent de regim avem, legea trebuie respectată și oamenii trebuie respectați. Am spus-o și atunci, și o repet și acum, cine nu a respectat legea sau cine a încercat fraudulos să se îmbogățească din necazul oamenilor, va plăti și sunt convins că cei care au greșit vor fi găsiți și trași la răspundere.

Jurnalist: În urmă cu o zi, la conferința de presă susținută de primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, de la sediul PSD, au fost rulate, într-o plasmă poziționată alăturat, imagini cu scrisorile care păreau a fi redactate de copii și care vi se adresau dumneavoastră. Cei de la PSD susțin că au primit copii la grupurile parlamentare. Dumneavoastră ați primit originalul acestor scrisori și cum credeți că au ajuns ele la PSD?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Deci, sincer, cred că acele afirmaţii trebuie citite pur şi simplu în cheie electorală. Doamna a încercat să-şi facă campanie electorală. Pe de altă parte, am rugat departamentul meu să verifice dacă au ajuns astfel de scrisori la noi, la Administraţie. Nu au ajuns astfel de scrisori la noi, la Administraţie. Eu cred că, aici, PSD iarăşi încearcă să facă o acţiune electorală, care cel puţin logistic se pare că a fost defectuoasă.

Jurnalist: În contextul în care DSP-urile din toată ţara trebuie să medieze atât cazurile de carantină sau izolare la domiciliu, cât şi cele care trebuie internate, cât mai mulţi reprezentanţi ai DSP se plâng de faptul că nu au personal, că acesta este extenuat, şi tot mai mulţi pacienţi se plâng că sună de câteva ori pe zi chiar la DSP-urile din ţară, nu le răspunde nimeni la telefon, şi, de asemenea, au apelat pentru anchete epidemiologice chiar şi la cei de la protecţia mediului, care, mă rog, nu au competenţele pentru a face astfel de anchete. Cum veţi rezolva această situaţie, având în vedere că vor creşte cazurile în perioada următoare şi au crescut deja?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În gestionarea unei crize doi factori sunt determinanţi: resursa umană şi procedurile birocratice. În domeniul resursei umane, toată lumea se străduie să echilibreze situaţia, dar peste noapte nu apare niciun medic, niciun specialist la DSP şi trebuie să facem faţă cu oamenii pe care îi avem, însă ştiu, fiindcă am avut astfel de discuţii, că la Ministerul Sănătăţii se caută soluţii, se caută persoane care pot fi duse în zona unde avem un deficit. Pe de altă parte, procedurile birocratice trebuie simplificate într-atât încât să permită o gestiune eficientă şi ştiu că şi pe această zonă se lucrează în guvern. Dar, este evident, dacă mulţi români neglijează măsurile impuse şi neglijează evidenţa, adică că suntem în mijlocul unei pandemii. Vor fi tot mai multe cazuri și tot mai greu de gestionat. De aceea, repet, haideți să facem fiecare ce poate să facă, să respectăm normele, ca să nu ajungem la spital, ca să nu se suprapopuleze spitalele și ca să nu ajungem într-o criză generalizată.

Jurnalist: Domnule Președinte, aș dori să revenim la problema 10 august, este o problemă importantă, care cred că necesită câteva lămuriri suplimentare din partea dumneavoastră. Ordonanța de clasare conține câteva soluții contradictorii și m-aş referi aici la cea mai importantă dintre ele, clasarea acuzațiilor împotriva șefilor Jandarmeriei, în vreme ce acuzațiile împotriva jandarmilor simpli au fost trimise la Secția Parchetelor Militare. Iată avem de-a face cu un dublu standard aici. Această ordonanță de clasare putea fi invalidată numai pe acest motiv, dacă nu și pe altele, de către procurorul ierarhic superior, vorbim aici despre procuror șef al DIICOT, doamna Hosu. În aceste condiții, credeți că s-ar impune demisia sau revocarea din funcție a doamnei Giorgiana Hosu? Ați mai cerut, ca să anticipez un răspuns la dumneavoastră, ați mai cerut demisia din funcție a unui procuror șef DIICOT, anul trecut. Mulțumesc.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Atât atâta vreme cât suntem într-o procedură în derulare, aceste chestiuni pot fi lămurite foarte bine de cei care au procedura în derulare. Nu cred că vă așteptați de la Președintele României să vă lămurească în detalii de procedură, chit că ele sunt cunoscute. Dacă cineva a greșit în această procedură, atunci sunt convins că Ministerul Justiției sau CSM-ul vor sesiza aceste chestiuni, se va face o verificare, care pe urmă va duce eventual la un demers de tip administrativ. La acest moment însă aceste chestiuni sunt în altă fază procedurală. Ştiți foarte bine, dosarul a ajuns la procurorul general, care studiază speța și, probabil în câteva zile, vom primi un răspuns despre următorul pas, care va fi propus în vreun fel sau într-altul, din acea zonă, și am toată încrederea că deciziile, în final, vor fi cele corecte și vom avea ceea ce se numeşte o justiție dreaptă.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, observăm zilnic oameni care fie nu cred în existenţa COVID-ului, fie se îndoiesc de amploarea fenomenului și sfidează regulile, privesc chiar cu ostilitate orice măsuri impuse de autorități. Aş vrea să întreb dacă aveți indicii, aveți informații că asemenea atitudini sunt alimentate din anumite zone, dacă ne puteți spune despre ce zonă este vorba și dacă este vorba inclusiv despre cercuri din afara ţării care stimulează astfel de atitudini.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am văzut cu toții politicieni care încearcă să spună populației că această problemă, această pandemie este exacerbată, este exagerată și cred că au greșit profund. Cred că până și ei, între timp, s-au speriat de ce a rezultat și asta se întâmplă dacă politicieni cinici folosesc crize sanitare din motive electorale. Putem la fel de bine să observăm că există o categorie de persoane care neagă existența bolii, psihiatrii ne spun că este fie din necunoaștere, fie din frică, deci, sunt persoane care de frică neagă existența bolii. Fapt este că, din păcate, virusul există. Din păcate, se răspândește cu viteză în populație și, din fericire, avem soluții, soluțiile sunt: masca și distanța și depinde, repet, în mare măsură de noi, de fiecare dintre noi să respectăm măsurile impuse pentru a îngrădi răspândirea virusului. Mulțumesc.

Înțeleg că ați epuizat întrebările din această seară. Vă mulțumesc tuturor și vă doresc să fiți sănătoși!