Alteța Voastră Serenisimă, Prinț Nikolaus von Liechtenstein,

Domnule Președinte Donald Tusk,

Domnule Prim-ministru,

Domnule Președinte Emil Constantinescu,

Domnule Președinte al Curții Constituționale,

Doamnă Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție,

Preafericirea Voastră,

Înaltpreasfinția Voastră,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați reprezentanți ai cultelor,

Excelențe,

Onorată asistență,

Decernarea Premiului European Coudenhove-Kalergi pentru anul 2020 mă onorează.

Doresc să îmi exprim aprecierea față de Societatea Europeană Coudenhove-Kalergi și personal Alteței Sale Serenisime, Prințul Nikolaus von Liechtenstein, pentru acordarea acestui premiu.

Vreau, totodată, să-i mulțumesc domnului Președinte Donald Tusk pentru cuvintele deosebite de apreciere. Thank you, dear Donald!

Dragă Donald, ești un bun prieten al țării noastre și de fiecare dată este o plăcere să te avem alături! Bine ai revenit în România!

Această distincție mă bucură cu atât mai mult cu cât, privind în urmă către laureații Premiului European, remarc că printre aceștia se regăsesc personalități politice de marcă, ce s-au dedicat obiectivului unei Europe unite.

Fondator, după Primul Război Mondial, al Mișcării Pan-europene, Richard von Coudenhove-Kalergi a fost un vizionar şi un promotor activ al identității europene.

Într-o perioadă în care avem nevoie de cât mai multe modele politice şi personalități angajate cu sufletul şi cu mintea în consolidarea proiectului european, trebuie să ne aducem aminte cu respect şi considerație de această personalitate istorică şi de capacitatea sa de a inspira acțiunea politică a liderilor europeni, în slujba ideii de unificare a Europei.

În 1922, Richard von Coudenhove-Kalergi lansa ideea unei Europe unite, a unei asociații de state libere grupate în „Statele Unite ale Europei”.

La vremea respectivă, la 4 ani după încheierea Primului Război Mondial, o Europă unită, fără conflicte, părea o utopie. Din păcate, continentul european a trebuit să treacă printr-un nou Război Mondial, unul și mai sângeros, pentru a învăța cât de importantă este pacea şi cât de necesar este ca europenii să lucreze împreună pentru a pune bazele unui proiect de pace și dezvoltare fără precedent.

Conceptul pan-european vizionar lansat de Richard von Coudenhove-Kalergi a inspirat acțiunea părinților fondatori ai proiectului european de astăzi.

Richard von Coudenhove-Kalergi credea cu tărie că ciclul distructiv al conflictelor poate fi oprit, că istoria continentului european poate fi scrisă altfel.

Credea în Europa, în valorile fundamentale ale acesteia: demnitate umană și libertate. Astfel, Coudenhove-Kalergi și-a dedicat viața ideii unei Europe unite, indisolubile. Acest ideal călăuzește astăzi proiectul Uniunii Europene.

Richard von Coudenhove-Kalergi a fost martorul renașterii continentului european, după cel de-al Doilea Război Mondial. Dar nu a mai putut fi martorul extinderii Uniunii Europene. La dispariția sa, în 1972, Uniunea Europeană era încă formată din cei șase membri fondatori.

Uniunea Europeană numără în prezent 27 de state membre, care trăiesc împreună în pace și prosperitate.

Realizarea proiectului european s-a înfăptuit treptat, iar aderarea fiecărei țări a adus avantaje reciproce, atât pentru noul stat membru, cât și pentru comunitatea europeană căreia i s-a alăturat.

Din această perspectivă, consider că acordarea acestei distincții este, mai presus de orice, o recunoaștere a rolului României în Uniunea Europeană şi a profilului țării noastre de promotor activ al integrării europene, al unității proiectului european şi al capacității acestuia de a fi o sursă de inspirație și un ideal pentru țările din vecinătate.

Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat revenirea României acasă, în familia europeană de care este legată prin istorie, cultură, civilizație, prin atașamentul cetățenilor săi față de valorile democrației liberale.

În decembrie 1989, românii şi-au afirmat şi recâștigat, cu sacrificii importante, apartenența la spațiul politic, democratic şi cultural european de care au fost separați după cel de-al Doilea Război Mondial.

Prin votul pro-european dat de cetățenii români la alegerile europene, la referendumul din 26 mai și la alegerile prezidențiale de anul trecut, românii au reconfirmat atașamentul profund față de valorile europene, democrație, stat de drept, independența justiției și continuarea luptei împotriva corupției.

Doamnelor şi domnilor,

Pentru a păstra ceea ce am construit împreună, avem nevoie de viziune. Așa cum Richard von Coudenhove-Kalergi și părinții fondatori ai Uniunii Europene - Robert Schuman, Konrad Adenauer și Alcide de Gasperi - au avut viziunea realizării proiectului european, așa și noi avem datoria să ducem mai departe această prețioasă moștenire și să consolidăm proiectul european pe baza valorilor sale fundamentale.

Iar această viziune înseamnă, pe de o parte, ca liderii europeni să găsească soluții comune la provocări, iar, pe de altă parte, ca proiectul european să fie cunoscut mai bine şi susținut de cetățeni, care să simtă că îi aparțin pe deplin.

Uniunea Europeană s-a confruntat în ultimii ani cu o serie de provocări, interne și externe, de la criza economică, criza migrației, fenomenul terorist, la evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică și Sudică.

Anul acesta, la 31 ianuarie, pentru prima dată, un stat membru a părăsit marea familie europeană. Plecarea Marii Britanii a fost o grea încercare, dar noi, cele 27 de state membre, am strâns rândurile și am arătat că unitatea noastră este solidă.

Fără unitate, fără coeziune, crizele ar fi mai greu de depășit, iar proiectul european ar avea grav de suferit.

Cetățenii europeni care au rămas puternic atașați de proiectul european, de beneficiile incontestabile pe care acesta le aduce, dau forță și vitalitate Uniunii noastre.

Rezultatele de ansamblu ale alegerilor europene din mai 2019 au reconfirmat din plin acest lucru.

Mă bucur să reamintesc cu acest prilej că statele membre şi instituțiile europene au agreat prin consens anul trecut, la Summitul european pe care l-am găzduit în 9 mai, Declarația de la Sibiu.

„Spiritul de la Sibiu”, bazat pe valorile și obiectivele comune ale Uniunii, reprezintă o pledoarie comună pentru o Europă mai unită și mai puternică.

A urmat apoi, la Consiliul European din iunie 2019, adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024.

Astfel de momente trebuie să ne ghideze mai departe și să ne dea încredere în viitorul nostru comun. Aceste documente strategice trebuie astăzi puse în practică.

Exercitarea pentru prima dată de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului trecut, a demonstrat, o dată în plus, prin eforturile depuse şi prin rezultatele obținute, atașamentul României pentru aprofundarea Uniunii, pentru avansarea dosarelor majore ale agendei europene de astăzi.

Principiile care ne-au ghidat în timpul mandatului la conducerea Consiliului Uniunii Europene au pus în prim-plan coeziunea, ca valoare comună europeană.

Aceste principii vor continua să stea la baza acțiunilor noastre și în viitor, fiind de altfel o reflexie a voinței societății românești.

România va continua să acționeze ca un stat membru profund angajat în procesul construcției europene, al adâncirii integrării europene, în beneficiul tuturor statelor membre și al cetățenilor.

Vrem o Uniune mai puternică în plan intern, dar şi în planul acțiunii sale globale, inclusiv în vecinătatea noastră imediată. Suntem beneficiarii direcți ai procesului de extindere şi ne dorim ca acesta să continue, pentru a promova stabilitatea, democrația şi dezvoltarea dincolo de frontierele actuale ale Uniunii.

Nu în ultimul rând, este esențial să urmărim consolidarea parteneriatelor Uniunii Europene cu aliații tradiționali, precum și implementarea inițiativelor din domeniul securității și apărării comune, în deplină complementaritate cu NATO.

Mai presus de orice, scopul nostru comun trebuie să fie continuarea și consolidarea evoluțiilor democratice, care au transformat fundamental în bine fața continentului european şi au adus libertate, democrație, societăți bazate pe respectul pentru drepturile omului, precum şi mai multă prosperitate cetățenilor europeni.

Doamnelor și domnilor,

Este datoria noastră să nu uităm momentele dramatice din trecutul continentului european. Richard von Coudenhove-Kalergi vorbea acum o sută de ani despre „integrare sau colaps”.

Avem responsabilitatea astăzi de a conferi proiectului european o nouă dinamică, încredere și viziune.

De noi depinde dacă vom reuși să păstrăm ceea ce am obținut împreună, prin decenii de acțiune comună.

Este important ca Uniunea Europeană să-și mențină nealterate valorile şi principiile sale fundamentale şi să identifice căi concrete pentru a fi mai apropiată de cetățenii săi.

Conferința despre viitorul Europei care va fi lansată la nivel european va avea un rol important în a face ca beneficiile politicilor europene să fie mai bine cunoscute de oameni.

Astfel, doresc să vă mulțumesc încă o dată pentru premiul acordat şi să vă felicit pentru activitatea dumneavoastră susținută în serviciul promovării ideii şi valorilor noastre europene.

România a fost şi va fi în continuare un stat membru pe deplin dedicat acestui proiect!

Vă mulțumesc tuturor!

Domnule Președinte,

Domnule Prim-ministru,

Excelențele Voastre,

Doamnelor și domnilor,

Ne-am adunat aici pentru a-l onora pe Președintele Klaus Iohannis, care va primi, în această dimineață, însemnele Premiului European Coudenhove-Kalergi, pe care membrii Societății Europene cu același nume au hotărât pe 31 octombrie 2019 să i-l acorde. Felicitările mele din toată inima, domnule Președinte, și vă mulțumesc pentru că ați acceptat premiul!

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc și dumneavoastră, tuturor, pentru prezența la acest eveniment, important de asemenea și pentru societatea noastră!

Este a doua oară când premiul nostru este acordat unui președinte român. Prima dată a fost acordat domnului Emil Constantinescu, pe care îl salut cu bucurie astăzi.

Premiul este acordat personalității, însă, având în vedere dimensiunile României, cultura sa bogată, rolul său de punte între diverse regiuni europene și zona de sud-est, o personalitate de rang înalt politic a acestei țări are o răspundere mare pentru o construcție europeană pașnică.

Domnule Președinte, v-ați asumat această răspundere cu demnitate și respect față de instituțiile democratice. Nu vreau să vorbesc prea mult despre meritele domnului Președinte Klaus Iohannis. Domnul Donald Tusk, până de curând Președintele Consiliului European, o va face mult mai bine decât mine în continuare. Mulțumesc foarte mult, domnule Președinte Tusk, pentru serviciul deosebit pe care l-ați făcut societății noastre!

Dați-mi voie să vă menționez doar două aspecte care au jucat un rol în decizia noastră: devotamentul dumneavoastră, domnule Președinte, față de cauza unității europene și susținerea valorilor europene.

Încă de la începutul carierei dumneavoastră politice, ați realizat importanța integrării profunde a României în instituțiile europene și, în această perioadă, ca primar al Sibiului, ați luptat cu succes pentru desemnarea Sibiului drept Capitală Culturală Europeană.

Alegătorii din Sibiu v-au recunoscut meritele politice, fiind urmați de o întreagă Românie, fiind reales în repetate rânduri în funcția primar, iar apoi în funcția actuală, de Președinte al României.

Proveniți, de asemenea, dintr-o minoritate etnică a țării dumneavoastră, ceea ce iarăși onorează cetățenii României.

Lupta dumneavoastră pentru dreptate și curățenie în sistemul politic, în ciuda unor riscuri la care v-ați expus, reprezintă un alt exemplu de merit care trebuie cunoscut dincolo de frontierele României.

Ați înțeles că niciun fel de pace internă sau internațională nu este posibilă pe termen lung fără să fie bazată pe justiție și corectitudine.

Lucrați în același spirit ca și cel care a dat numele acestui premiu. Contele Coudenhove-Kalergi a militat profetic pentru un proiect european unit, într-o manieră pașnică și democratică după Primul Război Mondial. Proiectul său a pus bazele procesului de unificare după al Doilea Război Mondial. Se poate spune că a fost primul din vremurile moderne care a înțeles necesitatea absolută de a unifica forțele continentului nostru și de a dezvolta o acțiune politică hotărâtă în această direcție.

A fost primul care a primit Premiul Charlemagne, pe care dumneavoastră, domnule Președinte, îl veți primi anul acesta. Felicitări! Această distincție ne-a confirmat, într-o oarecare măsură, corectitudinea deciziei noastre de a vă acorda acest premiu.

Premiul nostru a fost instituit în anul 1978, după decesul celui care i-a dat numele. De atunci, multe personalități politice și culturale au primit acest premiu. Pentru a numi doar câțiva dintre aceștia: Cancelarul Helmut Kohl în 1990, Președintele Reagan în 1992, care au primit acest premiu pentru tranziția pașnică în Europa și unificarea Germaniei; Yehudi Menuhin, care a transmis valorile europene prin muzică, mai ales către generația tânără de pe continentul nostru, în 1999; mai recent, am putut să îi onorăm pe Cancelarul Angela Merkel, în 2010, pe Președintele Herman van Rompuy, în 2012, și pe Președintele Jean-Claude Juncker în 2014, pentru realizările lor în apropierea statelor membre ale Uniunii Europene, într-un mediu nu întotdeauna ușor.

Premiul Coudenhove-Kalergi, poate mai mult decât alte distincții europene, este acordat pentru a celebra unitatea paneuropeană pașnică în diversitate, într-o perioadă în care continentul nostru se confruntă atât cu multe provocări în interior, cât și cu amenințări din exterior. Într-o vreme în care Uniunea Europeană trebuie să își găsească un nou echilibru, poate trebuie să ne gândim mai mult la rădăcinile noastre culturale și să găsim modalități noi de a merge mai departe, precum și să elaborăm o nouă viziune pentru viitorul european, o viziune în care merită să rămânem împreună, uniți în jurul proiectului european.

Poate acest premiu aduce și el o mică contribuție la acest ideal, evidențiind lideri care sunt respectați și care întruchipează viziuni și valori.

În concluzie, îmi manifest speranța, domnule Președinte, că acest premiu reprezintă o încurajare pentru a continua acțiunile dumneavoastră!

Vă transmitem cele mai bune gânduri dumneavoastră și familiei dumneavoastră!

Domnule Președinte Iohannis, dragă Klaus,

Alteța Voastră Serenisimă, Prinț Nikolaus von Liechtenstein,

Distinși oaspeți,

Dragi prieteni,

În vremurile de astăzi, pline de haos și narațiuni conflictuale, în era informației și a dezinformării, toate în cantități uriașe, când oamenii sunt atacați din toate direcțiile de cuvinte fără înțeles și fără însemnătate profundă, o imagine spune mai multe decât un text.

Astfel, permiteți-mi să evoc imagini din amintirile mele în legătură cu un om, care este eroul ceremoniei de astăzi. Îl cunoașteți cu toții, bineînțeles, foarte bine. În România nu este nevoie să amintim cuiva despre biografia domniei sale, deși tinde să fie prea modest și nu îi place să vorbească despre sine.

Imaginea numărul 1. Suntem la Sibiu, toți liderii Uniunii Europene, la un Summit informal. Președintele Klaus Iohannis propune să ieșim la oamenii adunați în Piața Mare. Văd sute de mâini întinse, toată lumea vrea să îl atingă pe Președinte, unii sunt mișcați până la lacrimi, îl strigă, îl îmbrățișează. Oameni minunați și obișnuiți, care au crezut în el și nu au fost dezamăgiți, un politician care inspiră încredere între oamenii de rând, oamenii obișnuiți, care este un simbol al speranței pentru ei. Asta înseamnă ceva, nu?

Klaus Iohannis este un politician excepțional. Oamenii îl urmează, chiar dacă le spune adevărul franc și nu îi manipulează în niciun fel. Sau, poate exact acesta este motivul pentru care îl urmează. El apără valorile care au fost respinse de mulți. În ziua de astăzi este nevoie de curaj pentru așa ceva și de multe ori condamnă pe un asemenea om la singurătate politică. El a găsit cheia către inimile lor, nu a cedat tentației. Provine dintr-un oraș mic, face parte dintr-o minoritate etnică, promovează idei și viziuni aparent minoritare și totuși a reușit să obțină susținerea fermă și de lungă durată a majorității.

Imaginea numărul 2. Una dintre reuniunile Consiliului European. O dezbatere aprinsă cu privire la migrație, liderii se contrazic din ce în ce mai tare, încerc să îi calmez, dar nu reușesc, și, ca de multe ori în asemenea situații, îi dau cuvântul lui Klaus. Vocea sa, felul în care își expune raționamentul său, atitudinea sa și modul decisiv în care vorbește readuc calmul. Președintele Iohannis, ca muzica, are darul de a liniști animalul sălbatic, cum ar spune Shakespeare. Aceasta este poate cea mai de dorit și, din nefericire, cea mai rară trăsătură de caracter a politicienilor de rang înalt, capacitatea de a reinstaura ordinea. Astăzi, mai curând, avem de-a face cu lideri care provoacă neliniște, aceștia fiind populari.

Imaginea numărul 3. Vorbim cu Președintele Klaus Iohannis, acum aproape un an, și discutăm despre cine ar trebui să preia cârma instituțiilor europene. Discuția noastră este sinceră și discretă, nu este nimeni în birou în afară de noi doi. Îi spun cu mare convingere că ar fi un nemaipomenit Președinte al Consiliului European. Klaus zâmbește cordial, îmi mulțumește pentru această propunere și, după o vreme, adaugă: „Știi ceva, Donald, eu mai am totuși treabă de făcut în România. Așa că te rog să nu iei în considerare candidatura mea. Îți aduci minte când ți-am arătat o fotografie cu protestele din București și din alte orașe? Mii de tineri din România cred în ceea ce cred și eu: că politica nu trebuie să fie murdară, că oamenii care sunt la putere pot fi onești, că legea trebuie să fie lege, că Europa nu se rezumă doar la geografie, ci, mai presus de orice, la un set de valori. Nu pot să îi las singuri.”

Am auzit că Președintele are un atelier de tâmplărie acasă. În cartea sa, „Pas cu pas”, el spune: „întotdeauna mi-a plăcut să muncesc cu mâinile mele, cu rezultate destul de bune pentru un amator. Pot să repar orice în casă și în pivniță. Când a fost necesar, am pus gresie în baie, în apartamentul în care m-am mutat cu soția mea după ce ne-am căsătorit. Pot și îmi place să lucrez cu lemnul.”.

Și, am auzit și că îngrijește cu mâna lui peste 50 de specii de trandafiri, pe care i-a plantat în grădină. E greu de găsit o metaforă mai bună pentru a descrie un model de politician: tâmplar și grădinar.

El întruchipează tot ce așteaptă oamenii de la un lider: răbdare, gentilețe, atenție, persistență, capacitatea de a crea, capacitatea de a rezolva probleme. Un bun politician construiește, nu distruge. Un bun politician visează, dar este cu ambele picioare pe pământ. Știu despre ce vorbesc, deoarece atât bunicii mei, cât și tatăl meu au fost tâmplari.

Din ultima carte a lui Klaus Iohannis, intitulată „EU.RO – Un dialog deschid despre Europa”, aș mai cita un gând care, după părerea mea, este crucial: „Într o epocă a transformărilor alerte și a crizelor care testează inclusiv sisteme politice îndelung rodate, un lucru rămâne cert: Europa politică nu poate exista fără Europa valorilor.”

Dragă Klaus, eu știu despre ce valori vorbești. Amândoi credem în ele cu egală tărie. Acestea sunt: libertăți civile, stat de drept, adevăr și transparență, libertatea presei, respectarea drepturilor omului.

Datorită oamenilor ca tine, vom duce mai departe aceste valori, care poate unora li se par depășite, în viitor.

Mulțumită unor oameni ca tine, Europa va rămâne un continent al libertății.

Domnule Președinte, dragă Klaus, meriți pe deplin acest premiu!

Vă mulțumesc!