Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulțumesc foarte mult!

Domnule Alexander Dobrindt, Președinte al grupului parlamentar CSU din Parlamentul Federal,

Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la reuniunea CSU. Mă bucur să mă aflu astăzi aici.

Ați menționat realegerea mea. Aceasta este prima mea vizită externă din cel de-al doilea mandat de Președinte al României și cred că acest lucru spune ceva despre nu doar despre relațiile dintre România și Bavaria, dar și despre caracterul special al acestor relații - relații foarte bune, foarte speciale, bazate pe economie, dar și pe o altă conexiune importantă, pentru că avem români care locuiesc în Bavaria și o minoritate germană care locuiește în România.

Vom avea astăzi oportunitatea de a discuta numeroase subiecte, în mod special subiecte aflate pe agenda europeană, importante pentru noi toți, și aștept cu interes întrebările dumneavoastră, ale colegilor dumneavoastră și ale grupului parlamentar.

Voi menționa două teme importante. România a deținut în 2019 Președinția Consiliului Uniunii Europene și chiar am avut rezultate foarte bune, în parte și datorită susținerii oferite de Germania, pentru care vă mulțumesc astăzi, aici!

În cea de a doua jumătate a acestui an, Germania va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, așa că mă aștept la o cooperare foarte bună între noi, mai ales în ceea ce privește dosarele importante pe care le veți gestiona, și avem destule astfel de chestiuni. Avem propuneri sau sugestii de soluții similare - un semn foarte bun. Aștept discuția cu dumneavoastră și vă mulțumesc pentru invitație!

Jurnalist: Care sunt șansele pentru o politică de migrație comună?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acesta este un subiect dificil și știți că există o gamă variată de opinii în interiorul Uniunii Europene în această privință. Este un subiect care a fost foarte important pe durata Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Am reușit să facem niște pași semnificativi în direcția găsirii unei soluții. Indiferent dacă vom avea o politică comună referitoare la migrație, ceea ce nu știm încă, aceasta este, cel puțin, dorința mea. Și poate vom putea să aducem această temă în discuție în a doua jumătate a acestui an.

Jurnalist: Domnule Președinte, în acest moment lumea vorbește mult despre politica de securitate în afara Europei, precum crizele din Iran, Irak. Care este poziția dumneavoastră în această privință? Cât de mult ar trebui să se dezvolte Europa pentru a deveni un actor important în acea zonă?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acest este un subiect foarte important, politica externă a Europei. Permiteți-mi să fac un comentariu asupra Iranului. Am putut observa o evoluție complicată în acest caz și chiar dacă unii din Europa tind să considere că, din punct de vedere geografic, Iran și Irak sunt departe, acestea se află în vecinătatea noastră și de aceea trebuie să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru noi. De asemenea, le voi transmite tuturor părților interesate că putem obține o de-escaladare a situației, pentru că, în acest moment, totul indică spre o escaladare, ceea ce reprezintă o situație nefericită pentru toți implicați, inclusiv pentru noi, cei din Uniunea Europeană. Deci, am speranța că se va găsi o abordare înțeleaptă și calmă în vederea găsirii unei soluții. Acest lucru este în interesul nostru, al tuturor. În ceea ce privește politica externă a UE, Uniunea de fapt menționează un subiect de care sunt foarte interesat: Uniunea Europeană ca o zonă economică puternică. Suntem cea mai mare zonă economică din lume, dar dacă ne comparăm puterea economică cu influența noastră în domeniul politicii externe, este destul de evident că vocea politicii noastre externe nu are o greutate comparabilă cu puterea economică. Și cred că trebuie să lucrăm serios în această privință, pentru a deveni mai puternici. Uniunea Europeană, în acest moment, din punctul meu de vedere, este de departe nu atât de relevantă în materie de politică externă așa cum ar trebui să fie sau așa cum ar putea să fie. Consider că încă mai avem foarte mult de recuperat, iar criza curentă din Orientul Mijlociu ar trebui să reprezinte o oportunitate pentru noi să acționăm unitar și să avem o voce mai puternică.

(...)

Jurnalist: Dacă îmi permiteți un follow-up la situația din Orientul Mijlociu. Există vreo implicație specială pentru România, alta decât pentru Uniunea Europeană, în condițiile în care România are un Parteneriat Strategic cu Statele Unite și găzduim scutul de la Deveselu? Aveți o îngrijorare particulară în urma acestei situații?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Parteneriatul Strategic cu Statele Unite este solid și funcționează foarte bine, iar scutul de la Deveselu este o parte a sistemului defensiv NATO și este foarte bine că funcționează optimal. Aici nu văd niciun fel de probleme, însă trebuie să fim realiști. Situația din Irak ne privește, fiindcă noi avem foarte mulți cetățeni români care trăiesc și muncesc în zona Orientului Mijlociu. Avem oameni și în Irak, avem oameni și în alte țări din zonă, știți foarte bine. Avem reprezentanțe și, în acest sens, sunt o serie de cetățeni români expuși în zonă. Ne preocupă și vom lua toate măsurile pentru a fi un sprijin real dacă este nevoie. Pe de altă parte, avem și noi militari în Irak, staționați, care fac parte din forțele NATO care participă în diferite proiecte de pregătire. Sunt instructori care sunt din partea noastră acolo și, evident, siguranța lor ne preocupă. O parte din militarii noștri au fost deja relocați. Deci tema este foarte importantă pentru noi. Eu personal îi acord foarte multă atenție. Sunt în contact permanent cu Guvernul și în special cu miniștrii care se ocupă de aceste chestiuni, în speță Externele și Apărarea, și sunt convins că singura soluție pentru această criză care a apărut – nu putem să îi spunem altfel – este o abordare calmă, diplomatică, o de-escaladare, cum se numește, și revenirea la un calm în această zonă.

Jurnalist: Domnule Președinte, care sunt prioritățile României pe agenda europeană la începutul acestui an, priorități pe care urmează să le prezentați și în cadrul acestei reuniuni?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Voi avea o prezentare peste câteva minute și, sigur, voi insista pe anumite chestiuni care sunt importante pentru noi. Pentru România, Uniunea Europeană trebuie să devină mai puternică, mai coezivă, mai unită, și pentru asta ne vom implica. Pe de altă parte, sunt teme foarte concrete care trebuie abordate, fiindcă ele sunt acum de actualitate, cum este Cadrul Financiar Multianual, cum este, încă, Brexit, cum este politica de migrație, despre care a fost o întrebare adineauri. Toate aceste chestiuni reprezintă priorități pentru noi și sunt foarte hotărât – și Guvernul României este foarte hotărât să se implice total pentru a găsi, împreună cu ceilalți din Uniunea Europeană, soluții la aceste probleme. Noi am avut, în prima parte a anului 2019, Președinția Consiliului Uniunii, am avut câteva rezultate notabile și am subliniat că sprijinul primit din partea reprezentanților Germaniei a fost foarte important și esențial în unele soluții, și îmi doresc să continuăm această foarte bună colaborare în a doua parte a anului curent, când Germania va avea Președinția Consiliului Uniunii.

Jurnalist: Domnule Președinte, luând în considerare acordul semnat de Iran, Germania, Franța și Marea Britanie, ca reprezentanți ai Europei de Est, v-ați dori o orientare mai semnificativă către statele din Europa de Est, ținând cont de faptul că susțineți necesitatea de coeziune în cadrul Uniunii Europene? Vă simțiți câteodată lăsați pe dinafară?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că trebuie să lucrăm cu adevărat împreună pentru a găsi soluții la aceste probleme. La un moment dat, sperăm să ajungem să avem politici globale europene unitare, unde trebuie să fim toți implicați. În mod tradițional, țările mai dezvoltate sunt mai influente și la nivel de politică externă, având, evident, și un interes mai ridicat față de aceste zone de tensiune. Însă asta nu înseamnă neapărat că nu putem fi implicați în găsirea de soluții, iar dacă ne dorim cu adevărat să avem o politică externă europeană puternică, atunci este bine ca această politică externă să fie promovată de noi toți, fiindcă, în caz contrar, vom ajunge înapoi la o situație de politică externă precum cea de acum, când fiecare stat are propria politică externă, ceea ce, evident, în acest moment, este în concordanță cu linia agreată la nivel european. Mi-ar plăcea să vedem o politică externă europeană unitară și îmi doresc să ajungem la acest nivel.