Bună seara!

Vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră în cadrul acestui eveniment de prezentare publică a bilanțului primului meu mandat de Președinte al României.

Au fost cinci ani cu provocări majore, dintre care cea mai gravă a fost pericolul ca țara noastră să iasă de pe traiectoria sa occidentală. Tocmai de aceea, cel mai mare câștig al mandatului meu este menținerea cursului democratic și pro-european al României.

În ciuda multiplelor adversități politice, am urmărit consecvent și fără compromisuri obiectivele strategice ale țării noastre și am consolidat, astfel, temelia pe care să ridicăm, în anii care vin, România normală.

Mandatul de Președinte l-am primit din partea cetățenilor și, de aceea, este necesar un exercițiu de transparență, cu bilanțul tuturor acestor direcții și acțiuni, un bilanț pe care mi-l asum.

Am dorit să fac această prezentare acum, după alegerile prezidențiale, pentru că un astfel de demers este unul instituțional și nu trebuie supus unei inerente politizări specifice unei campanii electorale.

Încă de la debutul mandatului meu, am inițiat, în ianuarie 2015, consultări cu partidele politice parlamentare care s-au concretizat prin încheierea Acordului privind creșterea bugetului alocat Apărării la 2% din PIB. Este o decizie majoră, care face din România un partener credibil și puternic în NATO și asigură, în același timp, finanțarea atât de necesară modernizării și dotării Armatei României.

În privința politicii noastre externe, m-am axat pe cele trei coordonate care au constituit filonul de continuitate al mandatului meu și mă refer, desigur, la creșterea rolului României în NATO și în Uniunea Europeană, și extinderea și întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Vizita pe care am făcut-o la Casa Albă, în iunie 2017, a fost prima a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est în mandatul Președintelui Donald Trump și a fost urmată, doi ani mai târziu, de o nouă întâlnire extrem de consistentă, care a marcat decisiv aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre statele noastre.

Fiind un pro-european convins, mi-am propus și am reușit ca, pe parcursul mandatului meu, România să devină un membru respectat al marii familii europene și activ în dezbaterile deloc ușoare care au marcat parcursul Uniunii în această perioadă.

În cadrul Summitului din 9 mai a.c. de la Sibiu, prima reuniune a Consiliului European găzduită de țara noastră, sub deviza „Spiritului de la Sibiu”, toți liderii europeni și-au luat răspunderea să continue, împreună, proiectul european și să acționeze pentru a le asigura tuturor cetățenilor europeni o viață din ce în ce mai bună.

În plan intern, buna funcționare a autorităților publice s-a aflat în centrul preocupărilor mele ca Președinte. În ultimii trei ani, s-a încercat acapararea întregului stat român și șubrezirea lui prin slăbirea justiției și prin plasarea în funcții de conducere a unor incompetenți cu un anumit carnet de partid.

Pentru a contracara aceste forțe profund nedemocratice, care au încercat oprirea luptei anticorupție, am uzat de toate mecanismele constituționale.

Bilanțul tuturor acestor acțiuni întreprinse de mine vorbește de la sine: Ordonanța de urgență 13 nu a intrat în vigoare. Amnistia și grațierea, aceste priorități zero pentru PSD, nu au fost obținute. Codurile penale favorabile infractorilor nu au intrat nici ele în vigoare.

Chiar și schimbările legislative din domeniul justiției, susținute de majoritatea toxică din ultimii trei ani, nu au intrat în vigoare în forma lor inițială, datorită sesizărilor repetate la Curtea Constituțională și a retrimiterilor succesive înapoi în Parlament.

Totodată, am convocat, pe 26 mai a.c., referendumul privind justiția, prin care peste 6 milioane de români au răspuns clar că statul de drept trebuie consolidat.

În toată această luptă, i-am avut alături pe români, atât pe cei din țară, cât și pe cei din diaspora, aceștia din urmă supuși unor umilințe revoltătoare pentru dorința lor de a-și exercita dreptul fundamental de a vota.

Această situație de netolerat a încetat în momentul în care am cerut introducerea votului prin corespondență și votului pe durata a trei zile în străinătate, măsuri care au permis desfășurarea ultimului scrutin în condiții civilizate.

Încă de la începutul mandatului, mi-am propus o agendă extinsă în ceea ce privește modernizarea și recredibilizarea instituțiilor publice, precum și construirea unui parteneriat solid și funcțional între instituția prezidențială și organizațiile societății civile.

Un parteneriat care să nu se rezume doar la chestiuni punctuale, ci unul pe termen lung, care să poată fi extins în numeroase domenii ale vieții publice. Mi-am dorit ca această colaborare să fie una constantă, onestă și directă, pentru că doar printr-o abordare deschisă instituțiile publice din România și organizațiile neguvernamentale pot contribui în mod esențial la consolidarea parcursului democratic și european al țării noastre.

În ceea ce privește politica internă, am utilizat toate instrumentele constituționale avute la dispoziție pentru schimbarea modului de funcționare a instituțiilor statului, pentru reforma mecanismelor electorale, a partidelor și a clasei politice în ansamblu.

Principiul în care cred cu tărie este acela că integritatea și profesionalismul oamenilor politici reprezintă cheia de boltă a unei schimbări majore de paradigmă în modul în care instituțiile se raportează la cetățean.

Este unul dintre motivele pentru care m-am implicat activ, încă de la preluarea mandatului prezidențial, în schimbarea legislației electorale și a legii partidelor.

De asemenea, am susținut în mod constant, în cadrul tuturor întâlnirilor pe care le-am avut cu reprezentanții autorităților publice centrale sau locale, cât de importantă este buna guvernare pentru dezvoltarea României.

Educația și cercetarea au reprezentant pentru mine o prioritate. Abordarea mea în aceste domenii a fost una constructivă, menită să asigure stabilitate, predictibilitate și credibilitate, recunoscând atât performanțele sistemului, cât și problemele acestuia, promovând exemplele pozitive și identificând soluții acolo unde se impun.

Proiectul meu de suflet rămâne însă „România Educată”, cea mai amplă consultare de până acum în domeniul educației, deschisă întregii societăți.

Demarat în februarie 2016, „România Educată” s-a născut din dorința de a conferi sistemului de învățământ stabilitatea și predictibilitatea de care are nevoie pentru a se dezvolta, fără presiuni de timp și fără presiuni electorale. Au fost puse astfel bazele unei viziuni și a unei strategii pentru educația din România.

În plan economic, am cerut permanent politici economice responsabile, investiții consistente și constante, echilibre sănătoase și prudență fiscal-bugetară, iar atunci când aceste patru direcții au fost amenințate de decizii greșite am acționat, în limita prerogativelor constituționale, pentru stoparea derapajelor.

Totodată, am avut un intens dialog constructiv cu mediul de afaceri, am încurajat competitivitatea și am promovat sectoare relevante pentru economia României.

În domeniul sănătății, am avut în vedere obiectivele asumate în Programul Prezidențial, promovând în mod special educația pentru sănătate și prevenția, precum și plasarea pacientului cu adevărat în centrul sistemului, valorizarea personalului medical și, nu în ultimul rând, implementarea inovației în medicină, prin susținerea conceptului de medicină personalizată.

Ca mediator între factorii de decizie din sfera sănătății publice și societate, mi-am propus și cred că am reușit să creăm, la Palatul Cotroceni, cadrul de dialog și dezbatere asupra situației sistemului sanitar și asupra posibilelor soluții pentru a-l face mai corect și mai eficient pentru cetățeni.

Din perspectiva patrimoniului cultural și a promovării culturii, am urmărit de-a lungul mandatului meu respectarea, de către autoritățile și instituțiile publice, a dreptului la identitate, a accesului garantat la cultură și la dezvoltare spirituală neîngrădită a tuturor cetățenilor.

Am acordat o atenție deosebită ocrotirii valorilor culturale ale minorităților, ca expresie a contribuției valoroase a acestora la patrimoniul cultural național, a libertății de creație și, de exemplu, al dialogului între culturi. De câte ori am avut prilejul, am promovat creatorii și am susținut dezvoltarea creativității contemporane.

Centenarul Marii Uniri mi-a oferit ocazia de a sublinia, prin participarea la numeroase manifestări, în toate regiunile istorice ale țării, importanța realizării unității naționale, ca proiect de succes al națiunii, replicabil astăzi în angajamentul României pentru o Uniune Europeană solidară, a păcii și prosperității pentru toți cetățenii ei.

Acestea sunt în linii mari principalele direcții care au ghidat întreaga mea activitate pe parcursul primului mandat de Președinte al României. Bilanțul detaliat, fiindcă aceasta este doar o introducere, pe fiecare domeniu în parte va putea fi consultat pe site-ul Președinției într-un document exhaustiv, de peste 800 de pagini.

Dată fiind întinderea sa semnificativă, am ales să punem la dispoziția opiniei publice acest document în format digital, și nu tipărit, pentru a promova o conduită responsabilă față de mediul înconjurător.

Dumneavoastră, jurnaliștii prezenți aici, veți primi un material sintetic, pe care vi-l vor înmâna colegii mei după terminarea acestei declarații.

Vă mulțumesc și vă doresc o seară bună!