Președintele României, Klaus Iohannis: Mulțumesc, domnule Rector! Magnificență, domnule Rector! Și vă felicit pentru împlinirea primei tinereți a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu!

Știți, de obicei când stai un timp într-o poziție îți dai seama că acolo unde mergi cunoști din ce în ce mai mulți oameni. Așa mi se întâmplă și mie, dar, aici, în Sibiu, credeți-mă, cunosc foarte mulți, mi-aș dori să îi salut pe toți cu numele, dar cred că ar dura un pic prea mult, așa că îmi permiteți să îi salut doar pe câțiva.

Doamnă Primar general Astrid Fodor, care se luptă cu succes să țină Sibiul la un nivel foarte sus,

Sunt foarte bucuros că împreună cu noi este domnul vice-premier și ministru de Interne Andrei Năstase din Moldova, Moldova de dincolo de Prut, care ne preocupă și căreia, cred că pot să spun așa, îi suntem prieteni destoinici,

Îmi face mare plăcere, it gives me great pleasure to say „Hello, Ambassador Klemm, I’m glad to see you here,

Herr Konsul,

Herr Honorarkonsul,

Înaltpreasinfiția Voastră, cu care am lucrat împreună cu succes,

Doamna Președintă a Consiliului Județean,

Parlamentari,

În mod expres, însă, vreau să salut astăzi doamnele și domnii profesori și pe studenții sibieni care sunt în zi de mare sărbătoare astăzi și cred că, de data aceasta, nu trebuie să vă conving foarte mult dacă vă spun că pentru mine este o zi specială, 50 de ani de Universitate „Lucian Blaga” și sunt foarte bucuros că putem să serbăm împreună această zi importantă pentru Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu așa cum, de fapt a spus-o foarte bine domnul Rector, am participat, chiar cred că pot să spun că am participat la viața Universității „Lucian Blaga” și îmi doresc să devină din ce în ce mai performantă și să sărbătorim încă multe zile frumoase ale Universității.

Transformarea Sibiului într-un centru universitar este pentru sibieni un real motiv de mândrie. Și nu a fost simplu deloc. Dorința sibienilor de a avea o universitate nu este nouă, este o dorință veche, ușor de înțeles. Fiecare oraș își dorește să aibă și un centru universitar, dar mulți s-au străduit în Sibiu și în final au reușit. Importante pentru această reușită cu siguranță au fost și multele instituții culturale și multele reușite ale Sibiului din care aș menționa doar câteva. Cred că este bine să ne amintim că Sibiul a găzduit ASTRA, ASTRA originală, și Muzeul ASTRA, Telegraful român, Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei și Consiliul Dirigent. Multe instituții săsești au fost așezate în orașul Sibiu și chiar dacă, așa între ardeleni, există o competiție care în ziua de astăzi duce la o afirmație care tot se repetă „Clujul este capitala Ardealului”, din când în când îmi face plăcere să reamintesc că Sibiul a fost o vreme bună cel puțin capitala administrativă reală a Transilvaniei.

Intelectualitatea sibiană a luptat decenii întregi pentru ca aici să existe și posibilitatea accesului la educație superioară. Și, după ce bazele au fost puse încă din secolul XIX, Sibiul a avut un centru universitar pentru scurt timp, dar totuși, a fost în timpul de-al Doilea Război Mondial, când Universitatea din Cluj s-a refugiat la Sibiu. Însă, după ce războiul s-a terminat, evident, Universitatea clujeană s-a reîntors acolo unde îi este locul, și ea s-a dezvoltat excelent pe urmă.

Privind în urmă, sigur, se pune întrebarea: „A fost bine sau nu a fost bine să se înființeze o universitate la Sibiu?” Părerea mea, a sibienilor și a multor altora este că a fost foarte bine așa, pe deplin justificată. Peste 15.000 de studenți învață aici, iar, datorită unei relații puternice, solide cu comunitatea, mediul academic a devenit un catalizator al dezvoltării orașului, a dezvoltării orașului nu doar ca pol industrial, dar și ca centru de cercetare în multiple domenii.

Astăzi, după cum am aflat și de la domnul Rector, Universitatea „Lucian Blaga” oferă o educație completă pentru tinerii din întreaga Românie și de peste granițe. Este o universitate deschisă cooperării internaționale, dedicată excelenței și integrată perfect în peisajul socio-economic al regiunii.

România are nevoie mai mult ca oricând de universități precum „Lucian Blaga”. După ce o bună parte a tranziției am parcurs-o cu o economie a cărei competitivitate era în bună parte generată de costul scăzut al forței de muncă, acum suntem într-o altă etapă în care, pentru a construi o Românie dezvoltată, o Românie prosperă, este nevoie de o schimbare de paradigmă.

Trebuie să generăm valoare adăugată, trebuie să construim rețele de colaborare internațională și să avem un număr suficient de specialiști pentru a stimula o creștere economică sustenabilă.

Multe dintre aceste obiective pot fi atinse doar prin creșterea simultană a calității și a participării la învățământul superior.

Până acum, problemele demografice și sociale cu efect pe termen lung la noi au fost, în bună măsură, ignorate, acestea situându-se dincolo de memoria politică redusă, de regulă, la durata unui mandat, adică patru ani, cât este ciclul electoral. Dar, pentru a nu periclita destinul României ca stat european dezvoltat și prosper, trebuie să atacăm frontal problema părăsirii timpurii a școlii, a numărului mic de absolvenți de studii universitare și – adesea – a calității insuficiente a procesului educațional.

Problemele României, însă, nu se pot rezolva exclusiv prin decizie politică. A ne baza doar pe o astfel de abordare ar fi complet greșit, pentru că într-o economie de piață inițiativa privată joacă un rol foarte important.

Aici, în Sibiu, s-a construit în jurul universității un ecosistem funcțional, din care fac parte actori din mediul economic, din societatea civilă și din administrație. Este un caz fericit, unde politicul are parte de o provocare aparent simplă, aceea de a nu strica acest echilibru.

Extrapolând, decidenții politici de la centru nu prea au reușit să facă față provocării de a se abține în a da legi care mai mult strică decât ajută.

Când am demarat consultările pentru proiectul „România Educată”, a devenit evident că una dintre problemele fundamentale ale sistemului nostru de învățământ este producția de legi incoerente pe bandă rulantă.

Efectele acestui mod păgubos de a legifera se văd în special în învățământul superior, acolo unde autonomia este un pilon central în creșterea calității atât în educație, cât și în cercetare. De exemplu, universitățile nu pot, în multe cazuri, să cheltuie banii pe care îi obțin, ca urmare a includerii fondurilor de care ar trebui să dispună în procedura de calcul a deficitului național. Foarte ciudat!

Fără a descătușa potențialul managerial și creativ al universităților românești nu avem șanse reale de a deveni competitivi într-o economie bazată pe cunoaștere.

Aș dori totuși să închei pe un ton optimist fiindcă astăzi este sărbătoare, aici, la „Lucian Blaga”.

Pentru universitățile întreprinzătoare precum cea în care ne aflăm, există numeroase vești foarte bune. În urmă cu aproape doi ani, eu am sprijinit în Consiliul European o serie de măsuri noi de modernizare a educației.  

În următorul ciclul de finanțare din bugetul Uniunii Europene, vor exista mai multe fonduri pentru mobilitate, dar și pentru cercetare.

Se va extinde, cel mai probabil, și sprijinul pentru organizarea de rețele universitare europene și se vor eficientiza chiar unele procese administrative, iar parteneriatele universității „Lucian Blaga” îmi arată că instituția dumneavoastră, domnule Rector, va fi printre câștigătorii acestei curse meritocratice pentru vizibilitate și atragerea de talente.

Stimați rectori,

Profit de prezența dumneavoastră în număr mare pentru a vă încuraja să contribuiți la efortul de a duce România în locul care eu cred că i se cuvine - în centrul construcției politice și economice europene.

Educația și cercetarea sunt indispensabile în economia bazată pe cunoaștere, singura variantă viabilă care ne poate permite să reducem din decalajele pe care încă le avem în raport cu alte țări din Uniunea Europeană.

Sunt convins că Universitatea „Lucian Blaga” și-a asumat deja, în bună parte, acest rol, participând activ la dezvoltarea și creșterea deschiderii internaționale a comunității sibiene.

Vă urez, domnule Rector, onorați profesori, succes și în următorii 50 de ani de activitate și Universității încă de multe ori 50 de ani!

La mulți ani, domnule Rector! La mulți ani, dragi studenți! La mulți ani, dragi profesori!

Și pentru că mâine este Ziua Internațională a Profesorului și Ziua Mondială a Educației, aș dori să le urez la mulți ani tuturor celor care prețuiesc și onorează cu activitatea lor școala românească!

Dați-mi voie să închei cu urarea tradițională „Vivat, crescat, floreat!”