„Bună ziua și bun venit tuturor!

Doamnă Ministru al afacerilor externe,

Domnule Ministru-delegat pentru afaceri europene,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor șefi de misiuni diplomatice și consulare,

Bine ați revenit la Palatul Cotroceni!

Din anul 2015, când ne întâlneam pentru prima dată în acest format, am construit, cu cea mai mare parte dintre dumneavoastră, un dialog constructiv, prin care am conlucrat la promovarea intereselor naționale ale României în plan extern.

Vă asigur că apreciez eforturile pe care le faceți alături de ceilalți diplomați români.

Așadar, după aproape cinci ani de mandat ca Președinte al României și la conducerea politicii externe a țării, această reuniune este un bun prilej pentru a evalua cu responsabilitate și luciditate activitatea din această perioadă și pentru a proiecta prioritățile noastre strategice în perioada următoare și pe termen lung.

Doamnelor și domnilor,

În ultimii cinci ani am acționat permanent pentru a securiza stabilitatea și predictibilitatea politicii externe a României, esențiale pentru credibilitatea țării noastre, ca actor extern. Acțiunile de politică externă au vizat identificarea eficientă de soluții durabile față de provocările la adresa României, astfel încât obiectivele naționale să fie realizate, în beneficiul cetățenilor noștri.

Pe parcursul acestor ani, politica noastră externă s-a axat pe coordonatele esențiale ale creșterii rolului României în cadrul Uniunii Europene și NATO, precum și pe întărirea și extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Aceste linii esențiale rămân extrem de importante în continuare și aveți responsabilitatea de a le aprofunda.

Acțiunile și prioritățile de politică externă au urmărit totodată consolidarea celorlalte parteneriate și relații strategice ale României, dar și cu alte state.

Am avut, în perioada 2015-2019, 25 de vizite bilaterale în afara țării și am găzduit peste 40 de șefi de stat și de guvern în România, acțiuni la care dumneavoastră ați contribuit decisiv.

În cadrul întâlnirilor bilaterale și multilaterale pe care le-am avut, am urmărit constant și prioritar consolidarea României ca stat care are capacitatea de a livra angajamentele asumate și de a propune poziționări și soluții strategice care aduc valoare adăugată și cresc profilul internațional al României.

În ceea ce privește dimensiunea europeană, ultimii cinci ani au avut o însemnătate aparte pentru România, inclusiv prin marcarea, în 2017, a 10 ani de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.

Anul acesta reprezintă, în plus, un moment de satisfacție prin derularea cu succes a primei Președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Astfel, am reușit să generăm rezultate importante, consensuale, în folosul proiectului european, contribuind la consolidarea unei Uniuni mai coerente, mai unite și mai puternice.

Ca Președinte al României, am susținut constant ideea că unitatea este sursa forței Uniunii, atât pe plan intern, cât și în extern. Am considerat întotdeauna că avem nevoie de o Uniune incluzivă, care nu lasă în urmă niciun stat membru și niciun cetățean european.

Cu certitudine, momentul de vârf al acțiunii noastre în plan european a fost Summitul de la Sibiu din 9 mai a.c. Am trăit împreună un moment istoric în care, alături de ceilalți lideri europeni, am reafirmat voința comună și unitatea statelor membre în jurul valorilor și obiectivelor comune pe care Uniunea Europeană le reprezintă.

Declarația de la Sibiu va rămâne un reper relevant: cel mai important mesaj al Declarației - adică «spiritul de la Sibiu» - este confirmarea voinței noastre de a continua, împreună, proiectul european.

De asemenea, România și-a dovedit, pe parcursul Președinției, angajamentul profund față de consolidarea relației transatlantice. Am depus eforturi serioase pentru proiectarea unei agende pozitive Uniunea Europeană–Statele Unite și aprofundarea dialogului dintre cele două părți, mai ales pe teme unde există încă abordări diferite.

Pentru România rămân în continuare de îndeplinit câteva obiective importante: aderarea la Spațiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întreg spațiul de liberă circulație din Uniune și, de asemenea, aderarea la Zona Euro, când toate condițiile vor fi îndeplinite.

Trebuie să valorificăm eficient capitalul de încredere al Președinției de succes a Consiliului Uniunii Europene, iar dumneavoastră, ca șefi de misiuni, puteți avea un rol esențial în atingerea acestui obiectiv.

Doamnelor și domnilor,

După 15 ani de la aderarea la NATO, pe care îi sărbătorim în acest an, putem spune că România și-a consolidat decisiv rolul de stat aliat și actor regional care participă activ la asigurarea securității euro-atlantice și internaționale și este recunoscută ca un contributor semnificativ la implementarea obiectivelor NATO în actualul context internațional.

Deteriorarea semnificativă a situației de securitate în vecinătățile estică și sudică ale Europei au determinat în cadrul NATO un proces accelerat de adaptare la noile realități.

Pentru România, măsurile adoptate la nivel aliat au avut și au o importanță specială pentru consolidarea securității naționale, mai ales cele privind Flancul Estic și, evident, regiunea Mării Negre.

Deciziile Summiturilor din ultimii trei ani vorbesc de la sine. Am obținut: întărirea prezenței aliate în România și în regiunea Mării Negre prin stabilirea unei prezențe înaintate adaptate, creșterea prezenței maritime a NATO și consolidarea apărării aeriene a României; o recunoaștere întărită a importanței strategice a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică; consolidarea Flancului Estic al NATO și asigurarea unei viziuni și acțiuni concrete cu privire la acesta, inclusiv organizarea primei reuniuni a Consiliului Nord-Atlantic dedicate securității la Marea Neagră.

Vom continua să susținem activ aceste obiective și în cadrul Summitului aliat de la sfârșitul acestui an, de la Londra.

Începând cu 2017, țara noastră a făcut progrese considerabile în ce privește creșterea bugetului apărării și înzestrarea și modernizarea forțelor armate.

2% pentru Apărare este rezultatul inițiativei pe care am asumat-o încă de la începutul mandatului meu și care a adus recunoașterea aliaților și beneficii certe pentru securitatea României.

În sprijinul deciziilor aliate care corespund obiectivelor și intereselor de securitate ale României am derulat o activitate consecventă de pregătire împreună cu toți Președinții statelor de pe Flancul Estic al NATO.

Platforma de dialog și consultare care a contribuit foarte mult la aceste reușite este Formatul București  sau B9, cum se mai numește, inițiativă pe care am lansat-o în anul 2015, împreună cu Președintele Poloniei, la Summitul pe care l-am găzduit aici, în București.

Doamnelor și domnilor,

Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, pilon esențial al politicii externe a României, a devenit în această perioadă mai robust și a dobândit și mai multă substanță și durabilitate. Anvergura relațiilor noastre politice a ajuns la un punct maxim după întrevederile mele de la Casa Albă din 2017 și, desigur, cea de săptămâna trecută.

Vizita din iunie 2017 a fost prima a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est în mandatul noii Administrații americane și un moment de relansare a Parteneriatului Strategic.

Întâlnirea mea de atunci cu Președintele Trump a evidențiat și angajamentul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea regiunii, inclusiv a României, fiind o recunoaștere a capacității țării noastre de a fi furnizor de securitate și de a acționa pentru proiectarea valorilor noastre comune în regiune.

Pe 20 august, anul acesta, am avut, din nou, o discuție excelentă și foarte consistentă cu Președintele Trump. Declarația Comună pe care am adoptat-o marchează decisiv aprofundarea Parteneriatului Strategic în domenii esențiale.

Am discutat, cu acest prilej, cu Președintele Statelor Unite despre asigurarea unei prezențe militare consistente a Statelor Unite în România. Într-adevăr, în actualul context internațional foarte complex, dimensiunea de securitate și apărare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite a ajuns la un nivel de excelență.

De asemenea, am evidențiat că dincolo de componenta politico-militară, este esențială dezvoltarea cooperării bilaterale și pe alte dimensiuni, în primul rând cea economică și investițională – și am încurajat implicarea americană în proiecte strategice din România.

Trebuie să acționăm și pe viitor pentru consolidarea dialogului politic bilateral, a cooperării militare și de securitate, pentru creșterea prezenței investiționale strategice a SUA în România, mai ales în sectorul energetic, pentru creșterea schimburilor comerciale și întărirea coordonării în privința evoluțiilor regionale și globale.

Doamnelor și domnilor,

Este necesar să acordăm, în continuare, o atenție deosebită și consolidării altor parteneriate și relații strategice bilaterale – și mă voi referi acum doar la câteva dintre acestea.

Relația cu Republica Moldova reprezintă o prioritate de prim rang pentru România și pentru mine personal.

În contextul evoluțiilor recente din Republica Moldova, România a susținut, prin acțiunea sa, transferul pașnic de putere care a avut loc la Chișinău la 14 iunie și care a pus capăt situației de criză politică.

La 2 iulie, am avut plăcerea de a avea, la București, o întrevedere cu Prim-ministrul Republicii Moldova în prima sa vizită externă de la preluarea mandatului.

Am reiterat atunci, ca și acum, întreaga susținere a României și a mea personală, în condițiile angajamentului ferm al noului Guvern pentru parcursul european, pentru avansarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova.

De asemenea, am stabilit continuarea proiectelor de cooperare, mai ales a celor de interconectare strategică, derulate de România în Republica Moldova, precum și pentru consolidarea instituțiilor Republicii Moldova.

Vă încurajez să acționăm în continuare și pentru a maximiza beneficiile acțiunii Uniunii Europene în Republica Moldova.

Relația cu Franța a atins în ultimul an un nou nivel. În cadrul vizitei de la Paris din noiembrie 2018 am lansat cel mai amplu eveniment bilateral din ultimele decenii: Sezonul România-Franța.

În același context, am semnat cu Președintele Macron o nouă Declarație politică în cadrul Parteneriatului Strategic, care aduce la zi cooperarea dintre țările noastre și exprimă dorința de aprofundare a ei în viitor.

Relația cu Germania este caracterizată de un dinamism susținut de puternice legături economice, sociale și umane. Germania rămâne primul nostru partener comercial, fiind totodată printre primii trei investitori în economia românească. În cei cinci ani de mandat am avut relații strânse la nivel de Cancelar și Președinte federal, precum și de landuri, astfel încât putem vorbi astăzi de o relație specială cu Germania, cu caracter strategic.

În acest context, nu este întâmplător că, în ianuarie, am reprezentat România, ca Președinție a Consiliului Uniunii Europene, la semnarea noului Tratat de cooperare și integrare franco-german, la Aachen, moment cu semnificație pentru cooperarea bilaterală Paris-Berlin și pentru viitorul Uniunii Europene.

Vizita de stat în Italia, de anul trecut, la 10 ani de la semnarea Declarației de Parteneriat Strategic Consolidat, prima vizită de nivel de stat din ultimii 45 de ani, a reprezentat un nou pas important în aprofundarea relației noastre strategice și a reliefat nivelul excelent al cooperării bilaterale politice, economice și sectoriale.

În același timp, am avut plăcerea să-i întâlnesc pe reprezentanții românilor din Italia, vector special al parteneriatului bilateral, o comunitate foarte bine integrată în societatea italiană și cu o contribuție semnificativă la dezvoltarea țării gazdă.

La rândul său, vizita Apostolică a Sanctității Sale Papa Francisc în România din acest an a reprezentat, fără îndoială, un moment de referință pentru istoria recentă a României și pentru relația țării noastre cu Sfântul Scaun, cu o vizibilitate aparte. A fost una dintre cele mai consistente vizite apostolice de pe continentul european, care a consacrat țara noastră drept un veritabil model de toleranță etnică și religioasă.

Relațiile foarte bune cu Polonia sunt marcate în acest an, în ambele state, de manifestări aniversare dedicate împlinirii a 100 de ani de relații diplomatice, precum și a 10 ani de Parteneriat Strategic.

Încheiat în 2009, parteneriatul nostru strategic are ca pilon principal domeniul securității, dar dorim și extinderea și aprofundarea colaborării economice.

În ultimii ani, relația cu Polonia s-a diversificat, extinzându-se și în cadrul unor inițiative regionale de succes, ca Formatul București și Inițiativa celor 3 Mări.

Am amintit doar o parte dintre relațiile importante ale României cu state relevante. La acestea se adaugă și altele, cum ar fi relația cu Marea Britanie, care beneficiază și de aportul foarte benefic, pentru imaginea României și nu numai, al Alteței Sale Regale, Prințul de Wales. După Brexit, va fi importantă actualizarea și aprofundarea parteneriatului strategic cu Marea Britanie, cu care cooperăm foarte bine pe dimensiunea de securitate, dar cu care trebuie să dezvoltăm corespunzător și colaborarea economică și în alte domenii.

Cu Japonia am decis, cu prilejul vizitei istorice de anul trecut a Premierului Abe, să construim un parteneriat strategic relevant.

Toate aceste eforturi și rezultate vă creează obligația să continuați să acționați pentru consolidarea parteneriatelor și relațiilor noastre strategice bilaterale, fiecare cu specificul și profunzimea lui.

Doamnelor și domnilor,

În ceea ce privește celelalte linii mari de acțiune, pe care le-am discutat în fiecare an, acestea rămân valabile. Politica noastră externă este una consecventă, fie că avem în vedere Balcanii de Vest, Caucazul de Sud, Asia Centrală și Orientul Mijlociu, Asia, America Latină și Africa.

În același timp, a existat un efort constant pentru conturarea unui profil cât mai vizibil și proactiv la nivel regional.

Aș vrea să menționez aici Inițiativa celor 3 Mări. România a contribuit esențial, prin Summitul și Forumul de Afaceri pe care le-am găzduit în 2018, la maturizarea politică și conceptuală a Inițiativei și trecerea la dezvoltări pragmatice.

România trebuie să rămână implicată în succesul acestei Inițiative și să acționeze pentru folosirea pragmatică a instrumentelor avute la dispoziție și pentru concretizarea proiectelor prioritare convenite.

În egală măsură, vom continua interacțiunea pe teme de securitate în cadrul trilateralei cu Polonia și Turcia, un alt partener strategic al României.

În mod regretabil, nu putem marca azi, în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației, faptul că România a fost aleasă pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, chiar dacă dumneavoastră ați făcut eforturi susținute și ați obținut un număr considerabil de susțineri.

România a fost boicotată de declarații politice iresponsabile ale unor înalți demnitari români, formulate fără mandat și contrare unor poziții tradiționale ale României.

Aceste grave derapaje au dus la alienarea sprijinului deja exprimat de unele state, fiind creată impresia, eronată pe fond, a unei lipse de predictibilitate față de dosare de politică externă sensibile și complexe.

Doamnelor și domnilor,

Protejarea intereselor cetățenilor români care au ales să trăiască în afara granițelor trebuie să fie mereu prioritatea dumneavoastră.

Pe 26 mai am asistat, din păcate, la umilințele la care au fost supuși cetățenii români care doreau să-și exercite dreptul constituțional de a vota, drept câștigat prin multe sacrificii în Decembrie ’89.

Aceste umilințe nu trebuie să se repete niciodată!

Știu că efortul dumneavoastră depinde de deciziile și coordonarea autorităților de resort din România.

Mulțumesc tuturor misiunilor care, în urma evenimentelor din 26 mai, au transmis analizele lor și propuneri pentru îmbunătățirea condițiilor de vot.

Așa cum știți, imediat după 26 mai, am creat un grup de lucru la nivelul Administrației Prezidențiale, care a identificat măsurile necesare pentru ca toți cetățenii să își poată exercita votul, și am cerut Guvernului și Parlamentului să elaboreze și să adopte de urgență o lege în acest sens.

Totodată, Acordul Politic Național pe care l-am inițiat la 13 iunie include și angajamentul de a transpune în legislație măsurile pentru asigurarea exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români.

Am promulgat, astfel, la 23 iulie, legea care ar trebui acum să le asigure românilor din străinătate posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot fără să mai aștepte ore în șir la coadă cu teama că, în final, nu vor putea să voteze. Este acum necesar ca autoritățile responsabile să se organizeze administrativ în mod adecvat și să implementeze eficient și cu bună-credință aceste măsuri.

Solicit Guvernului și tuturor autorităților cu competențe conform legii să dea dovadă de maximă responsabilitate pentru punerea în aplicare a legii și pentru organizarea în bune condiții a votului, inclusiv prin informarea eficientă cu privire la noile prevederi ale legii – pentru a se asigura că toți cetățenii români își pot exercita dreptul de vot neîngrădit.

Doamnelor și domnilor,

Apartenența la NATO și la Uniunea Europeană, amplificarea Parteneriatului Strategic cu SUA, susținerea multilateralismului – toate împreună conferă României cel mai înalt grad de securitate de până în prezent și un profil consolidat la nivel internațional.

În același timp, realitățile lumii în care trăim, în care riscurile și amenințările se amplifică și se diversifică accelerat, ne obligă să facem eforturi suplimentare, care să susțină și în viitor realizările noastre de până acum. De aceea, vă solicit să mențineți o politică externă credibilă și predictibilă, pentru realizarea interesului național al României și în beneficiul cetățenilor săi.

«Dați-mi o bună politică internă ca să pot face o bună politică externă», zicea Nicolae Titulescu. Așadar, dragii mei, nu putem să facem abstracție de politica internă a României. Despre actuala criză guvernamentală, despre remaniere, despre calea de ieșire din criză, voi face o declarație publică mâine.

Dar dumneavoastră vă veți întoarce la post și o să fiți întrebați ce se întâmplă în România, cum se va soluționa criza, cum vor decurge alegerile.

Iar dumneavoastră să răspundeți așa: România are o democrație solidă. România are o democrație consolidată, prin referendumul care s-a ținut pe 26 mai a.c. și care a adus un răspuns foarte clar al românilor pentru democrație, pentru o cale pro-europeană, pentru o abordare solidă transatlantică, pentru un stat de drept, pentru o justiție dreaptă, pentru consolidarea și continuarea luptei împotriva corupției.

Dumneavoastră să răspundeți așa: România va rămâne o democrație și un partener credibil și stabil în orice condiții!

O să vă întrebe partenerii, prietenii noștri, ce se va întâmpla, cum se va întâmpla. Iar dumneavoastră să răspundeți așa: orice se va întâmpla în România, se va întâmpla în limitele Constituției.

România este o democrație consolidată, în care Constituția este respectată și indiferent de soluția găsită, România va rămâne un partener serios, predictibil, credibil, angajat în demersurile comune care sunt în curs.

Și vă spun vouă că soluții există și eu voi veghea. Nu, voi garanta că aceste soluții să fie constituționale!

Am încredere în implicarea dumneavoastră profesionistă, esențială în acest scop, și vă doresc mult succes, în continuare, pentru români și pentru România!”