Moderator: Bun găsit tuturor! Domnule Președinte, bine ați revenit la Universitatea Babeș-Bolyai! De când ați fost student aici, ați mai revenit de câteva ori și ne bucurăm de fiecare dată să avem din nou alături de noi! Mă bucur să văd un public atât de numeros și mulți colegi de la facultăți din cadrul Universității și mulți colegi și colaboratori din afara Universității. Să intrăm direct în discuție, domnule Președinte. Suntem la acest eveniment de lansare a cărții dumneavoastră legate de Uniunea Europeană, de locul României în Uniunea Europeană și întrebarea cu care începem cred că se cuvine să fie despre această carte și întrebarea este: care credeți dumneavoastră că este principalul aport pe care îl aduce această carte la dezbaterile pe care românii le au în spațul public despre Uniunea Europeană? Cum ar trebui să vorbim despre Uniunea Europeană pentru că suntem în acest context de campanie electorală și, de multe ori, apare această critică că nu vorbim așa cum se cuvine despre Uniunea Europeană,  nici măcar într-un context de alegeri europarlamentare.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dați-mi voie prima dată să salut publicul și să vă mulțumesc pentru călduroasa primire pe care mi-ați făcut-o! Știți, mă simt așa de bine că m-am întors aici, în Cluj, că i-am invitat pe colegii mei, pe domnul primar general, pe domnul președinte de la județ, și toți cei care m-au însoțit să facem o poză la Universitate. Și, cu această ocazie, sigur, ne-am amintit de cum a fost și mai demult și mai recent. Eu revin de fiecare dată cu foarte mare plăcere aici, în Cluj, și credeți-mă că nu numai, un pic totuși, nu numai din motive de nostalgie. Mie îmi place atmosfera Clujului. Clujul este un oraș foarte dinamic. Și alte orașe un dinamism al lor, unele orașe din motive de universitate, altele din motive economice, altele au creat un dinamism cultural, dar Clujul le are pe toate și este senzațional. Vă felicit pe toți!

Iar o parte din dinamism vine și din Europa, cel puțin așa îmi place să cred. M-ați întrebat, cred că am înțeles bine, de ce am scris această carte și explicația este cât se poate de simplă. Cum s-a vorbit în ultimii ani, nu mult, dar din ce în ce mai mult, despre Uniunea Europeană și cum România s-a pregătit să preia Președinția Consiliului Uniunii Europene, discuțiile au apărut despre Europa până și la televizor. Și atunci, încet-încet, oamenii au început să mă întrebe, să se întrebe, cum este cu Uniunea Europeană. Pentru a da răspuns multor întrebări legate de cum funcționează, de ce funcționează, ce viitor are și ce trecut are și care sunt problemele, că sunt probleme, am scris această carte în care mi-am permis, totuși, să introduc și ideile mele despre Uniunea Europeană, nu într-un mod foarte politic și foarte explicit, ci prin felul în care am abordat anumite teme, am vrut să citească, să înțeleagă cititorul și o parte din opțiunea mea pentru Uniunea Europeană. Și ca să o spun chiar de la început, eu sunt pro-european convins și sunt un pro-european optimist convins!

Moderator: Cum facem, domnule Președinte, să transmitem parte din acest optimism și către cetățeni? Și vă întreb acest lucru și în calitate de pro-european, în calitate de Președinte, dar și în calitate de lider european, pentru că nu demult am trecut cu bine peste acest Summit de la Sibiu și au mai fost și alte contexte în care dumneavoastră ați fost în prim-plan. De curând ați fost, de exemplu, invitat la Aachen, la acel moment  solemn de semnare a unei noi declarații de viziune, strategică pentru Uniunea Europeană, despre Franța și despre Germania, deci vă aflați acolo în prim-planul, în miezul lucrurilor. Cum transmitem, din perspectiva dumneavoastră de om familiarizat cu ceea ce se întâmplă acolo, acest optimism către cetățeni?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Păi, de exemplu, scriind o carte și prezentând-o unui public interesat. Aceasta este metoda pe care am găsit-o eu la îndemână și ea se bazează pe efectul pozitiv, pot să spun, care a apărut când, în 2014, am vrut să mă prezint românilor și am făcut-o sub formă de carte. Am considerat că și Europa se poate prezenta foarte bine în acest format. Acum, este evident că nu doar conținutul cărții contează, ci și faptul că pe marginea cărții apar discuții, apar discuții în diferite formate, apar, evident, discuții de acest tip de prezentare. În acest fel, eu sunt convins că mulți care ar fi interesați chiar reușesc să afle mai multe despre Uniunea Europeană. Și, ca să menționez o chestiune unde cred că un pic fac și ce am recomandat colegelor și colegilor din Consiliul European, Uniunea Europeană este un proiect de mare succes,  un proiect de pace, de libertate, de democrație, de prosperitate, un proiect care se bazează pe valori și avem rezultate fenomenale. Uniunea Europeană este un proiect de succes cu rezultate fenomenale și unele dintre rezultate le-am menționat, ele se reflectă inclusiv în buzunarul nostru. Într-un loc, însă, cred că Uniunea Europeană a rămas puțin în urmă, își face prea puțină reclamă. Noi vorbim, când vorbim despre Uniunea Europeană, cu mare plăcere chiar despre Brexit, despre criza migrației, despre crizele economice. Dar, uităm să vorbim despre realizările Uniunii Europene și cred că în acest fel reușim să transmitem și ceva din rezultatele Uniunii Europene și sunt atât de multe încât, în realitate, s-ar putea umple multe, multe cărți cu rezultatele Uniunii Europene. Ea ne-a influențat viața, ne-a influențat statele, națiunile, felul în care gândim și felul în care vedem viitorul nostru și toate aceste lucruri sunt foarte pozitive și nu avem niciun motiv să nu le spunem.

Moderator: Știm bine, încă de când ne pregăteam de aderarea la Uniunea Europeană, că românii sunt un popor iubitor de Europa, deci suntem în continuare peste media europeană când vine vorba de simpatia față de Uniunea Europeană, dar, în același timp, știm și că suntem în scădere și ultimele Eurobarometre au arătat că există în continuare discrepanțe destul de mari între regiunile României în ceea ce privește sprijinul față de Uniunea Europeană. Într-un fel arată lucrurile aici, în Nord-Vestul României, altfel arată în Sudul României sau în Nord-Est. Și cred că asta ne arată faptul că acest mesaj pro-european, aceste discuții, dezbateri despre Europa în ansamblu și cu argumentele pro și atâtea câte sunt ele contra, nu ajung peste tot. În același timp, sunt alte voci care capitalizează aceste lipsuri de informații să le spunem, ba chiar frustrări, pe care le orientează înspre Europa. Noi aici sunt toți într-un asentiment, cred, când vine vorba despre simpatia față de Uniunea Europeană, însă ce ne facem cu momentul în care trebuie să contracarăm acest val de euroscepticism, de manipulări de multe ori, care fac ca lumea, ca cetățenii să își piardă încrederea?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Multă lume întreabă de ce a apărut din capul locului acest euroscepticism, care este un fenomen între timp îngrijorător de larg răspândit, trebuie să o recunoaștem, de ce au apărut chiar partide nu eurosceptice, eurofobe. Explicațiile sunt, în principal, două, plus multe alte secundare. Despre prima chestiune tocmai am vorbit, Uniunea Europeană este un proiect de succes, dar uităm să vorbim despre acest succes. Și îmi face mare plăcere să vorbesc despre acest succes, fiindcă noi, românii, suntem parte din succes. Asta, în paranteză, am spus-o și o cred, chit că sună ca un slogan: România este Europa și Europa este România. Și cea mai bună dovadă este Summitul de la Sibiu, pe care l-am avut acum câteva zile.

Al doilea mare motiv de euroscepticism, cred că ați ghicit, sunt chiar politicienii. Politicienii care atunci când merg la Bruxelles sunt  europeni convinși și discută numai despre fonduri europene, despre directive, despre reglementări și toți sunt pro. Pe urmă vin acasă și aici lucrurile nu merg așa simplu. Cum, la noi, vedem de doi ani jumate un partid catastrofă, numit PSD, cu o guvernare catastrofală. Cineva trebuie să fie vinovat pentru aceste lucruri. Cum să meargă pesedistul să spună ca este incapabil, fiindcă nu au un concept, și ei lucrează pentru hoțul din vârful partidului. Nu poate să spună așa ceva, deci căutăm un alt inamic, un alt vinovat. Și pe rând, vă amintiți, au găsit tot felul de vinovați, dar acum dacă este campanie pentru europarlamentare, evident că pesediștii au găsit că vinovatul principal este Uniunea Europeană. Este jalnic, este jenant, dar arată felul în care Uniunea Europeană este denigrată, deci chiar denigrată, de politicieni naționali care caută vinovați pentru propriile eșecuri. Și așa, din păcate, nu se întâmplă numai la noi, noi suntem bătuți cu PSD. Sper că duminică seara lucrurile se vor vedea altfel. Dar și alții, cum a scris unul foarte bine, și alții au faliții lor. Deci noi cu faliții noștri, ei cu faliții lor. Partidele eurosceptice și eurofobe au apărut peste tot în Europa, în fond este o formă ordinară de populism fiindcă acești politicieni au văzut că există între europeni o temere, o oarecare temere de ceea ce va veni, o oarecare nemulțumire față de felul cum funcționează Uniunea. Și ce s-au gândit? Să vină cu niște sloganuri anti-europene și să colecteze aceste nemulțumiri. Așa au apărut partidele eurosceptice. Cel mai tare rezultat se prevede în Marea Britanie, unde un partid care este, din capul locului, împotriva Europei primește cele mai multe voturi, cel puțin conform sondajelor, pentru Parlamentul European. Deci este culmea cum un astfel de partid poate să reprezinte o țară. Brexit-ul este doar una din marile probleme și dacă cineva iți imaginează că povestea s-a terminat cred că nu s-a terminat și vom vedea cum mergem mai departe.

A doua problema mult vehiculată în crearea acestui val este valul migraționist pe care l-am avut. Acolo deja s-a indus o temere în rândul europenilor. Una peste alta, dacă scoatem lipsa de comunicare pozitivă și politicienii naționali rămân câțiva factori cu care trebuie să ne confruntăm. Nu are rost să căutam și noi, proeuropenii, scuze la alții. Noi trebuie să găsim metodele cele mai bune pentru a comunica ceea ce se face, pentru a crea o birocrație care poate fi înțeleasă și de cineva care nu are două doctorate în afaceri europene, trebuie să venim cu soluții pentru competitivitatea Europei, trebuie să venim cu soluții pentru gestionarea fluxului migratoriu, trebuie să venim cu soluții pentru protejarea granițelor externe ale Uniunii, trebuie să găsim soluții pentru a da Uniunii Europene o voce globală, fiindcă n-o avem, trebuie să venim cu soluții pentru securitatea internă. Europa a fost bântuită de teroriști. Acum lucrurile sunt oarecum sub control, dar numai împreună putem să rezolvăm aceste chestiuni. Și abia atunci putem fi în situația să întoarcem trendul de creștere a euroscepticismului și nu este nici o surpriză dacă lucrurile merg prost politicienii trebuie să vină cu soluții. Abia atunci trendul se inversează.

Moderator: Domnule Președinte, suntem aproape de finalul unei campanii pentru alegeri europarlamentare și pentru referendum în care, cel puțin pentru partea de europarlamentare, am văzut un mesaj foarte asemănător, dar care vine cumva cu două nuanțe diferite. Toate partidele, în esență, exploatează această idee că România nu primește nu exploatează destul de mult faptul că este membru al Uniunii Europene, fie că la vârful statului lucrurile nu se întâmpla așa cum trebuie, că e corupție și din cauza asta România nu performează și partea cealaltă care spune că europenii prea mult vorbesc doar despre lucrurile aceasta care nu merg bine și care nu sunt doar șa noi, legate de corupție și din cauza asta folosesc acest pretext ca să ne țină cumva într-o poziţie de țară de mana a doua. Ce ar trebui să știe românii în momentul în care se duc la vot pentru aceste alegeri europarlamentare despre poziția reală, despre contribuția reală pe are România o are ca stat membru în Uniunea Europeană? Ați amintit toate aceste crize prin care Europa trece în momentul acesta, faptul că trebuie să vină soluții. Ar trebui, poate, să știm mai bine exact ce anume face România ca țară, care este contribuția la procesul de luare a deciziilor, la care este aportul în termeni de idei din perspectiva unei țări care este a șaptea țară ca dimensiune deocamdată până la Brexit în Uniunea Europeană. Deci care ar fi, în esență, acest mesaj pozitiv pentru că de mesaj negativist la adresa poziției României de astea am auzit destule până acum, în ultima lună mai ales?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Știți, în realitate, această poveste că noi suntem o țara de mâna a doua există doar în capul nostru, în capul europenilor nu prea există, dar unora de la noi le place să se victimizeze și atunci este facil să spui „pai, noi suntem foarte buni, dar ei nu au înțeles acest lucru”, iar a doua chestiune, cea cu vinovatul de serviciu, dacă am fi, în capul lor, luați drept egali cum să mai dăm vina pe ei. Deci lucrurile, în realitate, sunt altfel. România este acceptata în Uniunea Europeană, romanii sunt acceptați în Uniunea Europeană. Și nu doar că sunt acceptați ca să fie, deci  acceptați în sensul acceptați de egali în Uniunea Europeană. Și dacă asta este o noutate pentru cineva atunci îmi face plăcere să o repet: românii contează în Uniunea Europeană, România contează. Problema pe care o aveam acum, sincopa pe care o avem se datorează PSD și nu mă feresc să spun aceste lucruri.

Uniunea Europeană a fost în forme incipiente de factură economică, dar între timp ea s-a transformat. Uniunea Europeană este mult mai mult decât o zonă economică. Partea de zonă economica se numește Piața Unică, funcţionează foarte bine și ne aduce și nouă avantaje. Dar Uniunea Europeană ca întreg este o uniune care se bazează pe valori și principii. Noi românii am vrut sa fim în Europa fiindcă acolo ni-i locul și știm asta de la 1848, dar dacă vrem să fim acolo, parte din Uniunea Europeană, noi ne-am asumat valorile europene, noi ca și națiune ni le-am asumat. Dar avem, din nefericire, o guvernare care nu și le-a asumat. Și asta este problema și aici este sincopa și trebuie să explicam românilor că dacă de la Bruxelles vin tot felul de atenționări, avertismente, ele nu se adresează României sau românilor, ele se adresează PSD-ului, care de când a venit la guvernare calcă justiția în picioare, calcă statul de drept în picioare ca să-și rezolve ei problemele lor cu justiția. Și asta nu se poate. Deci nu putem să fim parte în Uniunea Europeană bazată pe valorile pe care le numim valori europene, sau euroatlantice, sau valorile democrației și să avem o guvernare care nu numai că în interior nu accepta aceste valori, le calca în picioare. Despre asta vorbim. Și despre asta vorbim la alegeri. Până ce există această guvernare, România va avea din cauza acestei guvernări, din cauza PSD-ului, o problemă majoră. De aceea umblu în campanie cu referendumului fiindcă vreau votul românilor. Eu vreau votul românilor care vor demonstra că își doresc o justiție dreaptă, că își doresc o guvernare bună pentru România, și își doresc să plece PSD.

Altfel nu progresăm. Este simplu ca bună ziua. Este un motiv mare și lat pentru care România nu s-a dezvoltat mai mult, pentru care România nu a evoluat mai mult, acest motiv se numește PSD! Asta e, ne place, nu ne place. Mie nu-mi place!

Moderator: Sunt însă comunități, pentru că spuneam mai devreme despre aceste diferențe regionale, sunt însă comunități în România care par să rezoneze cel mai bine cu acest tip de mesaj care vine dinspre PSD. Și aici rămâne mai degrabă o întrebare deschisă, pentru că nu știu dacă putem găsi acum răspunsul, sau poate că este mai degrabă în sarcina celorlalte partide să găsim forme de dialog și cu acele comunități. Aș vrea să mă concentrez puțin pe această idee de comunități puternice, pentru că vorbim despre Uniunea Europeană, dar Uniunea este în esență o construcție democratică, și aici vorbim despre o criză a Uniunii, poate chiar de încredere pe această tendință de scădere, care se confundă cu o tendință de scădere a încrederii în democrație în contexte instituționale democratice, peste tot. Noi suntem la Cluj unde, așa cum v-am spus, comunitatea locală funcționează grozav. Suntem în Transilvania unde avem și alte orașe unde comunitățile locale funcționează grozav. Dumneavoastră, în calitate de fost primar al Sibiului ați contribuit la ridicarea acelei comunități în urmă cu câțiva ani și de-a lungul mai multor mandate. Însă nu peste tot este așa. România este foarte diferită dintr-un loc în altul și întrebarea mea se referă mai degrabă, și în calitatea dumneavoastră de fost primar care a trecut prin asta și de Președinte, cum putem noi toți să facem mai multe pentru a reconstrui comunitățile, pentru ca și alte comunități din alte locuri din țară să semene din ce în ce mai mult cu ce vedem la Cluj, sau la Sibiu, sau la Oradea, sau la Timișoara?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cu o parte din ce ați spus pot să fiu de acord, cu altă parte m-aș declara de opinie alternativă. Uniunea Europeană este un construct democratic. Că nu este o democrație directă? Da, asta este! Că avem o Comisie Europeană care aparent nu este aleasă, dar în realitate este aleasă în bună parte de guvernele statelor și în final validată în Parlamentul European, pentru care avem acum alegeri. Este o democrație de un tip mai special, dar credeți-mă, Uniunea Europeană funcționează democratic, funcționează pe principii democratice.

Ce să facem? În primul rând trebuie să conștientizăm că o națiune este formată din oameni, dar administrativ este formată din comunități. Nimeni nu este izolat, toți trăim în comunități și nucleul de bază al unui stat este comunitatea locală. Odată ce acceptăm și pricepem acest lucru, putem să facem următorul pas și să construim un sistem în care oamenii au încredere și în care statul nu se implică în gestionarea locală, dar generează, creează cadrul pentru a oferi comunităților spațiul cel mai potrivit pentru a se desfășura. Aceste lucruri în fond sunt cunoscute, sunt scrise în Constituția noastră, dar din Constituție până in conștiința noastră este o cale de o lungime diferită. Unele comunități din România au înțeles foarte bine acest lucru, și mă bucur să pot spune deschis că se numără Clujul între aceste comunități. În alte părți calea este încă un pic mai lungă și atât timp cât avem un guvern care împarte fondurile colectate de la noi toți - fiindcă nu produc ei banii, banii produc românii - atât timp cât avem o guvernare care împarte banii discreționar, pe criterii strict de gașcă politică, lucrurile nu se vor schimba fundamental în acele comunități unde calea mai este un pic mai lungă. Iată, încă un motiv extrem de puternic pentru care este nevoie de o guvernare responsabilă. O guvernare bună și pentru români, dar și pentru România, fiindcă România nu este un loc unde trăiesc mulți români doar. România este România noastră în care noi construim viitorul nostru, al comunităților noastre, al României ca stat care vrea să se afirme. Aceste lucruri nu funcționează de la sine și atât timp cât permitem acest discreționism politic nu vom progresa.

Eu nu pot să accept ca un primar să primească bani mulți fără să muncească fiindcă este într-un partid, și alt primar să nu primească, chit că este responsabil, este dăruit muncii, știe cum să facă, dar este în alt partid și acest lucru cred că trebuie să-l rezolvăm cu toții împreună, și atunci, abia atunci, vom avea succes și în comunitățile care, de ce să nu recunoaștem, au fost ținute acolo jos de baronii PSD pentru ca să-și prezerve ei scaunul. Acest model de baronism trebuie eliminat pur și simplu!

Moderator: O altă întrebare pe care aș avea-o despre felul în care arată acum societatea românească și care se vede și în context electoral, dar s-a văzut din plin mai ales de la alegerile din 2016 încoace. Mă gândesc la acest fenomen de polarizare extremă pe care îl avem. Faptul că pare că avem de multe ori două tabere care strigă unii la ceilalți și nu prea există un dialog real, o cale de mijloc. Ce putem face să vindecăm fractura asta? Nu cred că este doar o problemă românească. O vedem și în alte democrații poate cu mai multă experiență decât a noastră, cred că este un fenomen care se vede la nivelul Uniunii Europene în ansamblu, dar de multe ori discursul politic de multe ori vine și capitalizează pe această fractură din societate. Cum ar trebui să arate un discurs politic mai responsabil? Care ar trebui să fie elementele la care trebuie să ne referim ca să ieșim din paradigma aceasta în care tot timpul suntem nemulțumiți, suntem frustrați, și care nu se vede doar la nivel de partide, se vede și la nivel de societate. Protestele, chiar dacă de multe ori sunt o formă de implicare civică, ajung să fie un simptom al acestei dinamici.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu nu cred că trebuie să ne speriem de tabere politice sau care sunt simpatizante de o parte și de alta, și au păreri foarte diferite, de multe ori păreri contrare, nu trebuie să ne speriem că societatea civilă a devenit activă și oamenii se duc în stradă și își cer drepturile, cum nu trebuie să ne speriem că apar tot felul de idei noi, nu neapărat pozitive, câteodată și idei negative. Eu cred că ar trebui să ne speriem de altceva. Faptul că nu ducem aceste chestiuni spre o dezbatere de idei, faptul că nu reușim să dezbatem. Noi reușim doar să ne certam, or din certat e greu să faci să iasă un lucru bun comun. Pentru asta este nevoie de dezbatere. Dezbaterea poate să fie și o dezbatere în termeni mai duri. Atât timp cât este o dezbatere care în definitiv îi dă mai multe opțiuni alegătorului este foarte bine. Eu m-aș feri de o societate de timp unificator comunism, unde toți au fost de aceeași părere, toți au fost mulțumiți, pentru toți a fost scris că viitorul este de aur. Doar că nu a fost. Eu încurajez diferitele comunități. Însă, ceea ce îmi displace este tenta unor politicieni de a coborî limbajul și abordarea foarte mult. Una este să ai păreri foarte diferite politice și să le dezbați în contradictoriu și cu totul altceva este dacă o parte vine și acuză politic.

Eu acuz PSD politic, fiindcă au ratat guvernarea. Asta este o afirmație politică. Și, din cealaltă parte, vine unul și spune că Președintele este un mut. OK, o fi mut, dar cu așa ceva nu vii în politică, cu așa ceva te duci la cancan-uri.

Credeți-mă, tare mi-ar plăcea să am niște adversari politici cu care să dezbat, chiar foarte vocal, teme politice. Dar ce să discut cu unii pe care eu îi acuz de proastă guvernare, și românii tot așa, și ei îmi răspund jignindu-mi persoana? Eu pot să trăiesc cu asta, dar de aici nu rezultă acea dezbatere politică productivă.

Moderator: S-ar putea să fim în situația ca, în câteva luni, să fim într-o competiție electorală în care dumneavoastră să veniți cu astfel de mesaje și să aveți un contracandidat care le explică românilor cum e cu peștii cu mercur trimiși de străini, cu faptul că vine mâncarea stricată direct pe rafturile românilor. Anticipați, oarecum, o astfel de discuție? Cum dați dumneavoastră aceste mesaje de natură constructivă, pozitivă, la adresa Uniunii Europene, și de partea cealaltă asta este ceea ce primesc românii, și sunt o parte din alegători care rezonează foarte ușor cu astfel de mesaje, pentru că se leagă de niște griji foarte concrete, care țin de viața lor.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Știți că nu sunt chiar așa pesimist, ba, dimpotrivă, sunt optimist. Optimismul meu se bazează pe ceva foarte concret. Eu pot să joc numai partea mea, din această abordare, hai să îi zicem politică. Fac așa cum cred eu. Eu îmi prezint mesajul, ca Președinte, ca și candidat. Ceilalți își prezintă în felul lor. Dar și aici se votează. Eu mi-am dorit să ajung Președinte, dar, ca să ajung, m-au votat. M-au votat românii și de acolo vine optimismul meu. Dacă nu le-ar fi plăcut abordarea mea, de bună seamă că nu m-ar fi votat. Deci, avem motive de optimism. Românii își doresc asta, și, dacă își doresc, atunci vor fi tot mai mulți politicieni care își dau seama că, de fapt, românul s-a săturat de aruncat lături în curtea competitorului electoral și vor apărea, probabil, tot mai mulți politicieni care vin cu un discurs politic, nu cu un discurs de tip mahala. Așa îmi imaginez eu evoluția politică românească.

Moderator: Aș vrea să vă cer un pronostic pentru seara de duminică. Nu neapărat cine câștigă alegerile sau ce se va întâmpla cu referendumul, ci legat, mai degrabă, de prezența la vot. Și mai este o nuanță, legată de ideea asta. Românii au încredere cam de 63% în Parlamentul European. Cu toate acestea, prognozele care s-au făcut legate de prezență poate sunt un pic mai optimiste decât la precedentele alegeri europarlamentare, însă poate că se învârt în jurul unui optimist 50%. Deci, care sunt așteptările dumneavoastră? Credeți că românii au înțeles importanța acestor alegeri într-atât de mult încât să vină să voteze?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta vom vedea duminică seara, dacă am fost convingători sau neconvingători. Mie nu îmi place să fac pronosticuri, însă îmi place să îmi promovez abordarea mea politică.

De aceea, merg prin țară și îi încurajez pe români să voteze și la europarlamentare, dar și la referendum. Este important!

Referendumul este clar că îmi va da și mie un răspuns. Voi ști duminică seara dacă românii au crezut ce le-am spus eu și ce au spus partidele care îmi susțin acest referendum. Nu toată lumea îl susține. Unii îl boicotează așa, pe șest.

M-aș feri de la tot felul de pronosticuri, însă, în realitate, miza la aceste alegeri este una imensă. Și duminică seara vom ști dacă a câștigat România Europeană sau România anti-europeană. Asta este.

Moderator: Peste două zile, pe această scenă, într-un format ușor diferit, o să aibă loc cursul festiv al promoției din acest an de la Facultatea de Științe Politice. Dacă ați fi în locul meu, pe scenă, ce le-ați spune acestor studenți, care, după trei ani de studii în științe politice, își pun întrebări legitime legate de locul lor în societate, de utilitatea specializării pe care au făcut-o, de ce ar putea să facă în continuare? Având impresia că sistemul nu este foarte permeabil, să zicem, apar aceste întrebări legate de viitorul lor ca absolvenți de Științe Politice. Ce le-ați spune?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În general, tinerilor le spun lucruri generatoare de optimism, dar acum, cum suntem înaintea unui vot vital pentru România, în afară de optimismul pe care sper că, măcar în parte, am reușit să îl transmit prin răspunsuri, le-aș mai spune ceva tineri, și absolvenților de universități, și absolvenților de liceu care mulți dintre ei votează prima dată acum.

Viitorul României este unul foarte bun, dacă se implică. Dacă se implică și nu stau deoparte! Asta înseamnă să meargă, cu pieptul înainte, în societate, în carieră. Și, pentru asta, trebuie să înțeleagă și să înțelegem cu toții că, într-o democrație, viitorul îl facem noi.

Viitorul îl facem noi, prin cea mai simplă metodă: prin vot! Lumea crede că votul nu contează. Lumea... Mulți cred că votul nu contează, dar e important să ieșim în stradă după aia.

Nu, e important să ieșim în stradă, să ne spunem părerea, să ne audă politicienii, dar puterea este la cetățean atunci și numai atunci când are ștampila în mână!

Și dacă nu se folosește de acest drept, atunci apar astfel de accidente ale democrației, cum este actuala guvernare!

Deci, curaj, implicare!

Moderator: Domnule Președinte, vă mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vă mulțumesc tuturor!