Moderator: Bine ați venit la această dezbatere pe marginea volumului „EU.RO - Un dialog deschis despre Europa”, autor Klaus Iohannis, Președintele României.

Domnule Președinte, bine ați revenit la Iași! Înainte de a începe orice discuție legată de carte, vreau să spun un lucru pe care poate puțini dintre cei prezenți îl cunosc. Președintele Klaus Iohannis este în acest mandat pentru a 6-a oară la Iași, ceea ce face ca Iașul să fie cel mai vizitat oraș în acest mandat de către Președintele Klaus Iohannis. Și mai adăugăm o vizită în luna mai, odată cu prezența Papei la Iași.

Domnule Klaus Iohannis, vă invit să ne spuneți pentru început de ce considerați dumneavoastră că un astfel de volum despre Uniunea Europeană -„EU.RO - Un dialog deschis despre Europa”-  era necesar. Eu am câteva răspunsuri în urma răsfoirii acestei cărți. Cred că este cea mai utilă modalitate de a afla lucruri despre Uniunea Europeană, pentru că este scrisă și editată într-un mod foarte prietenos, pe înțelesul tuturor, atingând cele mai pregnante probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană, cu care ne confruntăm noi în Uniunea Europeană. Așadar, domnule Klaus Iohannis, care a fost motivația dumneavoastră?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dați-mi voie prima dată să vă spun ceva despre Iași. Evident că mie îmi place aici, la voi! De asta tot vin. Mulțumesc! Un oraș foarte frumos, foarte primitor. Vedeți, am venit de la o adunare dedicată educației românești. Foarte fain oraș, nu ai nevoie de niciun jandarm să vii de acolo până aici și chiar am avut impresia că unii s-au bucurat că ne-au văzut venind încoace, ceea ce mă încurajează. Și faptul că sala este plină. Încet, încet mă obișnuiesc și cu lumina și văd că sala este chiar plină.

Pentru mine, ca autor al acestei lucrări, este o încurajare. La început, colegii mei v-au prezentat un film, dar pot să vă spun că am avut alaltăieri un Summit mai frumos decât a fost în acest film, un Summit unde s-au petrecut lucruri importante. Cel mai important lucru însă, și cred că în acest context al Europei merită spus, pe 9 mai Europa a venit în inima României. A fost o reușită!

Această carte a apărut fiindcă am constat un interes crescut în rândul românilor pentru afaceri europene. Acest interes crescut trebuia satisfăcut. Oamenii au început să întrebe, cum este cu Comisia Europeană, cu Consiliul European, ce face un Comisar, ce face un om care lucrează pe fonduri europene, și așa mai departe, dar și multe, multe alte teme, și legate de modul în care funcționează Uniunea Europeană, și legate de modul cum se relaționează cu alte chestiuni de interes. De exemplu NATO, schimbările climatice au început să fie discutate din ce în ce mai des. Eu sunt pro-european, am declarat acest lucru și am scris o carte. Dar fără să scriu această carte, știți ce am descoperit? Că și românii sunt pro-europeni! Vă felicit!

Noi, românii, nu am ajuns în Uniunea Europeană din greșeală. Noi, românii, am ajuns în Uniunea Europeană, în Europa fiindcă acolo am dorit să ajungem, și nu ieri, de alaltăieri. Pașoptiștii au dorit să facem parte din lumea modernă cum se numea atunci, din Europa. Și generațiile care au urmat, toți politicienii responsabili au luptat pentru modernizarea României, pentru ca România să facă parte din democrațiile europene consolidate. Și am ajuns! Ne-am dorit și am ajuns în Europa. Ca să ne trezim astăzi cu un infractor în vârful statului care ne spunea acum câteva ora că Iohannis și-a chemat șefii la Sibiu... Stăpânii! Atât au înțeles ei din toată treaba asta. Este păcat, este foarte păcat, fiindcă Iohannis a chemat conductorii Europei în centrul României. Fiindcă și noi suntem europeni și am dovedit-o!

Cum a apărut acest interes pentru afacerile europene? Un pic poate am contribuit și eu că am reprezentat România în Consiliul European. S-a vorbit mult și frumos mult timp despre România. Am ajuns să contăm și instituțional fiindcă avem acum, de la 1 ianuarie 2019 până la mijlocul anului, Președinția Consiliului Uniunii Europene, o chestiune mai degrabă tehnică. Prin rotație, toate statele conduc formațiunile de miniștri ale Uniunii Europene, aceasta este de fapt Președinția UE. Avem bun specialiști acolo la Bruxelles și ne-am făcut treaba bine. Doar acasă facem prost. Atacăm - ei atacă, nu noi - atacă justiția, atacă independența justiției, și în loc să fructificăm așa cum se cuvenea această ocazie senzațională de a fi luați în seamă în Europa, PSD-iștii ne-au dus în discuția despre statul de drept, despre viitorul democraţiei în România și acum, la adunări populare, infractorul șef sau șeful infractorilor, depinde cum vreți să o priviți, începe să atace Uniunea Europeană cum că ne-ar dăuna. Auziți ce tâmpenie! Ca și cum noi toți am fi proști! Ei ne atacă! PSD ne atacă bunăstarea, ne atacă România. Dar nu despre asta am venit să vorbim. Noi vrem să fim europeni! Dacă ei vor altceva, atunci să se retragă și să ne lasă să ne facem treaba cum știm noi mai bine. Câte ceva despre asta găsim în cartea „EU.RO.” Am scris-o pentru omul de rând interesat. Nu este o carte de specialitate, nu este un dicționar european, nu este o carte care vrea să lămurească definitiv și ultimativ toate temele legate de Bruxelles, de Uniunea Europeană.

Ceva tot trebuie să mai spun mai politic. Multă lume crede că Uniunea Europeană este la Bruxelles. Nimic mai fals! Uniunea Europeană este la noi, la fiecare dintre noi, europenii. Noi suntem Uniunea Europeană, voi, cu moderatorul, cu mine, cu toții românii de afară, noi suntem Uniunea Europeană! Și asta nu este o descriere care să sune bine pentru dumneavoastră, aceasta este realitatea. Uniunea Europeană este un proiect unic. De când există oameni pe pământ nu a existat un astfel de proiect al democrației, al libertății, al prosperității, al statului de drept, al securităţii, și de aceea vrem să fim acolo, fiindcă ni se potrivește! Noi suntem Europa și Europa este România! Acesta este adevărul și ca să înțelegem cum se funcționează în aceasta Uniune am scris această carte. Nu uitați niciodată, dacă vin unii și vă spun că nu știu ce se hotărăște la Bruxelles... Nu! Noi toți hotărâm! De aceea ne întrunim liderii europeni ca să hotărâm împreună. Suntem toți egali. În Consiliul European fiecare stat are un reprezentant, un vot și toți împreună hotărâm viitorul Uniunea Europeană, și pe 9 mai, acum 2 zile, noi ne-am întrunit în inima României și am hotărât cum mergem împreună, uniți mai departe. Noi vrem Uniunea Europeană, noi dorim să o construim împreună ca pe un proiect solid pentru oameni, iar cine nu-și doreşte acest lucru nu are decât să stea la margine.

Moderator: Acest volum este, de asemenea, un loc în care găsim explicații pentru foarte multe informații confuze. De exemplu, probabil fiecare a găsit, la un moment dat, informații legate de contribuțiile financiare ale României care ar fi mai mari pentru Uniunea Europeană decât ceea ce primește, ori la pagina 65 a acestui volum, este grafic explicat totul cât se poate de clar și faptul că de la început de când am intrat în Uniunea Europeană și până acum practic România are un beneficiu de ceva mai mult de 34 de miliarde de euro primite, deci mai mult decât a dat. Aceasta este diferența. Domnule Președinte, întrebarea mea este: Dacă fondurile europene sunt menite să ne ajute și ne-au ajutat până acum, dacă autostrada Iași - Târgu Mureș este eligibilă prin fonduri europene, fiind pe coridor principal european, de ce nu atragem fonduri europene să facem infrastructură bună?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Fiindcă avem un guvern PSD. Mi-ați pus o întrebare, v-am dat singurul răspuns valabil. Sigur, putem să mai aprofundăm un pic, fondurile europene, sigur, sunt foarte importante, toate statele membre ale Uniunii contribuie financiar la fonduri care sunt destinate finanțării unor proiecte europene, proiecte europene care sunt destinate creării unei dezvoltări  pe întreaga Uniune, care vor să ne aducă împreună, în termeni mai tehnici, însemnă să ajungem la o convergentă mai bună, adică să aveți și voi, și voi aceleași oportunități, acelaşi nivel de trai, aceleași satisfacții cum are un cetățean din Franța, din Germania, din Olanda, din altă parte unde s-au dus rudele și prietenii voștri să muncească. Le dorim numai bine și este bine că avem mulți români peste tot în Europa, dar cel mai bine este că unii am și rămas aici să ne facem treaba.

Moderator: Domnule Președinte, este o perioadă de campanie, sunt alegeri europarlamentare, peste două săptămâni, pe 26 mai, este și o campanie pentru un referendum. Care sunt invitațiile dumneavoastră pentru români în legătură cu aceste alegeri? De ce sunt importante – vorbim despre Uniunea Europeană și alegeri europarlamentare? Cum convingem oamenii că aceste alegeri sunt foarte importante și trebuie să vină la vot?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Există politicieni care încearcă să vă spună, unii dintre ei au venit recent, cred că tot acum două zile, aici în Iași, să vă umilească. Ăia vă spun că de fapt nu contează, alegeri europarlamentare, referendum – astea sunt povești. Păi da, sunt povești, că dacă oamenii merg acolo și votează, PSD dispare. Deci pentru ei este o poveste tristă, dar pentru noi, ceilalți români, este o poveste importantă fiindcă aceste alegeri, europarlamentare și referendum, sunt despre viitorul nostru, al românilor! Sunt alegeri și referendum despre viitorul european al României și al românilor și am dovedit! România contează în Europa, românii contează în Europa! Votul românilor contează în Europa și atunci eu vă recomand, dacă vă interesează, și nu cred că ați venit că nu vă interesează, viitorul nostru european, mergeți la vot! Mergeți la vot și spuneți și altora care, poate, încă nu sunt foarte interesați! E nevoie să trimitem în Parlamentul European oameni care reprezintă voința românilor, oameni de bine care înțeleg cum funcţionează Europa. Cum să trimiți un PSD-ist care vine la miting în Iași și spune că Europa dăunează României? Cum să-l trimiți la Bruxelles să spună ce? Că Europa dăunează României? Oamenii aia se uită la el și trec mai departe. Dacă se uită la el. Summitul de la Sibiu – unii m-au acuzat că de ce nu am invitat pe X și pe Y? Ca să ce? La Consiliul European – un loc, un om. În cazul acesta - eu pentru România, fiindcă eu mă implic pentru români. Dar stați că povestea merge mai departe. De regulă, înaintea unor astfel de întâlniri care se numesc Summit sau Consiliul European, grupurile politice își fac întâlnirile lor ca să se pregătească pentru Summit. Așa am fost eu la Grupul PPE, unde ne-am întâlnit cu lideri din PPE. Am discutat, am analizat, cum putem să contribuim în mod pozitiv și concret pentru a construi un plan bun și de viitor pentru Europa, fiindcă despre asta a fost vorba la Summitul de la Sibiu. Tot așa s-au întâlnit și socialiștii, deci premierii socialiști s-au întâlnit în Sibiu. Ghici cine nu a fost invitat? PSD nu a fost invitat! Ghici de ce? Fiindcă ei nu contează în Europa! Este cea mai mare palmă dată unui partid, să existe întâlnire înainte de Summit și să nu fie invitați. Fiindcă nu mai vrea nimeni să îi vadă. Să discute ce cu ei? Cum Dragnea atacă justiția din România? Cum vrea să-și curețe el dosarele penale? Cine are nevoie de așa ceva? Păi statul de drept este fundamentul Uniunii Europene, fără stat de drept nu există Uniunea Europeană. Statul de drept nu este o fantomă, undeva, dintr-o poveste, stat de drept înseamnă simplu - legea-i lege, asta scrie și în Constituția noastră, dar nu toată lumea o citește și unii încercă s-o îndoaie. În faza aia suntem, cu niște infractori în vârful statului care încercă să îndoaie independența justiției, s-o politizeze ca să beneficieze ei. Nu vă imaginați că o fac din niște convingeri principiale că trebuie să fie altfel. Nici vorbă! Ei vor să scape de justiție și de asta nu vorbește nimeni cu ei. În Europa așa ceva nu se poate. În Europa se poate ceea ce vreți și dumneavoastră – o justiție dreaptă, stat de drept. Asta vreau și eu și pentru ca să se întâmple acest lucru trebuie să mergem la referendum!

Moderator: Domnule Președinte, cum resimțiți dumneavoastră, în dialogul cu ceilalți europeni, faptul că România, care este pro-europeană prin vocea dumneavoastră, vorbește totuși pe mai multe voci? Adică guvernul are o voce, care este diferită de a dumneavoastră și, în același timp, totul pe fundalul acesta al unui euro-scepticism despre care se vorbește de mai mult timp și despre care se spune că se accentuează.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dacă noi am avea, în Europa, mai multe voci, fiindcă am fi, de exemplu, eu pro-european, fiindcă provin dintr-un partid profund european, eu provin din PNL –este un partid istoric, serios, pro-european, pentru români, ăsta este partidul din care provin eu, și dacă de cealaltă parte ar fi niște partide, să zicem, euro-sceptice, ar fi o discuție politică și s-ar putea discuta, bun unii sunt pro europeni, alții sunt eurosceptici haideți să vedem de ce sunt unii mai pro-europeni, de ce sunt alții mai eurosceptici, dar, din păcate, nu e așa. Deci, noi vorbim pe două voci fiindcă dumneavoastră și majoritatea românilor și eu suntem pro-europeni și vorbim în acest sens, iar ei își construiesc un sistem infracțional, vor să rupă statul de drept pentru beneficiul lor propriu și personal. De asta vorbim pe două limbi, ori această a doua limbă, care vrea să rupă statul de drept din România trebuie să dispară. Știți de ce? Fiindcă altfel nu avem niciun viitor!

Moderator: Credeți că un eventual rezultat pozitiv la referendum ar putea să facă să se întâmple acest lucru? Vă întreb pentru ca ați declarat recent că dacă referendumul va fi validat si va fi unul pozitiv aveți mandat să acționați de a doua zi. La ce vă refereați?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Trebuie să înțelegem că aceste evenimente nu sunt singulare sau izolate. Avem acum europarlamentare și referendum. Dar imediat după aceea avem prezidențiale. Imediat după aceea avem alegeri locale. Imediat după aceea avem alegeri parlamentare. Aici vorbim despre o schimbare profundă, o schimbare pentru România. Eu vreau ca românii să meargă la referendum și să spună „da” schimbării. Nu se mai poate continua în acest fel, nu putem să ne facem că nu vedem ce se întâmplă. Avem infractori în conducerea statului, ei schimbă legile după bunul lor plac ca să se servească din banii publici. Asta e! Asta nu se poate tolera! Iar schimbarea, întotdeauna, într-o democrație se întâmplă prin vot. Oamenii trebuie să-și exprime votul. Trebuie să spună. Românii trebuie să spună „Da, vrem o justiție dreaptă, vrem continuarea luptei anticorupție, vrem o Românie prosperă, vrem autostrăzi”. Dumneavoastră, cei de aici, mergeți și votați „Da, vrem autostrăzi!”. E simplu. Altfel, cum să se întâmple? Credeți că dacă mai rămân ăștia mult timp la guvernare vă face cineva autostradă? Că tot vine și cântă unul din pădure și vă spune că vă face autostradă? Nici vorbă! Aici este nevoie de o schimbare profundă! Schimbarea profundă într-o democrație întotdeauna începe și se continuă printr-un vot. Asta trebuie să învățăm cu toții. Și dacă mergem la vot, atunci schimbarea se va produce. În politică schimbările se produc într-o democrație prin vot. Mergeți și votați. Acesta este mesajul meu! Nu lăsați pe alții. Dacă nu mergeți, se repetă ce s-a întâmplat în decembrie 2016. Lumea a fost mulțumită că lucrurile au mers cât de cât. „Ce ne trebuie nouă vot, avem altă treabă că vin sărbătorile și trebuie să pregătim una, alta. Lasă că se duc destui la vot”. Da, s-au dus PSD-iștii. Asta avem. De data asta și la prezidențiale, și la locale, și la parlamentare, mergeți la vot dacă vrem România noastră înapoi!

Moderator: Din punctul dumneavoastră de vedere, de ce o poveste de succes cum este Uniunea Europeană nu are atât de multă priză la public? Mă refer la publicul acela care își pune probleme în legătură cu UE ?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Uniunea Europeană a fost creată ca un spațiu de democrație, de libertate, de prosperitate, dar să nu uităm, și ca un spațiu de pace. Să ne amintim că după două războaie mondiale devastatoare a apărut ideea unei Uniuni Europene, tocmai pentru a preveni alte conflagrații în Europa și în lume. Și a funcționat. Dar aceasta este natura umană. Avem pace, de mult timp avem pace. Atât de bine a funcționat pacea și atât de mult ne-am obișnuit cu ea încât credem că ni se cuvine și nu trebuie să facem nimic. Fals! Nici pacea, nici democraţia, nici libertatea nu se păstrează făcând nimic. Ele trebuie recâștigate zi, de zi, de zi! Vot, de vot, de vot! Altfel, dragii mei, le pierdem!

Democrația, libertatea, demnitatea, pacea, pentru acestea trebuie să ne implicăm!  Dacă nu o facem, atunci ajungem acolo unde am mai fost acum câteva decenii, într-un sistem dictatorial în care vocea noastră nu se mai aude! Cei din generația mea și mai în vârstă vă amintiți cum ne-am dus la vot în comunism. Ne-am dus că așa a trebuit și nu a contat ce am votat acolo. Eu îmi amintesc cum a fost. Eu nu-mi doresc să se întoarcă. Noi acum 30 de ani de asta am ieșit în stradă și de aceea au murit atâția români, ca să schimbăm acea dictatură și să avem o țară liberă, o democrație, să trăim în pace, să fim și noi europeni, pentru că acolo ne este locul. Și ca să păstrăm aceste lucruri, ca să trăim aceste valori, trebuie sa rămânem alerți, activi, implicați. Nu degeaba se spune că somnolența naște monștri. Așa este în politică. Dacă nu rămânem conectați și nu rămânem implicați, rezultatul invariabil este catastrofal. Uitați-vă în jurul nostru, uitați-vă ce fel de sisteme au alții. Nu undeva departe. Aici, lângă noi. Uniunea Europeană este un spaţiu al libertății, al democraţiei și trebuie să-l păstrăm așa. Sigur, mă întrebați: „Dacă este așa de bun, de ce sunt atâția eurosceptici?” Pentru că am uitat să comunicăm aceste lucruri. Ne-am pierdut prospețimea, trebuie să o recâștigăm. Trebuie să discutăm iar și iar cu oamenii. Trebuie să întâlnim oamenii, trebuie să-i convingem. Sper că v-am convins!

Moderator: Mai scrieți în carte că oamenii din Vestul Europei au alte motive de mulțumire față de UE, față de cei din Estul Europei? Explicați-mi, vă rog?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Între eurosceptici, putem să constatăm că există multă anxietate, frică, și am încercat și eu, și alții, să vedem un pic de unde vine această anxietate. Și se pare că motivele anxietății în Europa veche, Europa de Vest, cum zicem noi, sunt altele decât în Europa de Est, noile state membre. Și putem să observăm asta și în comportamentul politicienilor. Europa de Vest, unde a apărut Uniunea Europeană, după al Doilea Război Mondial, a beneficiat de o dezvoltare nemaivăzută, nivelul de trai a crescut de la an la an, vizibil. Oamenii de acolo au ajuns la un nivel de trai pe care noi, de aici, di România, la vremea aceea, nu prea l-am cunoscut, l-am bănuit, i-am invidiat, dar în realitate, dezvoltarea acolo a fost razantă, și nu un an, doi, trei, decenii la rând. Deci, s-au construit niște societăți solide, bogate, prospere și, iată că, unii de acolo se tem că vor pierde ceea ce au, deci se tem că mâine nu vor mai avea ce au astăzi. Este o teamă care, sigur, trebuie combătută, dar nu ajung doar texte politice. Trebuie să dovedim oamenilor că, prin competitivitate, prin politici înțelepte, dezvoltarea va continua și ei o vor duce în continuare bine și că sistemele sociale vor face față.  În partea de est, în noile state membre, lucrurile stau un pic altfel. Noi venim după ani și ani de dictatură, de comunism, de suprimare, nici nu avem tradiția și experiența unei societăți democratice, libere, consolidate. Noi abia acum învățăm cum funcționează, dar vedem că ei o duc mai bine. Vedem că acolo lumea are mai mulți bani, mai multe servicii publice, de mai bună calitate, spitale mai bune, de autostrăzi ce să mai vorbim, și atunci ne dorim și noi să ajungem acolo, pe bună dreptate. Și eu îmi doresc ca nivelul de trai și calitatea serviciilor din România să fie tot la același nivel cum sunt în Italia, în Spania, în Franța, în Olanda, în Suedia. Dar mulți români după 30 de ani nu mai au răbdare, ei nu mai cred că putem să ne dezvoltăm să ajungem la acel nivel. Deci, teama europenilor din partea aceasta și nu este doar la români un fenomen răspândit, se simte și în Polonia, și în Ungaria, teama este de altă natură. Ei cred că nu vor ajunge acolo, se tem că vor rămâne în afară, se tem că vor fi excluși. Nici această anxietate nu este motivată, fiindcă eu și alți politicieni, nu vreau să creez impresia că sunt singurul politician pro-european, cu alți politicieni, cu liberalii, luptăm tocmai pentru  dezvolta România, ca să ajungem, la acel nivel, ca să facem parte din nucleul Uniunii, ca să fim pe deplin integrați și se poate. Există măsurători care s-au făcut. Unul dintre indicatorii cei mai importanți este gradul de convergență, care arată, în principiu, după niște calcule complicate, cât la sută din media europeană reprezintă nivelul de trai, de exemplu, de la noi. Față de media europeană, în anul aderării, în 2007, gradul de convergență al României a fost de 40%, 41-42%, după 12 ani, după fonduri europene multiple, după posibilitatea de a face afaceri liber, cu toată Europa, după nenumărate investiții în România, multinaționale, investitori care au creat mii și mii de locuri de muncă în România, astăzi gradul de convergență este aproape 60%. Deci, vă dați seama, într-un deceniu am crescut gradul de convergență de la 40% la 60% și atunci putem să înțelegem că lucrurile se întâmplă și ne mișcăm în direcția aceea și bine facem și ne mișcăm în continuare. Doar că nu avem nevoie de niște cârcotași care se adună în centrul Iașiului să vă jignească și să vă spună că Uniunea Europeană ne dăunează. Nu! Uniunea Europeană suntem noi și nu ne dăunează, ne ajută fiindcă noi vrem să fim acolo, vrem să facem parte din acest spațiu de valori și de prosperitate, de ce să nu o recunoaștem? Vrem și noi să trăim bine, vrem și noi să avem autostrăzi, vrem și noi să avem spitale, unde nu trebuie să dai o șpagă să fii bine tratat, vrem și noi școli pentru copiii noștri unde au o șansă reală, vrem și noi, pentru tinerii noștri absolvenți de studii superioare, să aibă o șansă reală, să fie angajat pentru ceva ce știe să facă, nu să meargă să facă taxi. Asta vrem și pentru asta mă lupt eu!

Moderator: Spațiul Schengen este una din problemele la care se uită inclusiv cei care sunt pro-Uniunea Europeană, fie oameni simpli, fie politicieni, și așteaptă vești bune din această direcție. Ce ne puteți spune după discuțiile de la Summitul de la Sibiu?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Discuția despre Schengen este veche și faptul că noi nu am intrat în Spațiul Schengen se motivează în două feluri. O motivație este legată de felul în care ne comportăm noi, este vorba despre statul de drept și al corupției – Nu vrea nimeni să se conexeze cu sistemele lui sensibile, cu o țară unde corupția nu este sub control. Noi luptăm împotriva corupției, dar mai avem un pic de lucru atâta vreme cât ăia stau în vârful statului. Știți despre cine vorbesc. Asta ține de noi și ne-o spun unii în față, degeaba ne supărăm. Ne-au spus-o: „rezolvați-vă statul de drept și mâine sunteți în Schengen”. Hai la treabă! A două explicație, nu ține de noi. Este vorba de migrație, migrația necontrolată. Nu au încredere că știm să gestionăm fluxul migraționist. Și aici trebuie să spun că se înșală. Noi știm să îl gestionăm, l-am gestionat, și l-am gestionat foarte bine. Deci acest argument extern de fapt nu ține. Și asta le-am tot repetat și le-am tot spus. Credeți-mă, am discutat de sute de ori despre acest lucru cu toți liderii europeni. Am fost uite atât de aproape, vă jur, să intrăm în Schengen, dar au fost aleși PSD-iștii și au început să facă praf justiția. Și atunci toată discuția s-a oprit. Deci din cauza PSD nu suntem astăzi în Schengen și vă spun asta cu toată răspunderea fiindcă știu despre ce vorbesc. Dacă am fi continuat consolidarea statului de drept, lupta anticorupție, care este urâtă fiindcă răscolește toată mizeria din politică, astăzi am fi fost în Spațiul Schengen și astăzi nu am mai fi discutat despre MCV – Mecanismul de Cooperare și Verificare. Și vă spun asta cu toată răspunderea. Nu din cauza voastră, sau a francezilor, sau a olandezilor nu suntem în Schengen! Din cauza PSD!

Moderator: Vă mulțumesc foarte mult pentru acest dialog, domnule Președinte! Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu vă mulțumesc!