„Vă mulțumesc pentru introducere, domnule profesor Chifu, domnule rector Bondrea!

Când am inaugurat această aulă, acum mai mulți ani, mi s-a părut mare. Vă mulțumesc că o faceți să pară mică!

Sunteți atâția pe care mi-aș dori să îi salut cu nume și prenume. Dați-mi voie să mă rezum doar la câțiva.

Domnule Prim-ministru Jüri Ratas, care a venit special pentru această conferință,

Doamnă Primar Fodor,

Înaltpreasfinţia Voastră,

Miniștri, profesori, specialiști în materie,

Îmi face o deosebită plăcere să deschid lucrările acestei conferințe, care are loc în marja Summitului pe care îl găzduim la Sibiu în 9 Mai, de Ziua Europei. Cred că este evidentă această coincidență fericită între un eveniment de mare anvergură europeană, un oraș cultural european și țara mea, România, o țară importantă din Europa.

Mă bucur că această dezbatere are loc la noi și sunt extrem de bucuros că țara noastră a devenit în aceste zile și devine în aceste zile centrul procesului de reflecție privind viitorul Uniunii Europene. La aproape 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, găzduirea Summitului de la Sibiu, un eveniment european de prim rang, este o onoare şi, în același timp, clar, o responsabilitate pentru noi. Ca stat membru încrezător în destinul proiectului european, România are capacitatea de a contribui la consolidarea sa şi va continua să acționeze în acest sens, împreună, sigur, cu toate statele membre și împreună cu instituțiile europene.

Salut faptul că evenimentul de astăzi își propune să abordeze temele centrale ale agendei europene, cu un accent special asupra temelor aflate pe Agenda Liderilor, contribuind, astfel, la mai buna comunicare a relevanței acestor chestiuni în rândul cetățenilor europeni, mai cu seamă în rândul cetățenilor români.

Comunicarea mai bună a acțiunii europene este şi va continua să fie un ingredient esențial, dacă dorim ca proiectul european să continue cu succes, iar beneficiile sale să fie percepute de principalii săi destinatari, cetățenii europeni.

Numai astfel vom putea să participăm cu toții la o Europă mai unită, mai puternică şi mai democratică, un obiectiv fundamental aflat în centrul viziunii europene a României ca stat membru al Uniunii.

Acest efort permanent de comunicare şi conștientizare este cu atât mai important în acest an în care vom intra într-o nouă legislatură europeană, într-un nou mandat instituțional, și va trebui să concentrăm activitatea noastră în jurul Agendei Strategice pentru perioada 2019-2024, orientată spre cetățean.

Doar împreună, prin rezultate concrete şi acțiune consensuală, putem transmite un mesaj hotărât pro-european, de respingere a forțelor eurosceptice sau a celor extremiste, care pun sub semnul întrebării realizările de decenii ale proiectului european.

Doamnelor și domnilor,

Uniunea a parcurs o lungă perioadă marcată de crize multiple, desfășurate de multe ori în paralel, care şi-au pus amprenta asupra acțiunii europene.

De câțiva ani, părem a fi marcați la nivel european de persistența unei stări percepute ca fiind de criză continuă. Cu toate acestea, în Uniunea Europeană crizele şi succesiunea lor nu reprezintă un fenomen nou. Din contră, ele fac parte din istoria procesului integrării europene, iar rezolvarea lor prin acțiune comună face parte chiar din construcția europeană.

Un alt concept des folosit în discursul public european din ultimii ani este cel al incertitudinii. Incertitudinea este cel mai potrivit cuvânt pentru a descrie starea de fapt legată de procesul Brexit, dar şi un anumit sentiment de distanțare a cetățenilor europeni față de complexitatea politicilor Uniunii Europene, în sens mai general.

Ne aflăm înainte de alegerile pentru Parlamentul European, în acest an marcându-se 40 de ani de la organizarea primelor alegeri europene libere și directe, și, în acest context, viitoarele alegeri europene capătă o semnificație aparte.

Vedem din diferitele sondaje de opinie că cetățenii europeni își doresc ca Uniunea Europeană să le dea un sentiment consolidat de siguranță, să le dea orientare şi, nu în ultimul rând, să aducă soluții pentru problemele lor reale.

Noi, actualii gestionari şi, sper eu, nu numai gestionari, dar şi adevărați modelatori ai viitorului Uniunii Europene, avem responsabilitatea de a face ca ideea unei Uniuni tot mai puternice să fie îmbrățișată şi asumată de cetățenii europeni de astăzi.

Suntem chemați să schițăm un plan consolidat de viitor, gândit împreună, care să se bucure de susținerea lor, a cetățenilor. Momentul «Sibiu» va trebui să confirme în mod negreșit faptul că agenda actorilor politici este una şi aceeași cu agenda cetățenilor europeni.

Harta problemelor şi provocărilor actuale este foarte complexă, în plan intern şi extern - consolidarea creșterii economice, asigurarea locurilor de muncă, asigurarea securității interne şi externe.

Noile fenomene de destabilizare, printre care dezinformarea și campaniile fake news, riscă să adâncească starea de nesiguranță. În acest context, avem nevoie de un făgaș al politicilor europene care să asigure mai multă convergență și să ne ducă, clar, spre un viitor mai bun, mai prosper, fără diviziuni sau fragmentări la nivel european.

Sentimentul de incertitudine poate fi depășit numai dacă Uniunea Europeană acționează unit, iar leadership-ul european transmite un mesaj clar că acționează cu angajament pentru continuarea procesului de integrare europeană. În fața provocărilor actuale globale nu există o altă cale.

Doamnelor şi domnilor,

Avem un set de instrumente politice la nivelul Consiliului European - de la Declarația şi Foaia de parcurs de la Bratislava, până la Declarația de la Roma - care accentuează unitatea. Suntem cu toții, liderii europeni, de acord asupra acestui obiectiv.

Leadership-ul european, înainte și după alegerile europene deopotrivă, trebuie să depășească dilemele trecutului şi să ofere tuturor europenilor o perspectivă curajoasă, pozitivă asupra viitorului.

Atenția, energia şi agenda noastră politică de după Sibiu trebuie canalizate spre cristalizarea şi punerea în aplicare a obiectivelor noastre comune, pe fondul unui discurs pozitiv, al unei comunicări corecte a beneficiilor Uniunii și ale integrării europene.

Momentul Sibiu trebuie să reprezinte confirmarea acțiunii noastre comune şi unitare. Forța Uniunii constă tocmai în acțiunea sa comună, consensuală.

În calitate de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, România se implică în mod activ în gestionarea şi facilitarea acestei acțiuni. Programul de lucru al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene a fost gândit şi este aplicat în baza principiului coeziunii, ca valoare europeană comună, o gândire reflectată, de altfel, în formularea şi urmărirea priorităților tuturor celor patru piloni tematici.

Preocuparea pentru atingerea unor poziții consensuale a fost una fundamentală în urmărirea celor 90 de dosare legislative pe care România a reușit, împreună cu toate celelalte state membre, cu instituțiile europene, să le finalizeze pe parcursul primelor luni de mandat.

Nu în ultimul rând, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene a urmărit în mod constant adoptarea de decizii care să aducă beneficii reale cetățenilor.

Doamnelor şi domnilor,

În ziua de 9 Mai, Ziua Europei, România va fi, cum am arătat, centrul procesului de reflecție asupra viitorului Uniunii Europene, un moment simbolic important în istoria construcției europene, în care să ne amintim de beneficiile procesului de integrare europeană şi să pregătim prioritățile noastre strategice viitoare.

Mâine Europa va fi în România! Mâine Europa se va desena de aici, din România, de la Sibiu!

Și permiteți-mi să închei pe această notă optimistă și să doresc mult succes lucrărilor acestei conferințe! Vă mulțumesc!”