Bună seara!

Mă bucur să fiu astăzi aici în compania a doi buni prieteni, Președintele Slovaciei și Președintele Poloniei.

Dragă Andrej Kiska, felicitări pentru foarte buna organizare a celei de-a treia reuniuni la cel mai înalt nivel a Formatului București 9!

Dragă  Andrzej Duda, îți mulțumesc pentru că rămâi dedicat continuării acestui proces, pe care l-am lansat împreună, în 2015, la București.

Îmi amintesc mereu cu mare plăcere de momentul în care, în urmă cu patru ani, alături de ceilalți parteneri, puneam bazele acestei inițiative care, între timp, capătă tot mai multă consistență.

Întâlnirea noastră din acest an a avut o încărcătură simbolică aparte. Suntem într-un moment special, la început de an aniversar an, aniversar pentru NATO, care sărbătorește șapte decenii de existență, cât și pentru statele B9, care împlinesc 20 de ani, respectiv 15 ani de când au aderat la NATO, 15 ani în cazul României.

Acest sentiment al unității și apartenenței consolidate la NATO a fost întărit de participarea Secretarului General al Alianței, domnul Stoltenberg, la reuniunea statelor B9, o platformă pentru întărirea securității întregii comunități  euro-atlantice.

Discuțiile de astăzi au fost de substanță, iar principalele concluzii se reflectă, de altfel, în declarația comună pe care am adoptat-o și care pune în evidență evaluările și interesele împărtășite de toate statele participante.

Ca și în cazul reuniunilor precedente în acest format, am transmis un mesaj clar privind importanța solidarității aliate și a unei relații transatlantice solide.

Sunt principii cheie care trebuie să rămână prioritare, dacă vrem ca NATO să răspundă și în continuare eficient provocărilor complexe de securitate cu care, evident, se confruntă. Pentru fiecare țară în parte, aceste principii se transpun în acțiuni concrete, astfel încât responsabilitățile să fie împărțite echitabil, iar obiectivul final, adică siguranța cetățenilor noștri, să fie atins.

România își ia foarte în serios aceste obligații, pentru că aici nu vorbim despre lucruri abstracte, ci despre a-i proteja pe oameni și a le da încredere că sunt apărați în fața oricăror pericole.

În cadrul reuniunii de astăzi, am avut discuții privind evoluțiile de securitate din vecinătatea estică și din regiunea Mării Negre, care continuă să reprezinte o sursă serioasă de îngrijorare.

Am abordat stadiul și perspectivele inițiativelor dezvoltate în cadrul prezenței avansate a NATO pe Flancul Estic, subliniind necesitatea implementării depline a deciziilor privind consolidarea posturii aliate de descurajare și apărare în regiune, de o manieră coerentă și sustenabilă.

Cu atât mai importantă este, așadar, continuarea consolidării Brigăzii Multinaționale de la Craiova, asigurarea unei prezențe constante și frecvente a navelor aliate în Marea Neagră, precum și stabilirea unor structuri militare de comandă și control cât mai eficiente în regiunea noastră.

Sunt aspecte pe care le-am evidențiat și în cadrul reuniunilor anterioare și la care m-am referit, bineînțeles, și astăzi.

Eu sunt un ferm susținător al continuării de către Alianță a politicii Ușilor Deschise, pentru că este o abordare care ajută la consolidarea stabilității și prosperității spațiului  euro-atlantic și crește contribuția NATO la menținerea păcii internaționale. 

Am reiterat, în acest context, sprijinul ferm al României pentru partenerii din est, precum Republica Moldova, Georgia și Ucraina, cât și pentru cei din Balcanii de Vest. Toate aceste state au obiective comune, iar dezvoltarea relației lor cu NATO și continuarea proceselor de reformă internă se numără printre prioritățile lor esențiale.

Am asistat cu toții la începutul acestei luni la un moment istoric și mă refer, desigur, la semnarea Protocolului de aderare la NATO a Republicii Macedonia de Nord. Consider că acest acord este un pas înainte foarte important pentru procesul de reconciliere regională.

După cum bine știți, România deține în prezent Președinția Consiliului Uniunii Europene, iar una dintre temele importante aflate pe agenda mandatului nostru o constituie susținerea pentru dezvoltarea inițiativelor europene în domeniul securității și apărării.

Am subliniat și astăzi că toate aceste dezvoltări trebuie să aibă loc în deplină complementaritate cu NATO.

Aprofundarea cooperării între NATO și Uniunea Europeană este necesară în cât mai multe domenii de interes comun, precum îmbunătățirea mobilității militare, combaterea amenințărilor hibride și consolidarea rezilienței statelor partenere.

De altfel, o altă temă foarte importantă abordată în cadrul întâlnirii a fost legată de combaterea războiului hibrid.

Am discutat despre măsurile întreprinse în acest scop de NATO și de Uniunea Europeană, inclusiv de statele B9, participante astăzi, la nivel național, pentru a spori reziliența societăților noastre în fața acestor amenințări.

În concluzie, pot să vă spun, fără rezerve, că reuniunea de astăzi a consolidat, prin conținutul discuțiilor, valoarea adăugată a acestui format pentru susținerea unității aliate, precum și pentru continuarea procesului de adaptare a NATO, inclusiv pe Flancul Estic.

Sunt convins că acest proces va rămâne o prioritate în perspectiva întâlnirii aliate la vârf care va avea loc la finalul acestui an.

Vă mulțumesc!

Jurnalist: În ce va constă efortul comun de descurajare a acțiunilor de tipul celor ale Rusiei din regiunea Mării Negre? Acest obiectiv al Formatului București 9 se va afla pe agenda Summitului NATO de la finalul anului?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Formatul B9 nu a apărut întâmplător. Formatul B9 sau București 9 a apărut fiindcă țările noastre au o istorie, și destul de recentă, comună, și suntem situați pe Flancul Estic, unde avem amenințări pe care le considerăm că sunt amenințări, din păcate, care planează asupra țărilor noastre.

Ca atare, noi discutăm preponderent despre chestiunile NATO care privesc regiunea noastră, regiunea care, pentru noi, în România, cea mai importantă este Regiunea Mării Negre. Însă, suntem conștienți de faptul că și zona Baltică este supusă acelorași amenințări, și una din abordările pe care și eu le-am promovat, și le promovez în continuare, este să tratăm Flancul Estic ca un singur flanc și să nu încercăm să îl definim pe bucățele, partea nordică a Flancului Estic, partea sudică a Flancului Estic, și așa mai departe.

Însă, zona Mării Negre sau Regiunea Mării Negre este una foarte specială, și noi nu definim Regiunea Mării Negre doar Marea Neagră propriu-zisă, ci întreaga mare regiune care influențează evoluțiile din zonă. Această chestiune nu a fost aproape deloc în atenția NATO până la Summitul de la Varșovia, care a fost un succes și unde am reușit noi să impunem pe agenda NATO chestiuni legate de Marea Neagră. Începând de atunci, Aliații au înțeles că această zonă nu este vitală doar pentru riverani sau pentru România, ci este vitală pentru întregul spațiu euroatlantic.

Așa avem inițiative destinate Mării Negre, avem strategii NATO pentru Marea Neagră, avem unități speciale pentru zona Mării Negre, cum este, de exemplu, unitatea de la Craiova. Avem exerciții comune special destinate zonei Mării Negre și avem foarte multe evenimente comune de tip training, abordări de tip tactică și chiar pregătirea pentru un centru de comandă pentru întreaga regiune.

Însă aceste chestiuni au și aspecte foarte practice. După cum am observat, zona Mării Negre devine din ce în ce mai complexă și situația din ce în ce mai volatilă, și de aceea am insistat, și lucrurile se dezvoltă în direcția bună, să avem o prezență fizică practică NATO mai bună în zonă. De aceea am solicitat, și avem, prezență navală mult îmbunătățită din partea NATO față de ce am avut acum câțiva ani. Avem poliție aeriană la care participă aliați importanți de-ai noștri și, prin această poliție aeriană, putem să prevenim anumite incidente. Avem sesiuni comune de antrenament și, în final, cred că este important să spunem că avem și o prezență fizică a militarilor aliați foarte bună în zona Mării Negre.

Toate aceasta le vedem în complementaritate cu prezența NATO în zona Baltică, chestiune menționată adineaori de Președintele Duda.

Credem că prin astfel de măsuri, care vor fi sporite în continuare, vom asigura securitatea Flancului Estic, și toate aceste chestiuni le aducem în fața Aliaților și le discutăm în întâlnirile pe care le avem.

Cu siguranță, vom avea ocazia să prezentăm aceste chestiuni și la întâlnirea NATO, Summitul NATO, de la sfârșitul acestui an.