„Domnule Procuror General,

Stimată doamnă Președinte,

Doamnă Director,

Domnule Vicepreședinte,

Excelențe,

Stimate doamne și domni procurori,

Doamnelor și domnilor,

 

A devenit deja o tradiție să particip la prezentarea raportului anual de activitate al Ministerului Public și vă mulțumesc pentru invitație! Înainte de toate, vreau să vă felicit pentru rezultatele muncii depuse pe întregul parcurs al anului trecut, care se reflectă în concluziile bilanțului prezentat de către domnul procuror general!

2018 a fost un an plin, cu multe provocări, în care subiectele legate de domeniul justiției au continuat să facă agenda publică, au continuat să fie în topul agendei publice, din cauza insistenței obsesive a actualei majorități de a interveni politic tocmai într-un domeniu a cărui independență trebuie garantată.

În anii `90, când România făcea primii pași în instituirea regimului democratic, prin redactarea Constituției, piatră de temelie a oricărei democrații, legiuitorul constituant a conferit Ministerului Public un rol de o importanță deosebită, cel de a reprezenta interesele generale ale societății, de a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

Această misiune a Ministerului Public nu este una deloc ușoară, cu atât mai mult cu cât în ultimii doi ani atacurile la adresa corpului procurorilor au devenit din ce în ce mai virulente.

Când tocmai persoanele care au interese directe să scape de cercetări penale sunt cele care fac legile în domeniul justiției, atunci însăși temelia statului de drept este amenințată.

Pentru a-și putea realiza rolul său fundamental, atât Constituția, cât și legea specială au recunoscut procurorului  statutul  de magistrat,  parte  a autorității judecătorești. Imparțialitatea, integritatea și profesionalismul sunt garanțiile care legitimează activitatea procurorului și îi asigură credibilitate la nivelul societății.

Din păcate, după aproape 30 de ani de la recâștigarea libertății în România, încă mai există politicieni cu reflexe autoritare, care se consideră îndreptățiți să își acorde privilegii. Principiul statului de drept, care stă la baza democrației, vizează domnia legii și subordonarea statului față de drept, adică temperarea tendințelor abuzive și consacrarea de garanții, inclusiv jurisdicționale, care să asigure respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor prin autolimitarea statului și încadrarea autorităților publice în coordonatele dreptului, nu ale arbitrariului politic.

În anul care s-a încheiat, au avut loc modificări importante ale legislației privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Ministerul Public a tras semnale de alarmă cu privire la dispozițiile de natură să afecteze statutul procurorilor și activitatea acestora și și-a manifestat disponibilitatea de a explica parlamentarilor și Guvernului adevăratele probleme ale sistemului judiciar.

Din păcate, opțiunea acestora, opțiunea parlamentarilor, a fost să ignore atât opiniile corpului procurorilor, cât și recomandările ferme venite din partea Comisiei de la Veneția și a Comisiei Europene, inclusiv prin raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Mai mult, Guvernul insistă în practica folosirii abuzive de ordonanțe de urgență, care produc, așa cum vedem în ultima perioadă sau ultima ordonanță 7, efecte dintre cele mai profunde și grave în interiorul sistemului de justiție.

Afectarea carierei procurorului și judecătorului, tentativa tot mai evidentă de control politic asupra unor parchete, insistența de a spori puterile Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în ciuda faptului că forurile europene au criticat sever înființarea acesteia, toate acestea reprezintă motive serioase de îngrijorare.

Transpunerea în legislația națională a recomandărilor cuprinse în rapoartele Comisiei Europene, Comisiei de la Veneția și GRECO nu este facultativă, dar cei de la putere preferă, din motive lesne de înțeles, să le ignore.

Statutul procurorului a fost și este în continuare sub asaltul unor autorități politice, care urmăresc supunerea acestuia voinței politicului, care prin esența sa este subiectivă, partizană și schimbătoare.

În ciuda acestui atac susținut asupra justiției și a încercărilor factorilor politici de subordonare a procurorilor, idealurile, principiile și normele care vă ghidează activitatea trebuie să rămână aliniate atât la interesele generale ale societății, cât și la valorile europene.

Activitatea dumneavoastră este una indispensabilă realizării actului de justiție și apărării drepturilor și libertăților cetățenilor, de aceea vocea dumneavoastră trebuie să fie ascultată mai ales atunci când îndeplinirea misiunii pe care o aveți este îngreunată sau chiar pusă în pericol.

Românii își doresc o țară mai bună, au nevoie de siguranța oferită de domnia legii, de egalitate de tratament în fața acesteia, indiferent de funcții, statut social sau putere financiară și, mai mult decât atât, românii își doresc o țară fără corupție.

Doamnelor și domnilor,

Este responsabilitatea tuturor celor care activează în sfera puterii legislative și executive să protejeze statul de drept și să garanteze drepturile și libertățile cetățeanului.

Din această perspectivă, rolul magistraților este esențial. Curajul, integritatea și dorința constantă de a oferi cetățenilor o țară mai sigură, unde cei care încalcă legea nu scapă nepedepsiți, restituind societății și prejudiciul cauzat, sunt repere importante în activitatea dumneavoastră.

Misiunea instituțională a magistratului nu trebuie sub nicio formă să fie deturnată, chiar dacă în ultima vreme presiunile asupra procurorilor s-au intensificat, iar interferența factorului politic în actul de justiție a devenit din ce în ce mai pregnantă.

Aveți de partea dumneavoastră un aliat foarte puternic: societatea românească, care a înțeles, în ansamblul său, că România nu poate progresa cât timp justiția nu este lăsată să își facă treaba. Justiția este în primul rând un serviciu public, iar creșterea de la an la an a încrederii cetățenilor în justiție este un semnal că democrația din România se maturizează.

Dincolo de misiunea lor constituțională, magistrații reprezintă un reper moral în societate. Tocmai de aceea, orice abatere de la norme și orice abuzuri trebuie corectate și sancționate cu celeritate, pentru ca efectul lor să nu se răsfrângă asupra majorității, a celor care își realizează activitatea cu profesionalism, sub coordonatele unor înalte standarde etice.

Privind spre viitor, România are nevoie în primul rând de stabilitate, nu doar la nivel politic, ci și la nivel legislativ. Schimbările rapide prin care trece societatea de astăzi și complexitatea raporturilor sociale aduc provocări pe măsură. De aceea, activitatea de prevenire a fenomenului infracțional și dezvoltarea de politici publice care să o susțină, de la educația juridică a tinerilor derulată în școli, la cea vizând adulții, nu trebuie deloc neglijate.

Doamnelor și domnilor,

Am fost și rămân un susținător ferm al unei justiții independente și funcționale, care garantează și respectă drepturile și libertățile cetățenilor. Veți găsi întotdeauna în mine un partener în respectarea legii și în realizarea misiunii constituționale a Ministerului Public.

Încrederea de care vă bucurați în rândul opiniei publice trebuie să vă onoreze și să vă determine să vă desfășurați activitatea cu aceeași verticalitate, arătând constant că principiul constituțional conform căruia nimeni nu este mai presus de lege este o realitate, și nu un simplu deziderat.

Vă felicit și vă mulțumesc!”