„Stimați parlamentari, profesori, rectori, foști miniștri, părinți, specialiști, analiști, o adunare selectă, bun venit tuturor! Mă bucur că suntem împreună aici, în această seară!

Este un moment mult așteptat, mult comentat. Este această lansare în dezbatere un eveniment de la care avem mari așteptări - «România educată».

Haideți să vorbim despre educație. Sunt întrebări simple la care trebuie să răspundem la început. Avem nevoie de un sistem educațional, un sistem de educație școlară? Evident, da!

Avem nevoie de școli? Evident că da!

Dar ce fel de școli? Cum îi pregătim pe dascăli? Ce așteptări avem de la absolvenții acestor școli? Ne trebuie și universități? Sigur că da!

Ce abilități trebuie să aibă un tânăr student la absolvire? Ne interesează șansa tânărului de a găsit un loc de muncă în domeniul pentru care s-a pregătit? Cum evaluăm performanța unei școli? Dar a unei universități? Dar performanța întregului sistem? Ne interesează numărul de absolvenți sau calitatea educației primite? Sau dacă este în corelare cu piața muncii?

Iată că întrebări avem multe și, cu cât mergem mai mult în profunzime, răspunsurile nu mai sunt atât de simple. La toate aceste întrebări, și multe altele, vrea să răspundă proiectul «România Educată».

Până la urmă, lumea mă întreabă ce este acest proiect, «România Educată», și de ce mă ocup eu de așa - întrebări legitime. «România Educată» este un proiect strategic. «România Educată» vrea să ajute la creionarea, la conceperea unui sistem educațional pentru România secolului XXI, vrea să ajute politicienii să vină cu politici educaționale bune. Vrea să ajute pe dascăli să reușească să predea în așa fel încât să fie și ei, și elevii mulțumiți, dar și părinții, dar și angajatorii.

Este un proiect care vrea să-l ajute pe directorul de școală să știe cum să gestioneze unitatea de care răspunde, pentru a avea rezultate bune. Dar care sunt rezultatele care se măsoară? Nu este chiar așa de simplu de găsit nici măcar acest răspuns.

Pe scurt, «România Educată» este un proiect strategic, care vrea să creioneze bazele sistemului educațional din România pentru secolul 21, pentru viitor.

Ce nu este «România Educată»? «România Educată» nu este un proiect de lege. «România Educată» nu este un rețetar simplu. «România Educată» nu este o poveste doar politică. «România Educată» nu este programul meu electoral. «România Educată» este România noastră a tuturor, pentru generațiile care vor veni.

Atunci când am devenit proaspăt Președinte, am început, împreună cu echipa mea, să ne punem întrebări. Unde e bine să punem reflectorul? Pe ce punem accent? O plajă largă. Sistemul sanitar – toți vrem să fim bine îngrijiți la nevoie. Evident, sistemul educațional, infrastructura – toată lumea vorbește despre autostrăzi, și avem nevoie de ele. Economia, finanțele publice – multe domenii.

Dar dintre acestea, toate priorități, care este prima prioritate? Ce este definitoriu pentru reușita națiunii române? Asta a fost întrebarea pe care ne-am pus-o.

Și răspunsul nostru este clar, este limpede și este ferm – educația este baza României de mâine! Educația este baza generațiilor viitoare. O Românie educată este o Românie de succes, o Românie puternică, o Românie prosperă, o Românie care se profilează bine în rândul națiunilor. Asta ne dorim cu toții. Pentru asta, am lucrat până acum, aproximativ 2 ani.

Între timp, avem un proiect bun. S-ar putea numi un draft, pe care îl punem astăzi în dezbatere. Dar, înainte de asta, dați-mi voie să zăbovesc un pic și asupra unor date despre situația de acum. Orice ai vrea să faci, trebuie să pornești de la situația existentă. Unde stăm acum?

Avem, de exemplu, rezultate foarte bune la olimpiade, olimpiade internaționale. Ne mândrim cu acești copii. Este foarte bine. Deci, avem elite. Dar avem la capătul celălalt - 40% din absolvenții ciclului gimnazial sunt ceea ce se numește analfabeți funcțional. Dacă le dai un text, ei îl citesc și nu înțeleg nimic sau aproape nimic. Problemă mare, și s-a propagat.

Unul din cinci elevi, unul din cinci elevi părăsește prea devreme școala obligatoriu. Deci, dați-vă seama, 20% dintre copiii României pleacă înainte să termine școala. Unde pleacă? Nu prea știm. Sunt copii cărora le fură cineva șansa de viitor. Sunt copii, majoritatea, care se pierd undeva. Foarte puțini pot fi recuperați.

Deci, avem rezultate, ca să zicem așa, amestecate. Nu e bine. Dacă vrem, însă, să construim un sistem foarte solid, trebuie să ne punem întrebarea ce fel de pregătire vrem să dăm tinerelor generații. Pentru ce anume să-i pregătim? Pentru viață, da. Pentru o carieră, da. Pentru o meserie, sigur că da. Dar ce meserie? Pentru meseriile secolului XX este un pic greșit. Noi trebuie să îi pregătim pentru meseriile secolului XXI, evident. Dar care sunt acestea?

Dragii mei, dacă vă întreb, nu o să știți, și nu știe nimeni. Vor apărea nenumărate meserii noi în următoarele decenii care nici nu sunt definite. Vor dispărea foarte multe meserii dintre cele pe care le cunoaștem și pentru care mulți dintre noi ne-am pregătit. Și atunci trebuie să avem grijă să pregătim generațiile de tineri pentru ce va fi în viitor, nu pentru cum a fost când am fost noi elevi, sau studenți, sau miniștri.

Trebuie să avem mare grijă pentru ce îi pregătim. Răspunsul generic este ușor de dat – pentru viitorul României. Dar, mai departe este nevoie de analize, de studii aprofundate, de foarte multă grijă cum concepem acest sistem pentru viitor. Și de asta se ocupă «România Educată». Nu este vorba de o poveste care sună frumos la televizor, pe urmă plecăm acasă și ne vedem de treabă. Este vorba despre ce facem noi cu România. Acest rezultat al educației va defini societatea de mâine. Așa cum îi educăm pe tineri, așa va arăta societatea de mâine. Dacă le dăm o educație serioasă, orientată spre viitor, vom avea o Românie performantă. Dacă nu, vom avea o Românie fără performanțe notabile. Asta e chestiunea esențială.

Proiectul «România Educată» a fost conceput în prima formă în 2016. Noi, echipa noastră de la Administrația Prezidențială, am început să lucrăm, am început să cooptăm din ce în ce mai mulți participanți. Foarte mulți dintre dumneavoastră ați participat de la început, alții ați venit pe parcurs și sper că mulți alții veți participa de acum încolo, când devine și mai interesant.

Am avut până acum opt conferințe regionale. În fiecare conferință regională s-a dezbătut o mare temă din educație. 60 de evenimente publice până acum. Am întrebat pe cei interesați cum văd ei soluționarea, rezolvarea, abordarea chestiunilor care ne interesează, și am centralizat peste 8.000 de răspunsuri. Peste 10.000 de participanți avem până acum în acest mare proiect.

Acest proiect a fost inițiat de mine, împreună cu echipa mea, dar acest proiect este al dumneavoastră, este al elevilor, al studenților, al profesorilor, este un proiect al societății românești. Fiindcă dacă răspunsurile au fost foarte diferite la întrebări, legitim, corect, un lucru au știut toți: trebuie făcut ceva pentru a îmbunătăți sistemul și acest fapt, că toți au înțeles de la început, au subliniat nevoia de îmbunătățire, ne încurajează să mergem mai departe.

Concluziile acestei munci sunt concluziile pe care le supunem atenției dumneavoastră. Am lucrat, am ajuns la un set de concluzii, de propuneri, pe care, sigur, noi le găsim foarte bune. Și participanții le găsesc foarte bune - 65 de organizații participante, 65: autorități, ONG-uri, universități ș.a.m.d. Asta lansăm astăzi. Noi lansăm în dezbatere publică rezultatul muncii dumneavoastră, și a noastră, din ultimii doi ani.

Ce vrem? Vrem să găsim răspunsul, soluția pentru o educație de calitate pentru toți, pentru toți copiii și tinerii României. Căutăm un sistem flexibil, căutăm un sistem care-i integrează pe toți. Ambiția mea este ca niciun copil din România, niciun tânăr din România să nu rămână în afară. Trebuie să găsim soluții care-i integrează pe toți.

Vă amintiți? Am avut, cred că acum doi ani, un BAC la care au picat jumătate. Este o catastrofă națională așa ceva și este cea mai proastă notă pentru sistemul actual.

Nu ne permitem să pierdem niciun copil în România! Asta îmi doresc eu cu proiectul «România Educată».

Avem multe propuneri. Ele vor fi dezbătute, îmbunătățite, comentate, criticate - foarte importantă critica, dar, vă rog, critica constructivă, nu critica destructivă. Câteva dintre propuneri, am spicuit împreună cu echipa mea - încă o dată, câteva, nu asta este baza proiectului: măsuri pentru reducerea ratei deosebit de ridicate de părăsire timpurie a școlii. Nu dorim să mai rămână copii pe dinafară.

Dezvoltarea unui sistem de educație profesională performant - de ani de zile vorbim de educația duală, de educația profesională, de o pregătire în funcție de interes, în funcție de capacitate. Asta așteaptă și mediul privat de la noi, așteaptă o diversificare și pregătire serioasă de calitate, de la meseriași până la inginer sau specialist IT.

Propunem creșterea conectivității internaționale, învățământului superior, schimbul de idei. Nu vrem să ne izolăm, vrem să fim conectați. Vrem să fim conectați la sistemul european, la sistemul internațional.

Extinderea accesului la educație timpurie, adică creșe, grădinițe, pentru cât mai mulți copii încă de la o vârstă fragedă - asta atinge două chestiuni esențiale. Una: acești copii sunt pregătiți mai bine pentru școală. Doi, îi lasă pe părinți să meargă la serviciu.

Regândirea evaluării elevilor și studenților - evaluarea pe care o folosim noi este cam la nivelul anilor, nu știu, '60, '70. Le dăm note, trecem în catalog, facem mediile, la sfârșitul anului facem statistici, hârtii peste hârtii, le trimitem la inspectorat, la minister, și?

Cred că nu este suficient, această evaluare trebuie să genereze un feedback, pentru fiecare elev în parte, pentru fiecare părinte în parte, în așa fel încât lucrurile să se constituie instrumente eficiente nu numai de evaluare, ci și de corectare, de îmbunătățire a performanțelor și - de ce nu? - de corectare a sistemului. Mult de lucru.

Dezvoltarea unui sistem mai bun de formare a cadrelor didactice - până la urmă, ca să funcționeze, avem nevoie de dascăli dedicați, bine formați, cu performanțe notabile, respectați în societate, remunerați corespunzător, cu o bază materială serioasă, adaptată nevoilor unei școli moderne. Acestea sunt câteva dintre propunerile pe care le facem în acest program.

Concret, astăzi lansăm un pachet complet în dezbatere, un pachet care conține și o viziune, și strategie, și direcții de acțiune pe șapte teme pe care le-am găsit prioritare pentru educația din România, având în vedere orizontul 2030.

Deci, nu vorbim de o modificare rapidă pentru următorul an. Ne dorim un sistem care funcționează în perspectivă, un sistem stabil, sustenabil, performant.

După care se pune întrebarea: bun și, ce urmează? Urmează minimum trei luni de dezbatere publică, consultări, discuții - cu partide, cu politicieni, cu comisii parlamentare și cu guvernanți, foști miniștri, persoane interesate, sindicate, reprezentanții școlilor, elevilor, studenților, profesorilor, și, în final, vom ști ce vrem cu România.

Dați-mi voie acum, în deschidere, să mulțumesc tuturor participanților din fazele de până acum. Au fost mulți, ați fost mulți. Vă rog să rămâneți mulți, rămâneți conectați, rămâneți implicați, fiindcă este vorba de România noastră de mâine! Vă mulțumesc!”

Întrebare: Când pornim mai repede conversația pe arhitecturi curriculare, de secol XXI?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulțumesc pentru provocare, nici nu m-am așteptat la altceva de la dumneavoastră. Într-adevăr, în acest proiect nu se regăsește reforma curriculară, dintr-un motiv foarte simplu. Noi nu vrem să facem un proiect de dragul proiectului. Și cum reforma curriculară fusese pornită deja când am început noi construcția proiectului nostru, am decis ca în prima etapă să lăsăm proiectul deja pornit de reformă să înceapă să producă niște rezultate, să-l evaluăm și să integram aceste aspecte extrem de importante în etapa care urmează. Deci, ca să vă răspund punctual, imediat vom începe să intrăm și pe reformă curriculară. În ce priveşte schimbările sistemice mai degrabă tehnice și de structură, nici nu cred că își imaginează cineva că distrugem vechiul sistem și îl înlocuim de azi pe mâine cu altceva. Nici nu se poate, nici nu este de dorit. Ca să știm ce modificări și în ce succesiune, în ce etape le concepem, le implementăm, trebuie să le discutam în mai multe variante, urmând ca după etapa foarte importantă de dezbatere publică să tragem niște concluzii și să începem să vedem cum implementăm aceste schimbări pe care le propunem.

Întrebare: Am fost contribuitor la acest document, care, din punctul meu de vedere, este foarte important pentru că nu este un document democratic, este un document incluziv, ascultă foarte multe părți. (...) Întrebarea mea ar fi cum putem să ducem acum documentul acesta în școli și să-l traducem și elevilor și să culegem un feedback și de acolo. Probabil unul dintre vectori vor fi sindicatele, vor exista și alți vectori, dar aș vrea să avem un plan.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că este relativ simplu. Suntem atâția oameni serioși, dornici, profesioniști în această sala. Nu am participat niciodată la o întâlnire despre educație cu atâția oameni dedicați și profesioniști cum sunt în această seara în sală. Sunt impresionat, și nu o spun din complezență, și cred că împreună reușim. Vă spun ceva: dacă noi nu reușim, nu reușește nimeni în România. Sigur, logistic, o să găsiți într-un grup de lucru o soluție. Ce anume ducem în scoală, la elevi? Fiindcă cel mai eficient parcurs este acela când dam fiecăruia o temă pentru care este pregătit să lucreze, și atunci vom avea rezultate dintre cele mai bune.

Întrebare: Domnule Președinte, vă felicit pentru profunzimea acestui document și pentru faptul că ați ales cu adevărat niște oameni de calitate să lucreze la el. Am două întrebări, însă. Prima – cum vedeți relația dintre mediul educațional privat, care s-a dezvoltat destul de accelerat în România și a ajuns să formeze niște repere de multe ori mai sănătoase decât cel în învățământul public, care rămâne desigur majoritar? Iar a doua întrebare – aș vrea să știu cât de importantă este integritatea ca reper pentru schimbarea educației din România, pentru că o bună parte dintre problemele ei s-ar putea să aibă rădăcina în corupție și în lipsa de integritate, și cum vedeți rezolvarea acestei probleme.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este evident că ceea vedem în ziua de astăzi în circul politic se datorează și faptului că s-a pus cam rar problema valorilor și cam rar problema integrității în ultimii 30 de ani. Și ne dăm seama acum că s-a greșit profund. O societate este exact atât de bună cât este sistemul său educațional. Și atunci e clar, dacă vrem altceva - eu vreau altceva, deci eu m-am săturat, vă spun, de atâția penali și infractori în vârful politicii românești – trebuie să acționăm!

O școală fără valori nu are valoare, părerea mea. Aceste valori trebuie selectate, alese cu mare grijă. Noi am ajuns în situația de acum fiindcă am lăsat lucrurile la voia întâmplării, și fiecare și-a ales valorile, de obicei, din vecinătate, din familie, de la televizor, din politică. Și cred că putem mai bine. Sunt convins că putem mai bine. Dacă n-aș fi convins că putem mai mult de atât, nu aș sta aici și nu aș prezenta acest program publicului.

Iar în ce privește sistemul privat și sistemul de stat – există câteva mituri, pe care nu vreau să le reiau, unele adevărate, altele false, și există câteva oportunități. Eu cred că aceste două sisteme se pot completa într-un mod fericit. Sistemul de stat are rolul lui, sistemul privat are, iarăși, rolul lui. Ceea ce aș vrea să evităm este crearea unor paralelisme inutile. Eu îmi doresc ca aceste două sistem să coexiste într-un mod fericit, în așa fel încât să genereze sinergii și nu alienări.

Întrebare: Domnule Președinte, aș vrea să vă adresez două întrebări. Ca să vă parafrazez, cred că sunt doi elefanți roz în încăpere, unul se numește politizarea educației din România în acest moment, iar celălalt are legătură cu pârghia politică de acțiune asupra educației, cu efectele pe care chiar dumneavoastră le-ați menționat puțin mai devreme. Prima întrebare este – a durat destul de mult, mai mult decât unii dintre noi ne-am fi dorit, o să mai dureze procesul de consultare publică, de implicare a tuturor. Dar știm cu toții că, în final, factorul politic este cel care decide implementarea acestui, oricare ar fi el, drum decis de acest mare grup de lucru național. Întrebare pentru dumneavoastră este în ce măsură veți încerca să obțineți o decizie transpartinică pentru oricare rezultat ar fi generat de acest grup de lucru. A doua întrebare se referă la modul de implementare, și, din acest punct de vedere, aș vrea să vă aduc în memorie rezultate unui demers anterior din 2007, tot aici, la Cotroceni, demarat pe vremea Președintelui Băsescu, și eșuat din cauza faptului că tocmai factorul politic nu a fost de acord cu depolitizarea sistemului, adică cu o prevedere importantă, și anume desființarea inspectoratelor școlare. Ar fi interesant să aflăm punctul dumneavoastră de vedere, și pentru că sunteți un fost inspector școlar. Întrebarea este ce părere aveți dumneavoastră, în calitate de actual Președinte și fost inspector școlar, în legătură cu aceste pârghii care, de fapt, au dus de mai multe ori în gard educația politică în România de fiecare dată când cineva a încercat să o reformeze.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Foarte corecte aceste observații. Dați-mi voie să precizez o sintagmă – flexibilitatea nu se referă la „alunecozitatea” politică, ci flexibilitatea se referă la parcursul școlar al elevului, un parcurs flexibil care este gândit în așa fel încât un elev care intră conjunctural pe un anumit parcurs și își dă seama el, sau familia, sau profesorul, că nu i se potrivește, poate să schimbe filiera și să ajungă undeva unde poate să se pregătească mult mai bine și cu rezultate mai bune.

Când am fost la Inspectoratul Școlar –mă scuzați acum că personalizez un pic – am avut o conducere la minister care a dorit să provoace o reformă mai profundă a sistemului. O să vă spun imediat și unde a eșuat. A dorit să reformeze și am fost foarte entuziaști atunci, la vremea respectivă, prin ’97. Am avut consultări, formări cu specialiști din mai multe părți, și am reușit noi, inspectorii care am participat acolo, să ne dăm seama că există și multe alte abordări, nu numai cea din ’68, de la noi. Evaluarea instituțională a carierei, a performanței, și așa mai departe, evident, se poate face în multe feluri, mai eficiente, mai moderne decât funcționează acum.

Deci, dacă vreți să vă răspund clar – da, actualele inspectorate școlare trebuie desființate și înlocuite cu structuri de profesioniști.

Iar politizarea – când am fost eu inspector, pot să vă spun că nu a existat politizare, pur și simplu.

Iar, dacă acum intri într-un inspectorat și nu scot toți carnetul de partid, înseamnă că este o minune. Aceste politizări, și sper că nu mi-o luați altfel decât o spun, aceste politizări se petrec în special în perioade guvernamentale pesediste.

Deci, PSD este eminamente politizatorul sistemului educațional - o eroare fundamentală, fiindcă părți esențiale ale sistemului educațional trebuie depolitizate. Nu totul trebuie și nu totul se poate depolitiza, cum foarte bine ați observat.

Decizia asupra sistemului, legea, regulamentele se fac de politicieni, dar gestionarea sau managementul, cum se spune în ziua de astăzi, a entităților sistemului trebuie făcută de profesioniști. Nu trebuie directorul să fie Pesedist, ca să fie bun director, cum nu trebuie să fie liberal, ca să fie bun director.

Eu cred că trebuie să fie un om care are capacitatea și abilitatea să gestioneze bine o școală. Atât! Și atunci, trebuie elaborate criterii pentru asta. Cum? La orice formă de evaluare a unităților școlare sau a profesorilor, nu trebuie să avem inspectorate școlare neapărat. Putem să avem orice formă, poate să fie o entitate în subordinea ministrului sau o entitate în subordinea Parlamentului.

Oricum o definim, ea trebuie să facă exact lucrul pentru care este construită: să evalueze performanța sau să evalueze sistemul, sau să propună remedii pentru erori sistematice, și așa mai departe.

Deci, toată zona aceea trebuie depolitizată de bun-simț. Nu vreau să fiu înțeles greșit, dacă un director bun este pesedist, în niciun caz nu trebuie scos din sistem pentru că e pesedist. Dar nu trebuie nimeni să ajungă director numai pentru că este pesedist sau numai că este liberal sau, în fine, cine guvernează în momentul respectiv. Deci, toate trebuie făcute în realitate cu bun-simț, și cam toți își dau seama care este bunul simț în depolitizare. Cel puțin oamenii din sistem, vă garantez că au înțeles foarte bine despre ce vorbim aici.

Iar zona politică trebuie să funcționeze bine. Sunt aici doamne și domni parlamentari inclusiv din comisiile de învățământ. Acolo trebuie discutate cele mai bune forme ale legilor care gestionează sistemul educațional, dar și Guvernul are un rol foarte important, fiindcă politicile curente le face Guvernul, iar Parlamentul le preia și le transformă în legi care sunt utile, nu legi care sunt inutile.

Vă amintiți, acum câteva luni de zile am avut, așa, o critică generală la adresa multor modificări în legislația învățământului. Păi, dacă fiecare parlamentar sau fiecare politician mai bine înfipt vine cu câte o idee și o transformă în modificarea legii, și fiecare nou ministru - și am avut în medie un ministru per an în ultimii 30 de ani - vine cu câte o lege, este o nebunie. Nu se poate construi un sistem eficient în acest fel!

Domnul Nistor a vorbit foarte elegant despre reformă, eu am numit chestiunea o dată «reformită». Deci, actualul sistem suferă de reformită cronică. S-au supărat foști miniștri, dar cred că le-a trecut.

Nu poate fiecare ministru să facă o nouă lege și, în timpul mandatului de un an, parlamentarii să vină încă cu patru modificări la legea existentă.

Deci, aici trebuie să avem politici publice sănătoase, gândite cu specialiști, nu numai cu politicieni, și trebuie să avem o legiferare responsabilă. Aceste lucruri sunt posibile, iar ce voi face cu acest proiect? Păi, pot să vă spun foarte simplu: atâta timp cât stau eu aici, la Cotroceni, și după aia, o să mă implic personal să-i conving pe politicieni că de asta avem nevoie. Nu există nicio garanție a succesului, dar eu pot să vă garantez implicarea mea.

Întrebare: Am o întrebare importantă, doar că simplă: V-a fost dificil să faceți acest proiect? A fost dificil?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Foarte dificil. Foarte greu în continuare, însă merită. Asta merită și pentru asta cred că te-ai implicat în film.

Moderator: Doamnelor și domnilor, aceasta a fost dezbaterea din seara aceasta. Îi dau cuvântul de încheiere domnului Președinte Klaus Iohannis, ca să ne spună care sunt concluziile și care este indemnul cu care plecăm mâine în demersul de a construi o Românie Educată. Mulțumim, domnule Președinte!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dați-mi voie să fiu foarte scurt în concluzii. Sunt foarte bucuros că am avut această întâlnire, sunt foarte bucuros că avem atâția participanți, atâția interesați.

Apreciez întrebările care au fost puse și îmi pare rău că deja timpul alocat discuțiilor libere s-a terminat. O să găsesc eu o cale să continuăm cumva și să avem sesiuni de dezbatere și voi participa la câteva dintre ele.

Aceste chestiuni sunt atât de importante pentru noi, pentru fibra națiunii, pentru viitorul națiunii, încât niciun om cu un pic de ambiție civică nu poate să se extragă din această discuție și indiferent dacă suntem de aceeaşi părere sau nu, important este să discutăm aceste lucruri până când ne convingem că găsim cea mai bună soluție, cea mai bună soluție de timp concept, cea mai bună soluție pentru implementare, cea mai bună soluție pentru a continua. Și credeți-mă, nu voi insista să terminăm repede.

Deci, repede este ultimul criteriu. Eu prefer să avem o dezbatere așezată, care va dura până este gata, atâta vreme cât rezultatul va fi unul bun. Voi refuza orice abordare care va duce la o abordare cunoscută „hai să scoatem repede ceva, să scoatem o lege și spunem că asta ne poartă numele”.

Nu vreau nicio lege care să îmi poarte numele, nici proiectul, eu vreau un proiect care ne reprezintă pe toți și care face România mai bună. Contez pe dumneavoastră! Mulțumesc!