„Domnule Președinte al Senatului României,

Domnule Președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor Președinți și înalţi reprezentanți ai Forurilor Legislative,

Domnule Președinte al Adunării Parlamentare NATO,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Îmi face plăcere să particip la deschiderea acestui eveniment și să vă împărtășesc câteva considerații care privesc Formatul București sau, cum mai este denumit, B9. După cum cunoașteţi, am lansat acest Format împreună cu Președintele Poloniei, Andrzej Duda, la București, în noiembrie 2015. De atunci, B9 a avut o dinamică susținută la nivel executiv – ministerial și al șefilor de stat.

Formatul s-a consolidat într-o platformă de dialog informal foarte utilă, pe teme de securitate, între statele de pe Flancul Estic al NATO, care au devenit deopotrivă beneficiare ale măsurilor de descurajare adoptate la nivel aliat, precum și contributoare active la securitatea euro-atlantică, a NATO în întregul său.

Ceea ce ne-a adus împreună au fost percepţiile similare privind riscurile de securitate actuale și provocările provenind din vecinătatea estică.

Principiile călăuzitoare ale Formatului București vizează furnizarea unei contribuţii rezultând din experienţa și expertiza specifice statelor participante la Format, cu înțelegerea că menţinerea și consolidarea coeziunii, unităţii și solidarităţii aliate rămân esenţiale.

Acționând împreună, în această manieră, astăzi:

•   Găzduim pe propriile teritorii unităţi și structuri aliate, sisteme de apărare-cheie pentru Alianţă, precum și componente ale sistemului de apărare anti-rachetă aliat;

•   Participăm la operaţii NATO precum cea din Afganistan;

•   Contribuim activ la programele de asistenţă destinate statelor partenere;

•   Participăm activ la eforturile Uniunii Europene în domeniul apărării, ne-am implicat activ în PESCO, propunem și participăm la proiecte concrete de cooperare sub egida acestei iniţiative, suntem implicaţi activ în dezbaterile conceptuale și în procesul general de consolidare a rolului Uniunii Europene în domeniu, participăm la misiunile civile ale Uniunii, atât în vecinătatea noastră estică, cât și în cea sudică;

•   Participăm la creșterea contribuţiei europene în cadrul Alianţei.

Care poate fi, așadar, rolul parlamentelor naționale în cadrul acestei platforme?

Desigur, pornim de la responsabilitatea generică a dimensiunii parlamentare în statele NATO – aceea de a asigura liantul între clasa politică și societate, pentru raportarea optimă a agendei politice a NATO la necesităţile și așteptările cele mai presante ale opiniei publice din statele aliate, care opinie publică dorește clar mai multă securitate.

Totodată, parlamentelor naționale ale statelor din B9 le revine un rol esenţial în partajarea echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO, mai ales având în vedere rolul specific în aprobarea bugetelor menite să susțină o abordare mai ambițioasă a securității și apărării comune.

Subliniez aici angajamentul României de a aloca 2% din PIB, începând cu 2017, care evidențiază importanța colaborării eficiente dintre toți actorii instituţionali – Președinte, Parlament și Guvern.

Asumarea și menținerea acestui angajament s-a realizat, la iniţiativa mea, chiar la începutul mandatului meu de Președinte, cu acordul tuturor partidelor reprezentate în parlament.

Cred că este un exemplu concret și pozitiv al modului în care toate instituţiile unui stat membru NATO trebuie să acţioneze pentru respectarea angajamentelor asumate pentru propria securitate, dar și pentru securitatea întregului spaţiu euro-atlantic.

Partajarea beneficiilor de securitate vine împreună cu partajarea responsabilităţilor. Acest principiu trebuie înţeles de societate în ansamblul ei, iar aici intervine rolul esenţial al parlamentelor naţionale.

Într-adevăr, parlamentele sunt cel mai bine plasate pentru a explica propriilor opinii publice beneficiile și responsabilităţile derivate din statutul de membru al NATO.

Distins auditoriu,

Summitul NATO de la Bruxelles, din acest an, va marca o nouă etapă în procesul de adaptare a Alianței la provocările și amenințările actuale de securitate. În pregătirea sa, Summitul Formatului București de la Varșovia din luna iunie, pe care îl voi co-prezida împreună cu Președintele Duda, va avea un rol foarte important.

În acest context, implementarea deplină a deciziilor pe care le-am adoptat la Summiturile NATO din Țara Galilor și de la Varșovia este prioritară.

În continuare, va trebui să susținem ca prezența aliată pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, să fie unitară, coerentă și eficientă, pentru a servi scopului de consolidare a posturii de descurajare și apărare a NATO. România susține ferm inițiativele aliate care ajută la realizarea acestui deziderat.

În completarea acestor eforturi, partenerii Alianței, de la Est și Sud, trebuie să beneficieze, în continuare, de atenția și sprijinul NATO pentru consolidarea rezilienței lor. În același timp, susținem inițiativele destinate gestionării amenințărilor din vecinătatea sudică a spațiului euro-atlantic, inclusiv prin creșterea rolului NATO în combaterea terorismului.  

De asemenea, România susține ferm dezvoltarea parteneriatului dintre NATO și Uniunea Europeană, în deplină complementaritate.

Am încredere că, la Summitul NATO din acest an, vom reitera, prin acțiuni și decizii concrete, unitatea și solidaritatea Aliaților, precum și valoarea unei relații transatlantice solide.   

Doamnelor și domnilor,

Am convingerea că deciziile pe care le vom adopta la Bruxelles, în iulie, vor face ca NATO să fie o Alianță mai puternică, iar România va rămâne același aliat și partener demn de încredere, responsabil, dedicat deplin proiectelor aliate de consolidare a securității regionale și internaționale.

Vă mulțumesc pentru atenție și vă urez mult succes în cadrul dezbaterilor dumneavoastră de astăzi!”