„Doamnă Ambasador,

Domnule Guvernator,

Domnule Comisar,

Excelențe,

Onorată audiență,

Anul acesta România sărbătorește un moment de o importanță majoră pentru istoria noastră -  zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Este un prilej de bucurie și mândrie, dar, în același timp, de maximă responsabilitate pentru modul în care proiectăm viitorul nostru comun european.

După căderea comunismului în decembrie 1989, toate forțele politice și societatea românească au susținut aceeași viziune cu privire la necesitatea de a ne reconecta la familia europeană din care facem parte în mod firesc. 

România nu doar că împărtășește, dar și promovează activ, în interiorul Uniunii, cât şi în vecinătatea acesteia, valorile, principiile și metodele de dezvoltare socio-economice europene.

Bilanțul celor 10 ani de la apartenența la Uniunea Europeană este unul pozitiv pentru România. Putem afirma, fără echivoc, faptul că țara noastră, la nivelul întregii societăți, a resimțit din plin beneficiile care decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene.

Toți acești ani au permis modernizarea României prin consolidarea democrației, îmbunătăţirea capacității instituționale şi administrative și, evident, dezvoltarea economică. De altfel, este aproape imposibil să identificăm un domeniu în care sprijinul Uniunii nu s-a manifestat.

De asemenea, procesul de integrare a însemnat o participare activă a României la mecanismul decizional european, o adaptare continuă la o realitate europeană care a crescut în complexitate, dar și consolidarea capacității comune de răspuns la evoluții de criză în plan european, din care am avut parte pe deplin.

Din punct de vedere economic, produsul intern brut al României aproape că s-a dublat în cei 10 ani de apartenență la Uniune, această creștere fiind înregistrată în condițiile în care Uniunea a traversat o perioadă de criză economică și financiară dificilă.

În al doilea rând, puterea de cumpărare a crescut cu circa 20% de la momentul aderării.

Parcursul României spre convergența cu celelalte state membre și cu media europeană se datorează, în bună măsură, beneficiilor determinate de utilizarea fondurilor structurale și de investiții.

Ca parte a strategiilor și programelor de dezvoltare ale Uniunii Europene, politica de coeziune a adus valoare adăugată certă eforturilor de modernizare a României, contribuind substanţial la accelerarea creșterii economice și la crearea de noi locuri de muncă.

Fără Politica de Coeziune, efortul României de a avansa în procesul de integrare europeană ar fi fost, cu siguranță, mult mai anevoios.

De altfel, un raport recent publicat de către Comisia Europeană arată că regiunile din statele UE-13, adică noile state membre, au înregistrat, cu sprijinul Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune, cea mai mare creștere la nivel de PIB pe cap de locuitor din Uniune, în medie cu peste 5% anual, inclusiv în cazul României.

Se reconfirmă astfel valoarea incontestabilă a fondurilor de investiții și structurale în susținerea obiectivelor de creștere la nivelul Uniunii Europene. 

Dincolo însă de aspectele economice, care fără îndoială s-au reflectat într-o îmbunătățire progresivă și vizibilă a calității vieții românilor, este important să evaluăm aderarea României la Uniune și în raport cu percepția cetățeanului.

Pentru acesta, aderarea a însemnat în primul rând posibilitatea de a călători, lucra și studia în celelalte state membre. De altfel, aceste avantaje au fost identificate de cetățeni ca fiind cele mai importante efecte pozitive ale aderării. 

România a beneficiat de oportunitățile oferite de apartenența la Uniunea Europeană, însă nu pe deplin. În unele domenii sunt necesare în continuare eforturi susținute. Și aici mă refer, în primul rând, la necesitatea creșterii ratei absorbției fondurilor europene.

România are o șansă în Uniune, o șansă de care trebuie să profităm în fiecare an, iar o mai bună absorbție și o eficientă gestionare a fondurilor europene ne pot oferi un sprijin important în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare a țării noastre în sectoare cruciale, precum și în cel al infrastructurii. 

Doamnelor și domnilor,

Împrejurările istorice au făcut ca România să nu se afle printre statele fondatoare ale Uniunii și nici printre cele care au simțit de mult timp beneficiile apartenenței la această familie.

Iată însă că acum, după 10 ani de la aderare, putem afirma cu încredere că România s-a profilat ca un stat membru care doreşte şi acţionează ferm în direcţia consolidării proiectului european.

România și-a asumat pe deplin, alături de ceilalți parteneri europeni, responsabilitatea acestei consolidări, în sensul unei Uniuni mai funcționale, mai puternice, mai democratice, mai unite și care prin eforturi comune să reușească să insufle cetățenilor săi un sentiment de încredere, de susținere pentru viitorul proiectului european.

În România, este esențial să primeze în continuare angajamentul și sprijinul transpartinic pentru o Uniune Europeană mai puternică, în interesul tuturor cetățenilor români, dar şi al construcției europene în ansamblu.

Această responsabilitate ne revine cu atât mai mult cu cât țara noastră va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2019. 

După cum bine știți, acesta va fi anul câtorva evenimente care vor modela pentru cel puțin un deceniu viitorul Uniunii Europene.

Mă refer aici la încheierea procesului privind ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii din Uniune, negocierea viitorului buget multianual al Uniunii post-2020 sau schimbările la nivelul principalelor instituții europene.

În acest context, țara noastră este și va trebui să rămână același partener solid în orice demers pro-european și aceasta este o responsabilitate pe care toate forțele politice din România au datoria să și-o asume.

Am susținut și vom susține o Europă în care toate statele membre să fie egale şi să contribuie la obținerea rezultatelor concrete, benefice pentru toți cetățenii europeni. 

Este esențial să acționăm unitar, cu respectarea deplină a principiilor și valorilor care au stat la baza proiectului european și cu promovarea acelor  politici care pot genera, în continuare, valoare adăugată prin prisma intereselor comune, precum politica de coeziune sau politica agricolă comună.

Modul în care Europa alege să meargă mai departe va fi reflectat și în viitorul buget multianual post-2020.

În opinia noastră însă, viitorul buget al Uniunii trebuie, inevitabil, să contribuie la adâncirea procesului de integrare, evitând apariția de abordări divizate, care ar favoriza o Europă cu mai multe viteze.

Trebuie oferite în continuare pârghiile necesare pentru atingerea convergenței la nivelul tuturor statelor membre. Și din această perspectivă, considerăm că Politica de Coeziune trebuie să-și păstreze un rol central în arhitectura viitorului buget.

În contextul dezideratului de convergență la nivel european, aderarea României la zona Euro este un demers esențial. Adoptarea monedei euro este proiectul politic, economic și instituțional la care România aspiră și pe care putem să-l transpunem în realitate.

Ferestrele de oportunitate trebuie valorificate. În acest sens, obiectivul de aderare la zona Euro cât mai repede posibil este, în egală măsură, și o ancoră pentru predictibilitatea și stabilitatea de care economia României are atâta nevoie.

Doamnelor și domnilor,

La 10 ani de la aderare, România are nevoie în continuare de Uniunea Europeană, cum și Uniunea Europeană are nevoie de România.

Ne propunem ca, în contextul marcării unei decade de la aderare, a Centenarului statului român modern în 2018 și a Președinției României a Consiliului Uniunii Europene în 2019, țara noastră să joace un rol activ în rândul statelor care susțin o Uniune puternică, eficientă, apropiată de cetățenii săi.

Am reiterat acest angajament săptămâna trecută în cadrul Consiliul European de la Bruxelles, prilej cu care, împreună cu liderii europeni, am discutat o Agendă a Liderilor propusă de Președintele Donald Tusk.

Acest document arată o schimbare de paradigmă în abordarea problematicii europene. Astfel, am trecut la o planificare strategică a discuțiilor și acțiunilor pe diferite teme de importanță majoră pentru viitorul Uniunii, față de o abordare mai degrabă reactivă pe care am avut-o până acum.

Țara noastră va avea un rol important în acest proces de redinamizare a integrării europene, atât prin prisma priorităților Președinției noastre a Consiliului Uniunii, cât și prin ocazia de a găzdui un eveniment marcant din acest punct de vedere.

Este vorba despre Summitul informal care va avea loc la Sibiu, în 9 mai 2019, o dată simbolică pentru identitatea Uniunii Europene, și, implicit, a noastră. România este decisă să asigure succesul acestui Summit și concretizarea discuțiilor în rezultate pozitive pentru perspectivele de evoluție a Uniunii.

Doamnelor și domnilor,

În încheiere, aș vrea să transmit un mesaj de încredere în viitorul Europei şi în viitorul României europene.

Ceea ce am învățat în ultimii zece ani este că solidaritatea și responsabilitatea sunt inseparabile în construcția europeană. Aceste cuvinte au fost şi rămân cheia succesului pentru Uniunea Europeană și pentru fiecare dintre membrii săi. Vă mulțumesc!”