Maia Sandu, Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate: Bună ziua! Vă mulțumim că ați dat curs invitației noastre. Astăzi vrem să readucem în dezbaterea publică subiectul finanțării partidelor politice. Așa cum am spus de fiecare dată, corupția, care este cel mai mare flagel al societății noastre provine din corupția din partidele politice. Atâta timp cât partidele politice vor finanțate în mod netransparent, obscur, cu încălcarea legii, atâta timp această corupție din partidele politice se va transfera la guvernare. De aceea, noi insistăm pe faptul că toate partidele politice trebuie să respecte legea. Noi insistam pe faptul că legea trebuie respectată și am făcut propuneri concrete în acest sens pe care această guvernare le respinge, sau mai bine zis, le ignoră și doi, insistăm ca instituțiile statului care sunt responsabile prin lege să pună în aplicare prevederile cu privire la finanțarea partidelor politice și aici mă refer, în primul rând, la Comisia Electorală Centrală, să-și îndeplinească obligațiunile de serviciu.

Astăzi discutăm despre cum s-au finanțat partidele politice în primele șase luni ale acestui an. Vă spunem câți bani am adunat noi și cum i-am cheltuit în mod foarte transparent, dar vrem să aducem în atenția publică și încălcările pe care le-au comis alte partide politice, în special, partidele de la guvernare, pentru că instituțiile statului nu fac acest lucru. Nu iau atitudine.

Igor Grosu, Secretarul General al Partidului Acțiune și Solidaritate: Stimați colegi, așa cum a menționat colega mea, astăzi noi vrem să readucem în atenția opniei publice o problemă gravă a sistemului nostru politic, neglijată și ascunsă cu mult zel de Partidul Democrat și instituțiile pe care le-a capturat și anume finanțarea... problema finanțării partidelor politice. Amintim opiniei publice că, conform rapoartelor financiare prezentate de partidele politice pentru anul 2016, Partidul Democrat a fost campion la colectarea ilegală în numerar a, atenție: douăzeci și nouă de milioane șaptezeci și șase mii lei, bani, care conform legislației în vigoare, trebuiau să fie transferați la bugetul de stat. Din păcate, șirul ilegalităților din partea Partidului Democrat au continuat și în 2017. Astfel, la data de 15 iulie, conform legii, toate partidele politice au prezengtat rapoartele financiare pentru prima jumătate a anului 2017. Și iarăși constatăm, cu regret, sfidarea, în continuare, din partea Partidului Democrat, a normelor legale, pe care, de data aceasta, conform estimărilor noastre preliminare, Partidul Democrat a colectat cu încălcarea normei legale alte optsprezece milioane șase sute șaptezeci și cinci de mii șapte sute nouăzeci lei.

În consecință, Partidul Democrat, la un an și jumătate de la implementarea noului sistem de finanțare a partidelor politice, atenție, finanțare, în special, din banii bugetari, a colectat ilegal suma totală de patruzeci și șapte milioane șapte sute cinzeci și una de mii șapte sute nouăzeci lei. Un lucru și mai reprobabil este faptul că inclusiv din acești bani colectați ilegal, care în condițiile supremației legii, ar fi trebuit să fie transferați la bugetul de stat, atenție, sunt finanțate campaniile de dezinformare și manipulare a societății, plătite călătoriile de lux ale lui Plahotniuc peste hotare și, nu în ultimul rând, achitate companiile de lobby în occident, care au menirea să corupă politicienii occidentali în favoarea lui Plahotniuc. În aceste condiții, cerem repetat Comisiei Electorale Centrale să înceteze să se eschiveze de la obligațiile sale legale și să aplice toate instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a determina Partidul Democrat să respecte legislația privind finanțarea partidelor politice, să ceară Partidului Democrat tansferarea celor, repet, patruzeci și șapte de milioane șapte sute cinzeci și una de mii șapte sute nouăzeci lei în bugetul de stat și, eventual, dacă nu se conformează, să sisteze finanțarea din resurse bugetare ale Partidului Democrat.

Pentru a înțelege cât e de mare această sumă, noi am făcut un simplu calcul și vă spunem că cu acești bani, noi am putea, ca stat, dubla pensia medie pentru patruzeci de mii de pensionari. Deci, patruzeci și șapte de milioane și ceva de lei versus bunăstarea și condiții mai bune de viață pentru patruzeci de mii de pensionari. Un lucru și mai curios, deci, la fiecare patru lei colectați ilegal, Comisia... de către Partidul Democrat, Comisia Electorală Centrală a mai dat Partidului Democrat încă un leu de la bugetul de stat, de la bugetul de stat. Constatăm, cu regret, că politica Comisiei Electorale Centrale de asigurare a transparenței de finațare... finanțării partidelor politice prin alocarea resurselor din bugetul de stat a eșuat lamentabil. Cu alte cuviente, Partidul Democrat, care fură și se finanțează ilegal, a mai și primit banii noștri, adică ai contribuabililor, ai cetățenilor. Încă, atenție, unsprezece milioane două sute treizeci și două de mii șapte sute doi lei din partea Comisiei Electorale Centrale. Deci, ăștia-s bani bugetari, cunoașteți probabil că deja am început finanțarea partidelor politice de la bugetul de stat ținând cont de performanța electorală din ultimele alegeri locale și parlamentare. Ei, menirea acestei finanțări era ca partidele să devină mai transparente, să se lepede de practicile nocive de a colecta ilegal bani. Ei, necătând la faptul că Comisia Electorală Centrală a văzut că Partidul Democrat a colectat patruzeci și șapte de milioane de lei ilegal, mai mult de patruzeci și șapte de milioane de lei, le-au mai dat Partidului Democrat unsprezece milioane de lei.

Ne adresăm repetat și partenerilor de dezvoltare, care acordă asistență tehnică Comisiei Electorale Centrale, în spceial, Comisiei Europene, Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Agenției Suedeze pentru Cooperare și Dezvoltare Internațională, Ministerului Afacerilor Externe a Danemarcei, Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, Organizației Internaționale pentru Imigrațiune, Fondului Feduciar al Organizației Națiunilor Unite și Institutului Republican Internațional care acordă asistență tehnică Comisiei Electorale Centrale, să folosească toate pârghiile aflate la dispoziție pentru a determina Comisia Electorală Centrală să se opună cu adevărat corupției în sistemul de finanțare ale Partidelor Politice. Implicarea sau poziția tranșantă ale partenerilor de dezvoltare sus-numiți va reprezenta nu doar un respect pentru cetățenii Republicii Moldova, dar și un respect pentru contribuabilii democrațiilor occidentale din a căror taxe este finanțată Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova.

Serghei Litvinenco, juristul Partidului Acțiune și Solidaritate: Bună ziua. Eu o să revin la cele patruzeci și șapte de milioane de lei pe care Partidul Democrat trebuie, conform actualului cadru normativ, să le verse în bugetul de stat. Totul a început în decembrie 2015, atunci când Comisia Electorală Centrală a aprobat regulamentul cu privire la finanțarea partidelor politice și în care a introdus punctul treizeci și doi, care a stabilit, pe de o parte, nimeni nu poate dona cash, mai mult decât un salariu mediu pe economie și doi, în condițiile în care cineva donează cash o sumă care depășește acest plafon, suma respectivă, deci, care este mai mare decât plafonul stabilit se varsă în bugetul de stat. Un detaliu foarte important aici, nici Partidul Democrat ca entitate politică,. nici reprezentanții acestui partid care au fost delegați în Comsia Electorală Centrală, nu au înaintat nicio obiecție, nu au fost împotrivă, nu au formulat o opinie separată, nu au formulat nicio contestație. Deci, au acceptat această prevedere ca fiind legală și corectă.

În iulie 2016, după ce pentru prima dată au fost publicate rapoartele financiare ale partidelor, PAS a depistat că Partidul Democrat a încasat contrar acestei interdicții cu privire la cuantumul donațiilor în numerar, zece milioane de lei. Imediat am făcut o sesizare la Comisia Electorală Centrală prin care am solicitat, așa cum prevede regulamentul, să se încaseze acești bani în bugetul de stat. Evident, că CEC-ul nu a luat nicio decizie. Mai mult decât atât, CEC-ul a refuzat să examineze această speță, exact așa cum a refuzat să examineze și sesizarea noastră referitoare la banii din Bahamas ale Partidului Socialiștilor.

În ziua în care am depus documentele la Comisia Electorală Centrală pentru înregistrarea candidatului PAS la prezidențiale, cineva din membrii Comisiei, care era delegat acolo pe cota Partidului Democrat, ne-a spus ceva de genul că „noi înțelegem că este o încălcare, dar deoarece este prima dată când partidele aplică acest regulament, haideți să iertăm Partidul Democrat.” Chipurile ei nu au știut de această interdicție. Noi am continuat să punem presiune, am continuat să atragem atenția opiniei publice referitor la această problemă și anume din această cauză, presupunem, a fost identificată și soluția, în ghilimele de rigoare, pentru această problemă: anularea prin justiție a acestei prevederi din regulamentul Comisiei Electorale Centrale. Ideea era că dacă se anulează prin justiție prevederea din regulament, punctul treizeci și doi, dispare obligația de a vărsa bani în bugetul de stat. Zis și făcut. În cadrul unui dosar care avea cu totul și cu totul alt obiect, un partid, Partidul Popular sau Partidul Poporului, a cerut anularea acestei prevederi.

Această prevedere introdusă în septembrie, a fost imediat acceptată și soluționată.

Deci, observați viteza. În septembrie, în cadrul unui dosar apare această cerință de a anula prevederile punctului treizeci și doi și tot în septembrie justiția acceptă această solicitare. Deci, este o viteză foarte mare. Curtea de Apel a menținut decizia Judecătoriei Centru în martie 2017. La momentul de față, dosarul se află pe rolul Curții Supreme de Justiție. Se așteaptă o decizie în septembrie 2017. Sigur că putem spune că totul este o coincidență, că Partidul Democrat nu are nicio legătură, nu a dirijat această speță și toate beneficiile pe care le obține, dar beeficiile se ridică la patruzeci și șapte de milioane de lei, sunt întâmplătoare. Însă, în afară de faptul că societatea, nu fără temei, consideră că Partidul Democrat controlează justiția, mai sunt, cel puțin, două motive care ne fac să nu credem în această coincidență.

Primul motiv este dorința inexplicabilă a Comisiei Electiorale Centrale de a pune în aplicare o decizie a justiției care nu are caracter irevocabil. Da? Deci, în martie 2017 CEC-ul a încercat să abroge prevederea punctului treizeci și doi prin care este stabilită această interdicție referitor la banii cash sau banii în numerar. Și al doilea motiv, este impertinența Partidului Democrat de a merge pe încălcarea regulamentului chiar dacă nu există o decizie finală a justiției. În mod normal, în condițiile în care nu există o decizie finală, te conformezi cadrului normativ, care există la momentul de față. Da? Și respecți acel plafon maxim care este stabilit în regulament. Dacă va fi o decizie finală, atunci da, poți să încasezi cât vrei cash, poți să faci alte chestiuni. Dar există până la urmă și principiul prezumției caracterului legal al actului normativ până la proba contrarie, principiul pe care Partidul Democrat, dacă vă aduceți aminte, l-a folosit foarte des atunci când promova ideea retrageriii mandatului parlamentarului, contrar interdicției mandatului imperativ, care este stabilit în Constituție. Deci ei ce spuneau? Că noi o promovăm această prevedere și până când Curtea Constituțională nu va pronunța o decizie definitivă, nu va declara neconstituțională o astfel de prevedere, se prezumă că ea este constituțională.

Ei, aici vorbim de cu totul o altă abordare. Deci, Partidul Democrat merge mai departe pe încălcarea acestei prevederi din regulament de parcă cunoaște că decizia finală a Curții Supreme de Justiție va fi una care îi convine, va fi una care conduce la anularea, abrogarea acestei prevederi legale.

În încheiere, un mesaj către cei care dețin funcții sau demnități publice. Sigur că în momentul în care justiția este controlată și tu faci ceea ce îți spun persoanele care controlează justiția, ai un sentiment că nu vei fi tras la răspundere niciodată. Însă lucrurile se mai schimbă și eu cred cu tărie că în Republica Moldova, instituțiile statului, inclusiv justiția, vor începe să funcționeze normal, independent, exact așa cum prevede Constituția. De aceea, vă rog să vă gândiți încă o dată cu privire la deciziile pe care le luați, că dacă încălcați legea, să știți că odată și odată va trebui să răspundeți. Vă mulțumesc.

Artur Mija, Secertar al PAS Youth: Bună ziua. Numele meu este Artur și eu mă voi referi la situația financiară și la rezultatele financiare ale Partidului PAS pentru primul semestru al anului 2017. Vorbim despre perioada întâi ianuarie, întâi iulie 2017. Poate cunoașteți, poate nu, dar lunar noi publicăm rapoarte financiare pe site-ul nostru: unpas.md, în secțiunea documente, rapoarte. La fel, găsiți acolo și raportul care a fost publicat și trimis CEC-ului pentru primul semestru al anului 2017. În continuare, cifrele pe care le voi relata țin de raportul financiar pe primul semestru și, de asemenea, rapoartele financiare ale PAS-ului pentru luna iunie și luna mai. Acolo găsiți, pe site găsiți descifrarea cheltuielilor și, de asemenea, găsiți descifrarea încasărilor partidului, dar, de asemenea, noi ne-am gândit că ar fi bine să sintetizăm raportul și să vă prezentăm și o versiune vizuală, ușor de înțeles pentru fiecare, al acestui raport.

Avem câteva copii de reprezentare vizuală a raportului lunii iunie. O să fie accesibil pentru presă și o să le puteți lua după conferință. Eu vreau să atrag atenția la câteva concluzii ale rapoartelor despre care deja am discutat.

Unu: Cheltuielile strict legate de existența partidului constituie cinzeci și patru la sută din total cheltuieli. Ne referim aici la sediu, ne referim aici la un salariu achitat plus toate impozitele referente. Ne referim aici la serviciile de contabilitate, care sunt externalizate. Ele constituie cinzeci și patru la sută din cheltuielile partidului. Astfel, doar patruzeci și șase la sută din cheltuielile partidului sunt pentru activitatea de bază, ce țin de informarea cetățenilor, de discuții, de deplasarea în teritoriu. Evident, ne-am dori ca acest procent să fie mult mai mare în viitor.

O altă concluzie: Zero. Zero este numărul de donatori cu statut de persoană juridică pentru prima jumătate a anului și dacă am fi într-o țară democratică, am zice că programul electoral al PAS pentru agenții economici nu este interesant. Dar, din moment ce suntem în Republica Moldova, vorbim despre o potențială presiune și o frică a agenților economici să se expună în calitate de donatori PAS. Le mulțumim celor care au contribuit în calitate de persoană fizică. Aceasta încă rămâne o opțiune.

De asemenea, aș dori să accentuez încă câțiva indicatori ce țin de activitatea financiară a partidului. Numărul de contribuabili sau oameni care au donat sau au cotizat PAS în luna iunie este de cinzeci și trei. Ne-am dori ca această sumă sau acest număr să fie mult mai mare, pentru că un partid care este finanțat de cetățeni, lucrează pentru cetățeni. Iar un partid finanțat de către oligarhi, lucrează pentru oligarhi. Valoarea medie a donației lunare pentru luna iunie, constituie o mie optzeci de lei. Asta presupune și ne dorim în continuare ca cifra aceasta să rămână în limita rezonabilului și ne referim în comparație cu salariul mediu pe economie, care este cinci mii trei sute de lei. Nu putem aștepta ca un partid corect să fie finanțat din donații medii de douăzeci, treizeci de mii de lei, atâta timp cât salariul mediu este cinci mii trei sute. Și nu în ultimul rând, vreau să reiterez faptul că încercăm să păstrăîm cheltuielile la minimum. Deci nu facem uz de zboruri private, nu facem uz de, nu știu, cheltuieli neargumentate. Încercăm să valorificăm la maxim resursele pe care le avem pentru că nu sunt multe.

Ce ține de promisiuni, unu, o să rămânem în continuare transparenți în activitatea noastră financiară. Doi, o să încercăm să facilităm înțelegerea rapoartelor noastre financiare prin o relație mai strânsă cu media pe partea asta și, doi, prin publicarea desfășurării grafice ale rapoartelor pe site, ca nu doar cei care cunosc contabilitatea sau finanțe să le poată citi și să înțeleagă ce se întâmplă pe partea financiară în partidul PAS. De asemenea, ne asumăm faptul... continuăm să cheltuim chibzuit și să investim resursele financiare ale donatorilor și membrilor într-un mod eficient. Și nu în ultimul rând, să diversificăm instrumentele prin care oamenii pot contribui la partea financiară sau la susținerea financiară a partidului. Asta este partea mea.

Există materiale pe care le puteți accesa după. La fel, o să fie publicate și pe rețelele sociale până la finalul săptămânii.

Maia Sandu: Îți mulțumim, Artur. Pe final vrem să reiterăm, vreau să reiterez câteva lucruri. În primul rând, cerem Comisiei Electorale Centrale să pună în aplicare prevederile legii. Noi promitem că vom aduce acest subiect în discuții la nivel internațional și vom atrage atenția tuturor partenerilor de dezvoltare despre faptul că în Republica Moldova nu se respectă legea cu privire la finanțarea partidelor politice și acest lucru se face cu acordul tacit al Comisiei Electorale Centrale. De asemenea, cerem guvernării să modifice legea cu privire la finanțarea partidelor politice, așa cum am propus de mai multe ori, inclusiv pentru a introduce finanțarea de la bugetul de stat a eforturilor pe care le-au făcut partidele politice, care au participat în alegerile prezidențiale, pentru că votul obținut în și scorul obținut în alegerile prezidențiale nu este mai puțin valoros decât efortul și votul obținut în alegerile parlamentare și în alegerile locale. Și trei, le mulțumim tare mult tuturor celor care ne-au sprijinit din puținul pe care l-au avut pe parcursul celor șase luni și îi invităm pe cei care încă nu au făcut acest lucru să ne sprijine cu donații mici, pentru că doar așa Partidul Acțiune și Solidaritate va reuși să meargă mai departe și să contruiască o altfel de clasă politică, care odată ajunsă la guvernare să reprezinte toți cetățenii, nu doar pe cei cu sacii mari de bani, pe care îi răstoarnă în ogrăzile Partidului Socialist și al Partidului Democrat. Vă mulțumim.

Serviciul de presă al PAS: Vă rugăm, dacă aveți întrebări.

Jurnalist: Am o întrebare. Indescifrabil.

Igor Grosu: Șaișpe și jumătatea lui șaptișpe. Deci, ăștia sunt bani bugetari. Deci, filosofia legii finanțării partidelor politice era următoarea: ținând cont de performața electorală, câte voturi ai acumulat, este un coeficient și se finanțează partidele politice în speranța că ele devin mai transparente. Dar, cum vedeți, viteza cu care PD-ul colectează bani ilegali este de patru ori mai mare și la patru lei colectați ilegali, noi, cetățenii țării le mai dăm câte un leu Partidului Democrat.

Jurnalist: Vreau să văd cum ați ajuns la această cifră? Că, din câte știu, acolo erau treizeci și unu de milioane.

Igor Grosu: Vă explic foarte simplu. Un pic durează. Deci, slavă Domnului că Comisia, nu atât Comisia Electoral Centrală, cât aparatul tehnic, hai să zic așa, angajații comisiei își fac bine meseria, prezintă rapoartele, registrele donatorilor. Și acolo e foarte simplu. Luați registrele donatorilor de la Partidul Democrat, da? Și uitați-vă foarte atent. Deci, din două mii, peste două mii și ceva de donatori, toți, probabil unu a făcut un transfer bancar. Restul sunt bani cash. Patruzeci de mii, cinzeci de mii, douăzeci de mii și așa mai departe. Dacă FISC-ul s-ar ocupa mai serios de oamenii ăștia, ar putea, nu excludem situația că oamenii ăștia nici să nu știe că ei au făcut donații. Da? Și foarte simplu, scazi din suma asta cinci mii trei sute, plafonul încă valabil, cât poate dona o persoană, aduni diferența și asta și ne-a dat. Pentru prima jumătate a anului ăsta: șaptișpe milioane și ceva, bani încasați ilegal. Adunăm la cele douăzeci și nouă de milioane, șaptezeci și șase de mii de anul trecut, primim patruzeci și șapte de milioane. Deci, ăștia-s bani și nu vă mirați de unde are Partidul Democrat bani să ... ca trei luni de zile să vorbească despre uninominal, ca apoi să dea cu piciorul în el, despre colectarea a opt sute cinzeci de mii de semnături, în care să dai iar cu piciorul, despre deplasările lui Plahotniuc cu avionul privat, treizeci de mii de euro ora de chirie a avionului și multe, multe alte lucruri care se întâmplă.

Jurnalist: Dar văd că dumneavoastră ați analizat registrul cela. Ați văzut acolo numele domnului Plahontiuc, Marian Lupu?

Igor Grosu: Sigur că nu. Sigur că nu. Sigur că nu. Dânsul nu are probabil. Dânsul... cel care consumă, nu cel care dă. Nu, acolo sunt, aparent sunt niște numere care apar pe centre raionale, de pe la Registru, de pe la Moldtelecom, deci, sunt, în general angajații instituțiilor de stat ai întreprinderilor de stat. Ăstea sunt persoanele.

Jurnalist: Dar cum credeți? De ce nu apare numele domnului? Nu a donat sau...?

Igor Grosu: Cum să vă spun? E o figură enigmatică. Cum v-am spus vorba ceea, el nu dă, el ia mai mult și probabil de aia. E un fenomen.

Maia Sandu: Pentru dumneavoastră e un subiect interesant, ca să obțineți numele acestor persoane care au donat și să mergeți să discutați cu o parte dintre ei și să vă asigurați dacă chiar acești oameni au donat, aleatoriu, da. Dacă chiar acești oameni au donat sau dacă unii dintre ei nici nu știu că numele lor apare acolo.

Sergiu Litvinenco: Și dacă au donat, de văzut în ce măsură donații, dacă sunt sau nu mai mari decât veniturile anuale declarate.

Jurnalist: Dacă e să vorbim despre bani, ieri a apărut o știre despre cămașa foarte scumpă a dumneavoastră. Dacă puteți să comentați. Se vehiculează că costa peste o mie cinci sute de lei.

Maia Sandu: E o știre incolmpletă pentru că dacă sunteți atenți, și astăzi port o bluză de aceeași firmă, Abercrombie and Fitch. Și mai grav, nu este, dar este de la aceeași firmă. Și mai grav, mai am una. Deci, am tocmai trei bluze cumpărate de la aceeași firmă. Mă rog, nu contează că nu costă șaptezeci, am dat vreo treizeci și cinci, patruzeci pe ele. Doar că eu le port de ani buni și sunt șocată că abia astăzi sau abia ieri a apărut subiectul în spațiul public, pentru că este un subiect extrem de important pentru opinia publică. Spuneam că mai puțin contează că am cumpărat, le-am cumpărat cu mulți ani în urmă cu treizeci și cinci, patruzeci de dolari și că atunci aveam un salariu de zece mii de dolari și apropo, dacă e să transferăm în lei, atunci era altul cursul leului - dolar, pentru că marele Guvernator al Băncii Naționale, domnul Drăguțanu, protejatul domnului Candu, nu reușise încă să deprecieze leul național. Deci, lucrurile arătau cumva altfel. Totuși, mă bucur că a fost sesizată opinia publică și am discutat. Vreau totuși acum să se scrie că sunt trei bluze și nu doar una și să știți că a meritat prețul de treizeci și cinci, patruzeci de dolari, pentru că și după patru - cinci ani, arată la fel de bine.

Jurnalist: Le-ați cumpărat când erați în cadrul...?

Maia Sandu: Da, sunt cumpărate de la Washington, pentru că acolo prețurile sunt de două-trei ori mai mici decât în Republica Moldova, oricât de straniu ar suna acest lucru. Pentru că acolo lumea are o altă capacitate de cumpărare, alte venituri și totuși, comerțul este organizat în așa fel încât prețurile sunt de două-trei ori mai mici. Dacă aveți ocazia să ajungeți acolo, trebuie neapărat să o folosiți.

Jurnalist: Puteți să ne spuneți, de ce ați atras atenția asupra sau de ce v-au...

Maia Sandu: Pentru că acest subiect este mult mai important decât protestul de duminică. E mult mai important pentru oameni să discute despre culoarea și firma cămășii mele, apropo este o firmă pentru teenageri și mă avantajează mărimea, decât să discute dacă au fost opt sute sau opt sute unu oameni la protest, așa cum au relatat instituțiile de media controlate de către Plahotniuc și de către socialiști. Deci, așa aducem în discuție subiecte extrem de imporatnte pentru oameni și nu îi lăsăm să discute despre furtul miliardului, despre schimbarea sistemului electoral, care să-i mențină pe Plahotniuc și Dodon la putere, despre proasta guvenare, despre sărăcie, despre migrație. Asta înseamnă să formăm agenda publică.

Jurnalist: Dacă e să luăm așa, prin comparație și liderii de partid, și demnitarii, și Președintele tot sunt îmbrăcați în haine de lux.

Maia Sandu: Este adevărat și sunt cazuri când hainele de lux ale unor oameni care toată viața au avut salarii mici, trezesc mari semne de întrebare, acum eu nu cred că o cămașă de treizeci și cinci, patruzeci de dolari este un lucru de lux și mai ales în situația în care salariul pe care l-am câștigat eu acolo, absolut cinstit, îmi permitea acest lucru. E alt subiect atunci când cineva care toată viața a avut un salariu de câteva mii de lei, ajunge să poarte lucruri care sunt de câteva sute de mii de lei și aici presa ar trebui să-și facă treaba. Dar asta e. După cum spuneam, discutăm subiecte importante pentru societate.

Jurnalist: Astăzi, s-a organizat o conferință de presă în care s-a spus că un pliant cu mesaj denigrator la adresa lui Andrei Năstase, dar și un pliant în care ați apărut și dumneavoastră ar fi fost împărțite de Renato Usatâi. Există dovezi?

Maia Sandu: Mă mir că nu a spus că le-am produs noi. Era, deci, cred că mai plauzibil sau mai interesant, să zicem, mai interesant dacă eram noi autorii și distribuitorii acestor pliante, cum au fost în cazul pliantelor distribuite în campania prezidențială, produse de socialiști, găsite la sediul unei instituții apropiate socialiștilor. Atunci noi am dus poliția de mână acolo și le-am arătat unde sunt pliantele. Și tipografia le-am spus-o. Și chiar și după asta poliția a spus că le-a adus cineva acolo întâmplător și le-a lăsat pe masă. Deci, a venit cineva din stradă și le-a pus bieților oameni pe masă pliante cu conținut denigratoriu la adresa mea. Știm că avem o poliție extrem de eficientă și cred că ar trebui să facem aici și un apel la partenerii de dezvoltare, care tot investesc de ani buni și sprijină acest segment. Poate e timpul să luați o pauză, pentru că sprijinul dumneavoastră este folosit împotriva cetățenilor Republicii Moldova.

Igor Grosu: Eu aici vreau să adaug. Deci, toate porcăriile astea, toate materialele denigratoare, unde au fost răspândite? Deci, în inima Chișinăului, în fața Parlamentului și în Piața Marii Adunări Naționale. Ei, pentru domnul Jizdan și domnul Pânzari, probabil le-au scăpat că sunt spații ultra monitorizate, cu camere instalate. Acolo orice insectă poate fi monitorizată că traversează neregulamentar. Iar acum, domnul Pânzari vrea să ne convingă că niște indivizi în două veste reflectorizante, cu o viteză uimitoare, cu viteza luminii, care camerele nu prind fețele când se mișcă cu viteza luminii, ar fi distribuit acele materiale. Ar fi pus panourile, să le numesc eu, și miraculos au dispărut. Și iată, ieri, ați văzut probabil live-ul ținut de domnul Năstase, cum ditamai vreo șapte polițiști stăteau și păzeau, cum se numesc astea?

Maia Sandu: Boxele.

Igor Grosu: Nu, nu, nu. În limbajul lor polițienesc: probele, probele, probele, nu cumva domnul Năstase să le dea foc cumva. Da? Probele din dosar. Și cât stăteau acolo... Deci, ridicoli. Domnul Pânzari și domnul Jizdan, sunteți ridicoli. Încercați un pic mai... Mai citiți niște detective, inspirați-vă, la urma urmei, uimiți-ne frumos, pentru că noi... atâția bani băgați din partea donatorilor în instituția asta, că chiar e o lipsă de respect față de ofițerii de investigație.

Maia Sandu: De spectatori.

Igor Grosu: Da. Ceva mai, nu măcar ceva mai original. Eu zic, inspirați-vă, citiți un detectiv bun.

Jurnalist: Păi, până la urmă, cum credeți, cine le-a distribuit?

Igor Grosu: Evident că PD-ul și cei care sunt protejați de PD. Cine-și poate permite impertinența, da? Pur și simplu, în fața Parlamentului să arunci materialele astea? Și ați văzut ce...

Maia Sandu: De calitate. Deci, de banii ăștia colectați ilegal.

Igor Grosu: Absolut. Inclusiv, nu-i exclus, din cele patruzeci și șapte de milioane astea să fi alocat domnul Plahotniuc pentru această operațiune fără precedent, care i-a lăsat, i-a luat prin surprindere pe domnul Jizdan și pe domnul Cavcaliuc, la fel. Da? El e specialist. Cum a spus doamna Sandu, el în camapania electorală... noi am spus și tipografia unde au fost editate pliantele și domnul Cavcaliuc a spus că „știți, noi ar trebui să cerem voie de la justiție, de la judecătorie, și fiindcă a durat cinsprezece zile până judecătorul ne-a permis percheziția, au dispărut”.

Maia Sandu: În cinsprezece zile au dispărut.

Igor Grosu: Da. Puteai să...

Jurnalist: Și ultima întrebare, despre Rogozin. Ce s-a întâmplat, de fapt, acolo? Credeți că democrații s-au înțeles cu autoritățile române sau...?

Maia Sandu: Credem că democrații au fost salvați de autoritățile de la București, pentru că nu a trebuit să ia ei atitudine. Credem că ei trebuiau să aibă un mesaj clar și răspicat atunci când Rogozin și-a anunțat vizita să spună clar și răspicat că nu vor accepta aterizarea lui aici. Și, din fericire pentru ei, autoritățile românești le-au oferit o pernă de salvare, în sensul în care nu au trebuit ei să spună aici și să ia atitudine. În același timp, a fost iarăși un zgomot care i-a ajutat să reducă intensitatea discuțiilor pe schimbarea sistemului electoral și să se prezinte, iarăși, ca marii apărători ai independenței Republicii Moldova.

Mulțumim. O zi bună!