Maia Sandu, Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate: Astăzi vreau să vorbim despre un alt proiect important pentru Republica Moldova, proiect despre care nu s-a prea vorbit, dar despre care merită să vorbim. Datorită efectelor, sau mai bine zis, a lipsei efectelor pozitive pe care acest proiect ar trebui să le aibă asupra economiei naționale și asupra bugetului public.

Este vorba despre Portul Internațional Liber Giurgiulești. O să mă întrebați de ce acum vorbim despre acest subiect și o să vă răspund că vorbim acum despre acest subiect pentru că acum am obținut niște informații despre acest proiect. Cineva ne-a oferit această informație. Pornim de la faptul că doi dintre eroii cu ghilimelele de rigoare ale acestei tranzacții și-a anunțat intenția de a candida la funcția de Președinte al statului și respectiv, cetățenii Republicii Moldova, consideră pe bună dreptate că toate lucrurile trebuie clarificate, până să mergem la vot, ca să știm pentru cine votăm.

De asemenea, vin acum cu această comunicare pentru că Curtea de Conturi urma să facă un audit al regularității și impactului asupra economiei naționale a investițiilor din acest acord pentru dezvoltarea portului. Din păcate, misiunea de audit a fost sistată fără un motiv plauzibil de către precedentul client și noi, noi vrem să credem că această decizie nu a fost luată din considerentele alegerilor prezidențiale și vrem să încurajăm noul plen al Curții de Conturi să reia această misiune cât de curând posibil.

Ideea construcției unui terminal petrolier știți că a apărut încă la sfârșitul anilor ..., la începutul anilor nouăzeci. Obiectivul era sporirea participării Republicii Moldova în comerțul internațional și creșterea securității energetice a țării prin importarea de produse petroliere pe căi alternative. Prima încercare, primul proiect s-a întâmplat, s-a desfășurat în perioada 1994 - 2005. Atunci Guvernul a creat o întreprindere mixtă, o Societate pe Acțiuni mixtă, moldoelenă, care se numea ”Terminal”. În anul 1995 a fost încheiat acest acord, iar în 1996, Guvernul a contractat un credit de la o bancă europeană, mai bine zis, această companie moldoelenă a contractat un credit sub garanția Guvernului, în suma de 25 mln de dolari. Din păcate, a eșuat acest proiect și în anul 2005 Guvernul și-a schimbat planurile despre această a doua etapă, a doua încercare de dezvoltare a portului, despre care vreau să vorbim astăzi.

La 29 decembrie 2004, între Guvernul Rpeublicii Moldova și trei companii, și anume Azer-Petrol SRl, Azer-Petrol Refinery SRL și Azer-Trans SRL a fost încheiat un acord de investiții de infrastructură pentru Portul Liber Internațional Giurgiulești, și acest acord includea mai multe obiective: construcția terminalului petrolier, a terminalului de mărfuri, a terminalului de pasageri, a rafinăriei și altele. Acordul a fost semnat și negociat de către Ministrul de atunci al Economiei, Marian Lupu, iar implementarea acestui acord a fost monitorizată de-a lungul timpului de toți miniștrii din 2005 până în prezent.

Noi vedem două probleme majore în raport cu această tranzacție. Prima este modul în care aceasta a fost legalizată și a doua problemă ține de îndeplinirea de către părți a angajamentelor din acord. Acordul, spuneam a fost semnat la sfârșitul anului 2004și a fost aprobat de către Parlament în luna februarie 2005, perioadă electorală, dar să-i credem pe cuvânt, că parlamentarii chiar s-au înâlnit atunci și au discutat acest subiect. Problema este că aprobând acest acord, Parlamentul face referire la Legea rivind Tratatele internaționale, adică acordul este tratata ca, sau este văzut ca tratat internațional. Și chiar dacă la momentul semnării nici Ministerul Afacerilor Externe și nici Ministerul Justiției nu au avut obiecții, mai târziu Ministerul Afacerilor Externe a declarat că acest acord nu întrunește condițiile unui tratat internațional, pentru că lipsește a doua parte internațională. Acest acord a fost semnat între Guvernul Republicii Moldova și trei companii care nu reprezintă un alt guvern, în acest caz - Guvernul Azer.

Mai mult decât atât, aceste companii nu dețineau nici capital străin așa cum ne-am obișnuit deja cu tranzacțiile pe care la fac autoritățile din Republica Moldova, s-a semnat acord cu companii, care au fost înregistrate cu câteva zile înainte ca această tranzacție să aibă loc și aceste companii, cum spuneam, erau rezidente în Republica Moldova. Lipsește justificarea pentru ca acordul să fie deci explicat, văzut ca tratat internațional, să intre în categoria tratatelor internaționale. Întrebarea este de ce a fost necesar să fie mascat acest acord de investiții sub formă de tratat internațional? Probabil pentru că această formulă îi permitea statului să acorde mai multe facilități și garanții investitorului, asta e ceea ce credem noi.

De asemenea, conform legii privind tratatele internaționale acordul trebuia să fie publicat în Monitorul Oficial. Acest lucru nu s-a întâmplat nici până astăzi, chiar dacă legea spune epres acest lucru. Deci, constatăm o derogare de la normele legale și ne întrebăm ce este în acest acord de investiții, dacă nici după mai mult de zece ani autoritățile nu vor să facă public acest document.

Între timp, companiile care au semnat acest acord de investiții, și-au schimbat denumirea. Acum știm că denumirea companiei este „Danube Logistic”. Întrebarea noastră este dacă acest acord secret a fost modificat sau nu, pentru că există un alt partner astăzi, respectiv, angajamentele trebuie trecute pe un alt partener. Întrebarea noastră este dacă aceste modificări la acord au fost făcute și dacă au fost făcute, când și cum? Au fost făcute de către Ministerul Economiei sau au fost făcute de către PArlament? Cel puțin în spațiul public nu am văzut niciodată informații la acest subiect.

De asemenea, nici în Acordul de Investiții și nici în legea care aprobă acest acord de investiții, Legea din 2006, din februarie 2006, nu sunt stabiliți responsabilii de monitorizarea realizării angajamentelor din acord și aceasta explică lipsa responsabilității din partea instituțiilor statului, de a se asigura că statul își îndeplinește angajamentele și de a monitoriza în ce măsură investitorul își îndeplinește angajamentele. Asta probabil, este explicația pentru eficiența slabă a acestui proiect, care se dorea un proiect foarte important pentru economia națională, care să, știu eu, să pornească motoarele acestei economii.

Câteva cuvinte despre angajamente, pentru că am spus că și asta este o problemă. Știm cu toții că rafinăria nu a fost construită, așa cum era prevăzut în acord. În acord se spunea că în primii șapte ani rafinăria trebuie să fie dată în exploatare. Guvernul și investitorul se ceartă și se acuză reciproc, investitorul invocând că Guvernul nu a alocat toate terenurile de care are nevoie pentru a contrui rafinăria. Dar se pare că, din explicațiile Guvernului, se pare că Guvernul nici nu avea cum să promită acest lucru, pentru că acum nu poate să, știu eu, să elibereze aceste terneuri, să le cumpere de la cetățeni și să le ofere investitorului. Deci, nu este clar de ce a făcut acest angajament, dacă din start se știa că nu îl vor putea îndeplini.

Chiar dacă portul de pasageri urma să fie construit de către Azer-Trans în anul 2008, la propunerea Ministrului de Atunci, Igor Dodon, Guvernul a hotărât ca obiectivul dat să fie construit de către Ministrul Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor prin intermediulu Portului Fluvial Ungheni. Deci, Guvernul a preluat acest angajament de la investitor,statul a cheltuit o sută de milioane de lei pe acest terminal și în același timp nu a fost revizuite facilitățile pentru investitor. Deci, investitorul a scăpat de o povară, dar facilitățile acestuia nu s-au micșorat din cauza aceasta.

Despre regimul fiscal și vamal. Regimul fiscal și vamal pentru investitori este preferențial, este similat cu cel al zonelor economice libere. Diferența o reprezintă organul de administrare. Dacă în cazul celorlalte zone economice libere statul este cel care obține veniturile de la arenda pământurilor, de exemplu, și le încasează la bugetul de stat, în acest caz, administratorul este agentul privat și resursele sunt folosite de către acest investitor. Mai mult decât tât , în acord nu este scris clar cum trebuie utilizați acești bani. Deci, nu există obligațiunea prin care investitorul este obligat să investească acești bani în port, poate să-i folosească pentru orice alte scopuri. Niște estimări confirmate de către inspectoratul fiscal arată că dimensiunea facilităților fiscale a fost destul de mare pentru investituor, cel puțin în perioada de până acum doar Bemol Retail, care este parte din investitor, a administrat facilități în jur de 1,6 miliarde de lei, pentru că lucrurile nu sunt foarte clare, este greu să facem o analiză cost-beneficu, ce a obținut statul de pe urma implementării acestui proiect. Dar cel puțin, se pot face niște estimări din perspectiva Inspectoratului Fiscal, din perspectiva veniturilor care nu au fost colectate la buget. Ca să ne dăm seama că lucrurile nu arată neapărat foarte bine pentru statul Republica Moldova. De asemenea, produsele petroliere și alte mărfuri importate prin port, au fost scutit de taxele vamele și de TVA, deci este un exemplu de facilități.

Și, și încă o problemă care îămpiedică dezvoltarea acestui proiect. Este problema terenurilor care urmau să fie alocate de către municipalitatea Chișinău pentru construcția de benzinării. Și aici cunoaștem, în spațiul public au apărut mai multe informații, în care investitorul și municipalitatea se acuză reciproc. Soluție nu am văzut și, respectiv, aceste lucruri contribuie la realizarea proastă la obiectivele acestui proiect.

Cum spuneam, acest subiect urma să fie examinat de către Curtea de Conturi. Noi credem că este absolut important ca această misiune să se întâmple și să se întâmple imediat, pentru ca săs e facă claritate și pentru că avem doi actori, așa cum i-am menționat aici, MArian Lupu și Igor Dodon, care au fost implicați în smenarea acestui acord și după aceea, moitorizare și implementare și este bine să știm cine și pentru ce se face vinovat, dacă asta este cazul. Dar în afară de asta, pentru că acest proiect este unul foarte mare, ar putea să aibă o importanță enormă pentru Republica Moldova și lucrurile trebuie corectate mai devreme decât mai târziu. De asemenea, solicităm societății scivile să acorde mai amre atenție acestui subiect, inclusiv, pe dumneavoastră, vă rugăm să faceți mai multă invesigație jurnalistică la acest subiect, ca să aducem mai multă lumină.

Vă mulțumesc.

Jurnalist: Am o întrebare. Ieri ...

Maia Sandu: Vreți să vă prezentați.

Jurnalist: Da. Oxana Botnari de la Publika TV. Președintele Partidului Demnitate și Adevăr a declarat ieri, eu citez. El a fost întrebat dacă, cine ar fi un candidat cel mai potrivit pentru funcția de Președinte, el a spus că este un domn și el ar putea să-și asume această responsabilitate. Cum dumneavoastră comentați această declarație, dacă așa este o înțelegere sau o declarație a lui personală?

Maia Sandu: Fiecare dintre cei care s-au înscris în această campanie se consideră cei mai buni. Corect? Dacă nu se considerau cei mai potriviți pentru această funcție, nu candidau. Cel puțin, sper eu, marea majoritate aceasta cred. De aceea e firesc ca dânsul să creadă că este cel mai potrivit, așa cum eu cred că sunt cea mai potrivit. Acum, cu refrire la domn și la doamne, mai există un pic de misoginism în societatea noastră, trebuie să o depășim,. dar în același timp, există și suficeinte exemple de femei puternice în lume astăzi, care au demonstrat că pot să facă lucrurile mai bine decât bărbații.

Jurnalist: Încă o întrebare. De asemenea, domnul Năstase a declarat că nimeni nu a vorbit despre faptul că un candidat comun ar putea fi anunțat până la sfârșitul lui septembrie. Asta în timp ce, până acum, era vorba că acesta ar putea fi anunțat până la începutul campaniei electorale, adică, până în treizeci septemrbie. Deci, totuși, un criteriu măcar stabilit pentru...

Maia Sandu: În momentul în care o să ne fie prezentate rezultatele sondajelor, o să putem să luăm această decizie. Nu știm exact dacă rezultatele sondajelor o să le avem pe douăzeci și ouă septembrie, pe treizeci septembrie sau pe întâi octombrie. Dar difernța nu trebuie să fie foarte mare.

Jurnalist: Este vreun sondaj special comandat de dumneavoastră?

Maia Sandu: Da. Sunt sondaje. Unul nu este comandat, este un sondaj care se întâmplă, care se întâmplă în mod regulat, care este finanțat de IRI și al doilea sondaj este făcut la comanda noastră. S-a oferit Fundația Conrad Adenauer să finanțeze un sondaj pentru, exact pentru aceste scopuri.

Doamna X: Sunt încă întrebări la subiect?

Jurnalist: Jurnal TV. Vreau să vă întreb așa, o concluzie generală, e foarte recent subiectul ăasta. Acum, săptămâna trecută, dacă nu greșesc, au fost publicate unele știri cu privire la faptul că aceste trei companii între ele sunt în proces de judecată după Portul Giurgiulești și dacă puteți să ne concretizați, adică Guvernul a semnat un acord de investiții cu aceste trei companii care la rândul lor, deja și-au schimbat ...

Maia Sandu: Corect. De aceea avem nevoie de o misiune, de cel puțin de o misiune de audit a Curții de Conturi, dacă nu și implicarea și altor instituții, cum ar fi Procuratura. Dar, mă rog, Procuratura se poate, poate fi sesizată de către Curtea de Conturi. Cel puțin, din documentele pe care le deținem noi, și reiterez, nu înțeleg de ce e atât de confiențială această temă după atâția ani, pentru că acordula fost aprobat de către Parlament în 2006. La început erau trei companii cu care s-a semnat tratat, acord sub formă de tratat. Pe parcurs, s-a schimbat statutul acestor companii. Partenerul acestui acord de investiții a devenit altă companie. Nu este foarte clar cum au fost transferate aceste angajamente. Nu am văzut nicio modificare la acord, pentru că nu am văzut nici acordul. Deci e un mare mister și de aceea venim și formulăm aceste întrebări astăzi. E un subiect la fel de important cum e subiectul Aeroportului Internațional Chișinău și din punctul de vedere al implicațiilor, pe care, cum spuneam, ar putea să le aibă acest proiect pentru dezvoltarea economiei naționale, dar și din punctul de vedere al acestor facilități pe care statul le-a acordat, dar statul nu beneficiază suficient de pe urma acestor facilități acordate.

Jurnalist: Acest acord a fost semnat în 2004?

Maia Sandu: A fost semnat la douăzeci și nouă decembrie 2004, da, scuzați, și a fost aprobat în 2005, corect.

Jurnalist: De Guvern?

Maia Sandu: De Guvernul Tarlev, era atunci. Ministrul Economiei era atunci Marian Lupu. Și un lucru important, care s-a întâmplat mai târziu, v-am zis, Guvernul a preluat obligațiunea importantă de la investitor atunci când Guvernul a hotărât ca Ministerul să finiseze construcția terminalului pentru pasageri. S-a făcut o investiție de o sută de milioane de lei. Aceatsă investiție nu a fost exclusă din facilitățile pe care le primește investitorul.

Jurnalist: Și până la urmă așa și nu...

Maia Sandu: Și până la urmă, bine, terminalul de pasageri este, dar nu este folosit, pentru că dacă nu există celelalte elemente ale proiectului, atunci eficiența este minimă. Este un proiect în care se irosesc bani public, bani care, de altfel, trebuiau să ajungă la bugetul de stat, asta este concluzia. Nici securitatea energetică nu a crescut și nici economia națională nu beneficiază de acces facil la comerțul internațional prin intermediul acestui port.

Jurnalist: Vreau să întreb părerea dumneavoastră despre televotingul care a fost organizat în emisia Jurnal TV.

Maia Sandu: Nu am văzut acest televoting. Îmi pare rău, nu am văzut acest televoting. Nu pot să comentez pentru că nu l-am văzut. Eu vorbesc cu oamenii, nu mă uit la tleeviziuni.

Jurnalist: Despre declarațiile lui Veceaslav Platon, care a declarat până acum că a finanțat anumite forțe politice și chiar instituții media. Cum credeți, cât de adevărat este și care sunt aceste instituții?

Maia Sandu: Păi, dânsul trebuie să spună foarte clar. Toată lumea vorbește prin ghicitori. Să psună foarte clar, pe cine a finanțat, de ce a finanțat, să-și asume responsabilitatea. Eu nu sunt ghicitoare să pot să vă spun ce a avut el în vedere. Toată lumea să spună deschis cu ce s-a ocupat până acum, cu ce se ocupă până acum, și instituțiile statului să-i bage pe toți la Penitenciarul numărul 13, și pe Platon, și pe Plahotniuc, și pe toată lumea care manipulează mass-media, care subordonează instituțiile statului, deci toți cei care comit ilegalități. Iată când toți acei oameni vor ajunge să răspundă, schimbările le vom face noi cu dumneavoastră foarte ușor. O să ne clarificăm și cu investitorii străini, și cu cei care nu plătesc taxe, și cu cei care nu au construit ce trebuiau să construiască până acum, dar impedimentul principal acum sunt acești oameni, care nu-i lasă pe cei care trebuie să-și facă obligațiunile să și le îndeplinească în instituțiile statului, ei ocupă cu altceva, decât cu sarcinile lor pentru care sunt salarizați cu banii pe care îi plătim noi cu dumneavoastră din impozite.

Jurnalist: Dar nu vedeți posibilitatea că el ar putea să finanțeze aceste...