Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută în cadrul evenimentului „Podurile Toleranței”

„Domnule Președinte Aurel Vainer,
Domnule Președinte al B’nai B’rith Europa,
Domnule Președinte al B’nai B’rith România,
Domnule Ministru,
Stimați reprezentanți ai corpului diplomatic,
Domnilor secretari de stat,
Doamnelor și domnilor,

Vă întâmpin cu bucurie la Palatul Cotroceni, la această manifestare ce stă sub semnul parteneriatului și toleranței, al amintirii trecutului și prețuirii prezentului. Înaltul Patronaj pe care l-am conferit este expresia simbolică a importanței pe care o acordăm dialogului intercultural, respectului pentru diversitate și angajamentului pentru combaterea intoleranței, rasismului, antisemitismului și xenofobiei.

Această manifestare capătă o relevanță în plus în contextul particular pe care îl traversăm.

Dacă ne uităm în jurul nostru, în Europa și în lume, provocările cu care ne confruntăm ne obligă încă o dată să redescoperim și să cultivăm toleranța. În fața pericolului radicalismului și extremismului va trebui să fim mai fermi și mai uniți ca niciodată în apărarea valorilor care definesc astăzi o societate democratică - libertatea, toleranța și pluralismul.

România a fost binecuvântată de existența istorică pe teritoriul său a numeroase minorități etnice, culturale și religioase. Secolele de conviețuire cu majoritatea românească au fost marcate de relații umane și sociale complexe, ce sunt astăzi parte a patrimoniului nostru cultural și a memoriei colective.

Au fost și vremuri grele, și momente tragice, despre care cu siguranță veți vorbi în cadrul acestei manifestări. Vremurile grele și momentele tragice trebuie asumate, căci doar astfel putem desprinde din trecut învățăminte pentru a promova valorile profund umane care ne apropie.

România puternică în Europa și în lume, așa cum ne dorim să fie, presupune a ne asuma trecutul și a-l include în proiectul de recuperare și valorizare a tuturor identităților, cea a majorității românești și cele ale minorităților naționale. În protejarea și în garantarea exercițiului neîngrădit al drepturilor culturale și al libertății religioase văd o componentă fundamentală a exercițiului democratic într-un stat de drept.

Astăzi putem cu siguranță aprecia faptul că unul dintre factorii importanți ai modernizării statului nostru a fost consensul dintre majoritate și minoritățile naționale - fără excepție - pe marile proiecte ale României, incluzând aici procesul de integrare europeană și apartenența la spațiul de securitate nord-atlantic.

Prin urmare, a dezvolta punțile toleranței prin dialogul interetnic este un obiectiv nu doar pentru una sau alta dintre minorități, ci un interes strategic pentru națiunea noastră în ansamblul ei. Toleranța de care vorbim nu este o acceptare pasivă și indiferentă a existenței „celuilalt”, ci o asumare activă a diversității ca valoare socială și resursă a dezvoltării durabile a colectivităților.

Această realitate nu se impune de la sine, ci necesită un efort continuu, iar punțile toleranței trebuie construite de fiecare din noi, zi de zi. Din aceste considerente, sprijin proiectul Federației Comunităților Evreiești și al B’nai Brith din România de a organiza anual, printr-o manifestare cu participare internațională, o asumare activă a dialogului interetnic și a luptei împotriva intoleranței.

Nu întâmplător, în acest an în care România deține președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, manifestarea pe care o deschidem astăzi acordă o atenție deosebită tragicei sorți a comunității evreiești și a celei roma în perioada celui de-al doilea Război Mondial.

Doamnelor și domnilor,

Mi-ar fi plăcut să continui spunând că oamenii au învățat absolut tot ce era de învățat din experiențele trecutului. Din păcate, istoria recentă ne arată că putem cu ușurință să repetăm unele greșeli.

Relația noastră cu expresiile concrete ale diversității culturale și etnice are uneori și forma zidurilor, nu doar a punților, iar pericolul intoleranței poate renaște în paralel cu discursul antieuropean.

În cursul acestui an, am declarat la București, Ierusalim și Washington că România este decisă să contracareze cu toată determinarea manifestările antisemite, rasiste și xenofobe și să devină un exemplu regional de promovare a memoriei Holocaustului.

Dincolo de măsurile legislative și cadrul instituțional, este nevoie de un sistem educațional prin care tinerii să cunoască și să înțeleagă faptele trecutului, ca parte a formării lor ca cetățeni. Așa vom reuși să cultivăm pluralismul și libertatea și să contracarăm intoleranța și extremismul.

De aceea, mă bucur să văd în această sală, simbolic denumită a Unirii, elevi și tineri care în cursul zilei de astăzi și mâine vor avea prilejul de a cunoaște contribuția a trei minorități naționale la dezvoltarea României.

Dar vor afla totodată că au existat și legile antisemite, și trenurile morții, și Podul Iloaiei, robia și lagărele din Transnistria. și mai ales, sper ca tinerii de azi să afle cum putem face ca experiențele tragice ale trecutului să nu se mai repete.

Vă mulțumesc!”