Dacian Cioloș: Domnule președinte, doamnelor și domnilor, vă mulțumesc pentru această oportunitate de a avea o discuție, o dezbatere legată de educație și de importanța educației. Domnul deputat Nicolăescu a subliniat, în principal, două puncte pe care o să le ating în intervenția mea, dar dați-mi voie să profit de această oportunitate pentru a vă prezenta mai în sinteză și alte teme legate de educație, care au fost abordate și sunt abordate de acest guvern.
Educația a fost mereu declarată o prioritate de guvernare. Reforme succesive au fost inițiate fără să fie finalizate de la un guvern la altul, iar atunci când s-a fixat un cadru reglementar stabil, cum a fost Legea 1/2011, el a fost ulterior alterat de modificări repetate sau pur și simplu neaplicate. Aceste experimente succesive și-au lăsat amprenta pe conținutul și coerența sistemului românesc de învățământ. Ca și alte domenii, și învățământul a fost politizat prin modul cum au fost făcute numirile la inspectoratele școlare județene sau la conducerea unor unități de învățământ. Fără să-și fi propus la începutul mandatului încă o reformă a sistemului, acest guvern a abordat ca o prioritate o serie de probleme importante de implementare care blocau sau afectau calitatea actului educațional.
Voi începe cu învățământul preuniversitar și apoi câteva elemente legate de învățământul superior. Ne-am aplecat încă de la începutul mandatului pe identificarea acelor prevederi legale care fie nu aveau norme clare de implementare, fie pur și simplu nu erau respectate. Manualele școlare, de exemplu, stipulate în legea educației, nu erau până acum asigurate financiar pentru elevii din clasele a XI-a și a XII-a. Pentru prima dată în ultimii ani, începând din această toamnă, elevii din clasele a XI-a și a XII-a nu vor mai trebui să-și plătească manualele. În scurt timp, după dezbaterea publică, va fi adoptat și statutul elevilor care este deja prevăzut de lege, care să vină cu clarificări în privința drepturilor și obligațiilor acestora. Modificarea regulamentului național de organizare a învățământului preuniversitar și dezvoltarea unui cod de etică pentru învățământul preuniversitar vor completa acest cadru.

S-au asigurat normele necesare finanțării unităților de învățământ particulare și confesionale acreditate așa cum o prevede legea. Principiul Legii educației, potrivit căruia banii urmează elevul, este extrem de important și, practic, începând cu acest an școlar, statul susține elevii în mod egal, indiferent de tipul școlii la care aceștia merg. O altă zonă ignorată până acum, însă deosebit de importantă, o reprezintă finanțarea drepturilor elevilor cu cerințe educaționale speciale, integrați în învățământul de masă și care urmează curriculum-ul școlii de masă. Printr-o hotărâre de guvern care este deja în dezbatere publică, această problemă va fi și ea rezolvată.

Nu în ultimul rând, pentru a putea asigura o alocare eficientă a fondurilor, este necesar să avem o fundamentare clară a costurilor educației. Perioada în care alocarea banilor se făcea din pixul unui ministru trebuie să ia sfârșit. De aceea, am inițiat mecanismele necesare operaționalizării Consiliului național de finanțare a învățământului preuniversitar, structură care să vină cu o abordare fundamentată în calcularea costurilor educației. Ministerul a lansat pentru prima oară în dezbatere publică planul-cadru pentru învățământul gimnazial elaborat în urma unui profil al absolventului care fundamentează structura și conținutul curriculei. Credem că într-o curriculă bazată pe profilul educațional al elevului, ce cunoștințe dorim pentru elev la absolvire aceasta trebuie să stea la baza elaborării curriculei. În funcție de acest profil, apoi, putem stabili și numărul de ore și conținutul efectiv al curriculei. știm că sunt multe păreri și viziuni în acest domeniu, de aceea dezbaterea este importantă și sperăm într-una cât mai largă și mai inclusivă pe acest subiect. Ministerul a finalizat deja și lucrează în continuare la definitivarea unor strategii naționale în domeniul educației de care depind și deblocarea fondurilor europene pentru învățământ. Am mai auzit mult vorbindu-se în ultimele săptămâni despre ce nu face acest guvern pe această temă. Permiteți-mi, deci, să remarc aici, ca în alte domenii, că am pornit de la o situație în care condiționalitătile exante pentru fondurile europene, după cum știți obligatorii pentru declanșarea utilizării fondurilor europene, nu erau îndeplinite la preluarea mandatului. Astfel, acum două săptămâni am adoptat strategia educației și formarii profesionale din România pentru perioada 2015-2020, strategie care va debloca fondurile care vizează formarea profesională din România. Pe 16 mai urmează să fie supus dezbaterii publice un document de poziție privind învățământul profesional dual, iar apoi, în a doua jumătate a lunii iunie, iar apoi, în a doua jumătate a lunii iunie, vom veni cu un pachet de acte normative care ar urma să pregătească operaționalizarea acestui sistem de învățământ reformat, începând cu toamna acestui an. și acest sistem de învățământ profesional dual aduce și o parte din răspuns la întrebarea pe care a ridicat-o dl. Nicolăescu legat de ce facem cu acei absolvenți de liceu care nu au diplomă de bacalaureat și doresc o orientare profesională mai clară. Voi face aici o paranteză importantă. Toți investitorii din domeniul productiv care vor să vină în România ne spun că așteptarea lor cea mai mare la acest moment, mai importantă chiar decât infrastructura rutieră e un sistem de învățământ dual sau profesional, care să asigure o forță de muncă calificată și continuu adaptată la nevoile pieții. E de aceea esențial pentru dezvoltarea României ca acest nou cadru să fie implementat cât mai curând. El nu vizează doar strict învățământul profesional dual, ci va asigura și o nouă abordare în consilierea vocațională a elevilor, chiar începând cu clasa a VII-a sau a VIII-a, care să-i ajute pe aceștia să facă alegeri vocaționale de profesie în paralel cu o mai bună orientare școlară și în acest fel să evităm eșecul școlar, de multe ori eșec școlar chiar în pragul bacalaureatului. Noul cadru normativ va permite calificări profesionale care merg dincolo de nivelul trei sau, altfel spus, echivalentul clasei a IX-a plus un an și jumătate, ducând formarea profesională și duală spre nivelul IV, echivalent clasa a XII-a și nivelul V sau formare profesională după liceu.

Vorbeam la început de managementul școlar și depolitizare. Organizăm în această perioadă, într-un mod transparent, concursuri pentru posturile de inspectori generali, inspectori generali adjuncți și directori ai Casei Corpului Didactic. Observăm că în unele județe nu se înscrie nimeni la concursuri, nici măcar cei interimari actuali. Prin procedura pe care o propunem în practică, acești interimari nu vor mai putea să-și continue mandatul dacă nu se înscriu la concurs. Sperăm ca prin aceste concursuri să clarificăm și să stabilizăm pe baze profesioniste și managementul inspectoratelor.

În ceea ce privește învățământul superior, aș începe cu tema transparenței în educație și a managementului instituțional. Se lucrează la dezvoltarea integrată și la integrarea sistemului informatic din educație și cercetare. Pentru prima dată avem un registru matricol unic, registru care va face imposibilă emiterea în fals a unor diplome pentru persoane care primesc diplome, dar nu sunt înscrise la cursuri, așa cum a mai fost cazul. Prin conectarea cu date din preuniversitar, vom putea totodată vedea, pe de o parte, întreg parcursul educațional, sau altfel spus, trasabilitate transparentă, iar pe de altă parte putem debirocratiza o serie întreagă de proceduri, precum admiterea, multe date fiind preluate direct din sistem, fără a mai fi nevoie de adeverințe. Posibila conectare cu bazele de date de la Ministerul Muncii ne va putea arăta mai apoi, pentru prima dată, și gradul de angajabilitate a absolvenților din învățământ superior. În ceea ce privește finanțarea învățământului superior, pentru prima dată, cred, metodologiile de finanțare care iau în considerare și performanța universității sunt adoptate la începutul anului universitar și nu la sfârșitul anului sau ex post, ca până acum.

Valeriu Zgonea: Dle prim-ministru, mă văd nevoit să vă rog frumos să încheiați. Ați făcut zece minute deja.

Dacian Cioloș: O să rog doar câteva minute să-mi permiteți, ca să pot să fac toată introducerea, chiar cu riscul de a scurta partea de intervenție la sfârșit.

Valeriu Zgonea: Dacă liderii grupurilor parlamentare sunt de acord, pentru mine nu e o problemă.

Dacian Cioloș: Mulțumesc. În vederea dezvoltării instituționale a universităților de stat, pentru prima oară metodologia specifică include posibilitatea finanțării unor proiecte instituționale subsumate priorităților guvernamentale în 2016, acestea vizând atragerea și susținerea grupurilor dezavantajate, internaționalizarea educației și transparența instituțională. În urma adoptării Legii bugetului de stat, bursele studenților au fost deja crescute cu 20%, urmând ca în viitorul apropiat ministerul să vină cu o reformă a sistemului de acordare a burselor în colaborare cu reprezentanții  studenților. A fost susținută autonomia universitară prin deblocarea, după o lungă perioadă de timp, a posibilității utilizării banilor din soldul universităților încă de la începutul acestui an, în vederea dezvoltării instituționale. Astfel, universitățile pot să-și utilizeze resursele pentru anumite investiții, pentru reabilitarea și consolidarea clădirilor din patrimoniu sau chiar pentru obținerea unor avize de funcționare. Se lucrează totodată pentru studenți la renunțarea la tichetele de accelerat pentru călătoriile cu trenul, studiindu-se posibilitatea de a fi înlocuite cu un număr nelimitat de călătorii pe această categorie de trenuri, prin acest demers ducând și la o reducere a procesului de birocrație.

Clarificarea cadrului normativ privind doctoratele din România: știți că a fost o temă foarte sensibilă pentru societate. Pentru acest guvern nu e doar o problemă de credibilitate a școlilor doctorale din România, ci e și o chestiune de principiu, pentru că ține de integritate, de onestitate și de valori pe care noi le-am pus la baza programului de guvernare. Am emis în luna martie, după cum știți, un pachet normativ care să organizeze un proces transparent, dar și eficient de analiză a tezelor de doctorat bănuite de plagiat. În ceea ce privește ordonanța de urgență care este acum pe masa dvs., a parlamentului, vă invit să susțineți acest efort al guvernului de a eradica plagiatul și de a restabili încrederea în valoarea studiilor doctorale din România. Codul studiilor universitare de doctorat a fost și el schimbat prin hotărâre de guvern. Avem acum un nou regulament de organizare a CNATCU și o serie de softuri antiplagiat agreate și obligatorii pentru universități. Totodată, Ministerul Educației este în plin proces de selecție a unor noi membri ai CNATCU, pentru a asigura o structură care să fie credibilă, care să funcționeze pe baze transparente și, în primul rând, pe bază de profesionalism și de competență. Ministerul Educației va lansa totodată un proiect de evaluare și acreditare a școlilor doctorale din România, concomitent cu transparentizarea informațiilor cu privire la școlile doctorale.

În acest an, educația poate și trebuie să devină o temă centrală pe agenda publică alături de recredibilizarea sistemului de sănătate.
Ca și guvern independent politic, noi putem să propunem soluțiile care ni se par din punct de vedere tehnic cele mai solide, dar apoi este necesară și o asumare politică și societală cât mai largă pentru ca reformele să treacă de testul timpului. Principiile de la care pornim și care trebuie să rămână sunt acelea că învățământul trebuie să fie pentru toți, pe bază de calitate, materiale egale sau măcar comparabile între mediul rural și mediul urban. Elevii și părinții trebuie să știe ce rost are școala pentru viața lor de viitori profesioniști, cetățeni, părinți și membri ai comunității. O școală bună se face cu educatori, învățători și profesori buni și, în primul rând, cu o conducere competentă din punct de vedere managerial și ferită de ingerințe politice. Învățământul superior trebuie să-și întărească credibilitatea, iar diplomele și doctoratele pe care le generează sunt puncte de pornire în acest proces. Legat de pregătirea pentru bacalaureat, pot să vă spun că în cursul lunii februarie au avut loc deja simulări cu rol reglator, pentru a verifica stadiul pregătirii elevilor, dar și pentru a-i obișnui cu situația de examen. La nivelul fiecărei unități de învățământ s-au realizat planuri de remediere, precum și un program special de pregătire a elevilor în vederea susținerii bacalaureatului. Programul s-a realizat în afara orelor de curs. Inspectoratele școlare care au considerat necesar au decis și organizarea unor simulări locale. La nivelul ministerului, s-au organizat centrele de examen și centrele de evaluare și au fost emise ordinele necesare organizării. Centrul național de evaluare și examinare a publicat pe site-ul ministerului modele de subiecte și se iau măsuri necesare și pentru definitivarea variantelor de subiecte pentru examen. Ceea ce a fost propus aici ar presupune o schimbare a regulilor în timpul jocului și nu cred că în felul acesta am contribuit la creșterea calității rezultatelor examenului de bacalaureat în acest an. Cred, pe de altă parte, că trebuie să cultivăm în primul rând exigența și cred că această pregătire care se face pentru bacalaureat poate să ducă la rezultate mai bune. În ceea ce privește colegiile terțiale non-universitare, în anul 2015-2016 funcționează deja, conform informațiilor care mi-au fost transmise de la ARACIT, șase colegii terțiare, non-universitare și am luat notă și de propuneri care au fost făcute aici, legat de îmbunătățirea sistemului de învățământ pentru acei absolvenți care au absolvit liceul dar nu au diplome de bacalaureat, care doresc o orientare profesională. Cred că acest sistem pe care îl avem în vedere, de dezvoltare a învățământului profesional și de mai bună orientare educațională și pofesională va aduce răspunsuri și la aceste întrebări care au fost ridicate.
Vă mulțumesc pentru atenție.