Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută în cadrul ședinței de bilanț privind activitatea Direcției Naționale Anticorupție pe anul 2015

„Doamnă Procuror Șef al Direcției Naționale Anticorupție,
Domnule Prim-ministru,
Doamnă Președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție,
Doamnelor și domnilor miniștri,
Domnule Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii,
Domnule Director al Serviciului Român de Informații,
Domnule Prim-adjunct al Procurorului general,
Excelențele voastre, doamnelor și domnilor ambasadori,
Distinși invitați,

În primul rând vă felicit pentru bilanțul activității din anul 2015! Prin prezența mea aici doresc să dau încă o dată un semnal puternic de sprijin pentru lupta anticorupție, pentru întărirea statului de drept și a independenței justiției.

De la an la an, activitatea Direcției Naționale Anticorupție a devenit tot mai eficientă, prin numărul de dosare instrumentate și complexitatea lor, precum și prin hotărârile definitive de confiscare și recuperare a unor bunuri provenite din infracțiuni. Sunteți un model de instituție funcțională și ați creat un standard de performanță.
Prin activitatea și reușitele dumneavoastră ați câștigat aprecierea cetățenilor României, care își doresc să trăiască într-o societate dreaptă, într-o țară fără corupție, în care instituțiile, cei aleși să îi reprezinte și cei care îndeplinesc funcții publice sunt realmente în serviciul oamenilor.
Rezultatele obținute de dumneavoastră în lupta anticorupție, apreciate și dincolo de granițele României, sunt o garanție că procesul de consolidare a democrației și a statului de drept în România se află pe drumul cel bun.
Am convingerea că vom reuși să fim din ce în ce mai puternici în aplicarea principiului constituțional conform căruia nimeni nu este mai presus de lege și să ne aliniem practicilor consacrate în statele cu democrații consolidate, care pun cetățeanul în centrul oricărei politici publice.

Doamnelor și domnilor,
Permiteți-mi să remarc în același timp menținerea stabilității cadrului legislativ și faptul că s-a evitat pericolul unor legi sau alte acte normative care ar fi riscat să îngrădească lupta anticorupție, cum ar fi amnistia și grațierea, sau modificări intempestive la Codul Penal sau la Codul de procedură penală.
Încuviințarea de către Parlament a cererilor justiției rămâne însă un capitol cu restanțe periodice. Doresc să subliniez încă o dată faptul că imunitatea parlamentară nu are voie să se transforme într-o piedică împotriva luptei anticorupție.
O altă temă importantă rămâne recuperarea prejudiciilor produse statului prin fapte de corupție comise de persoane pentru care s-a stabilit vinovăția, prin decizie judecătorească definitivă. Nu putem permite ca persoane care s-au îmbogățit prin încălcarea legii penale să se bucure în continuare de respectivele foloase necuvenite. Cred, din acest punct de vedere, că avem nevoie de acțiune coerentă din partea autorităților și că trebuie operaționalizate cu adevărat instituțiile cu atribuții, care să recupereze prejudiciile.

Doamnelor și domnilor,
Pe parcursul anului trecut, cum am auzit, au fost trimise în judecată 497 de persoane cu funcții de conducere, dintre care 32 sunt demnitari. Acest fapt ne arată că flagelul corupției continuă, din păcate, să afecteze profund societatea noastră. De aceea, lupta împotriva corupției nu numai că nu s-a încheiat, dar trebuie să continue cu motoarele turate la maximum, iar DNA va trebui să rămână un jucător cu rol central în combaterea acestui fenomen extrem de nociv pentru societate.
În paralel, cred că este necesară dezvoltarea unor politici publice și a unei legislații care să pună accent și pe educarea cetățenilor, în special a tinerilor, cu privire la efectele negative ale corupției de orice fel, precum și pe măsurile de prevenire a faptelor de corupție.
Pentru o schimbare durabilă în societatea românească, am convingerea că pe lângă caracterul judiciar și punitiv, lupta anticorupție trebuie să capete și o componentă educativă.
De altfel, Strategia anticorupție pentru perioada 2016-2020, care se află în lucru la Ministerul Justiției, urmează să pună accentul nu doar pe stabilitatea cadrului legislativ anticorupție, ci și pe tratarea incidentelor de integritate ca eșecuri de management al instituțiilor publice, insistând asupra importanței analizei post-incident și asupra măsurilor de prevenție.

Doamnelor și domnilor,
Rezultatele DNA sunt de la an la an mai bune, fiind apreciate de cetățeni, dar și remarcate în plan extern. Bilanțul pe 2015 este o nouă dovadă în acest sens.
Dar, dincolo de dosare și condamnări, activitatea Direcției Naționale Anticorupție are și un alt efect, care se resimte deja și se va resimți pe termen lung la nivel profund. Activitatea DNA a început să schimbe societatea la nivel de mentalități și practici, să schimbe modul de funcționare a autorităților și instituțiilor publice și chiar a elitei politice și administrative.
Legea este aceeași pentru toți, respectarea ei nu este opțională, iar corupția este inacceptabilă. Prin activitatea sa, DNA a început să arate că aceste principii nu sunt simple deziderate, greu de atins în România, ci că ele trebuie și pot să devină realitate. O societate care se clădește pe un asemenea fundament are mai multe șanse de dezvoltare și de prosperitate.

Ca Președinte al României, veți avea în mine un partener în activitatea dumneavoastră și în aplicarea acestor principii. Am convingerea că veți continua eforturile pentru consolidarea statului de drept și a democrației în România, astfel încât cetățenii să aibă sentimentul că trăiesc într-o Românie sigură și dreaptă.
Vă urez succes în activitatea dumneavoastră viitoare!”