Mesajul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, adresat Parlamentului României

„Domnule Președinte al Senatului,
Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Domnule Prim-ministru,
Doamnelor și domnilor miniștri,
Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Excelențele Voastre doamnelor și domnilor ambasadori și reprezentanți ai Corpului Diplomatic,
Stimați invitați,
Doamnelor și domnilor,

Ne aflăm la debutul ultimului an de mandat pentru actualul Parlament, un an electoral. În afara competiției politice democratice, în afara emoției inerente perioadei alegerilor, anii electorali au avut în România, din păcate, și alte caracteristici și au adus un anumit tip de practici.
Apropierea campaniilor a atras adesea măsuri care să avantajeze o formațiune sau alta, politici adoptate în urma unor calcule electorale, alocări de fonduri după culoarea politică, promisiuni populiste sau nesustenabile și chiar legi niciodată aplicate.
Mărirea cu 50% a salariilor profesorilor, decisă în 2008 și niciodată aplicată, sau Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2014, care a legalizat migrația aleșilor locali, din păcate aplicată, vor rămâne probabil într-o nefericită istorie a măsurilor legislative cu iz electoral.
În 2016 avem și, mai ales, aveți marea șansă de a face lucrurile altfel. Nimeni nu contestă dorința legitimă a partidelor de a câștiga voturi și folosirea mijloacelor politice și instituționale de care dispun pentru a răspunde la așteptări. Ceea ce vă propun însă este un altfel de an electoral, care să nu fie nici populist, nici un an pierdut pentru marile teme de interes public, dar nici unul al măsurilor hazardate.
Vă propun un an 2016 în care competiția pentru voturi să nu excludă preocuparea pentru construcția pe termen lung, în care febra campaniilor să nu oprească dezbaterea așezată, iar subiectele spectaculoase de zi cu zi să nu elimine de pe agenda publică teme majore de interes pentru cetățeni și viața lor.
Ne aflăm într-un context în care, spre deosebire de trecut, apropierea finalului de mandat poate să însemne mai multă atenție, mai multă responsabilitate și mai multă preocupare de a asculta în mod autentic ce-și doresc concetățenii noștri.

Doamnelor și domnilor,
Pornind de la aceste premise, vă invit să asumăm împreună câteva mize majore pentru anul 2016:
• prima vizează începutul recâștigării încrederii în politică;
• a doua ține de funcționarea instituțiilor într-un stat democratic;
• a treia privește continuarea eforturilor în domenii în care România a făcut progrese și a câștigat respectul partenerilor externi;
• și, în fine, dar nu în ultimul rând, în zona marilor sisteme publice, vă propun să punem câteva pietre de temelie pe care să se poată construi în 2017, indiferent cine va fi la putere.
Toate acestea nu țin de voința unui singur om, ci de acțiunea comună. Atât timp cât nu punem agenda României mai presus de agenda proprie, nimeni nu va avea de câștigat pe termen lung.
Am spus la finele anului trecut că îmi doresc ca anul 2016 să fie anul în care clasa politică dă un semnal clar că a înțeles aspirațiile și așteptările societății și face un pas către înnoire în materie de atitudini, idei și oameni.
Alegerile sunt, fără îndoială, prima oportunitate. Iar partidele - cele cu tradiție și experiență pe scena politică, sau cele nou apărute - sunt actorii principali la acest capitol. Atunci când vorbim de refacerea încrederii în politică, probabil cei mai mulți se gândesc, pe bună dreptate, la liste și la selecția candidaților, la niște cerințe minimale de integritate și profesionalism, la un anumit tip de atitudine așteptată din partea celor care doresc votul alegătorilor. Schimbarea despre care vorbesc vizează mai cu seamă practici și mentalități, criterii de integritate, un mod mai inteligent și mai creativ de elaborare a politicilor publice, un anumit tip de onestitate în raport cu electoratul și renunțarea la construcții legislative ad hoc, doar pentru interese politice de moment.
Instabilitatea legislativă în general afectează nu doar funcționarea economiei, a societății, a marilor sisteme publice precum educația și sănătatea, ci ajunge să fie o vulnerabilitate a sistemului democratic. Cred că nimeni nu-și dorește așa ceva.

Doamnelor și domnilor,
Sunt preocupat de modul în care funcționează ansamblul acestui stat, instituțiile lui, cu atenta separare a puterilor. Dar vreau în același timp să transmit un mesaj foarte limpede: acest stat nu poate da impresia unei funcționări haotice, dezordonate, cu alte cuvinte a unui stat în care fiecare face ce vrea și fiecare instituție are agenda proprie.
Există o agendă națională, legată de parteneriatele strategice ale României, în special cel cu Statele Unite, de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană, dar și de o politică de dezvoltare, de modernizare și afirmare națională în domenii de interes pentru cetățenii noștri.
Cred că este nevoie de comunicare, coordonare și colaborare la nivel instituțional pentru a urmări obiectivele naționale. Spun aceste lucruri în virtutea rolului constituțional al Președintelui de mediator între puterile statului, precum și între stat și societate.
Puterile statului nu sunt în competiție una cu alta, iar o funcționare eficientă a statului în serviciul cetățenilor presupune funcționarea fiecăreia dintre ele și încrederea cetățenilor în toate.
O guvernare nu poate fi cu adevărat performantă fără un Parlament puternic, iar justiția nu poate fi cu adevărat eficientă fără o putere legislativă pe măsură. A gândi puterile separat și a le evalua izolat este o greșeală. România trebuie să se miște înainte în ansamblul ei.

Doamnelor și domnilor,
În acest context trebuie să spun că suntem în întârziere în a da răspunsuri esențiale cu privire la preocupări majore de pe agenda cetățenilor, inclusiv în perspectiva anului 2018, când vom sărbători Centenarul Marii Uniri.
Ce facem cu marile sisteme publice – educație, sănătate, pensii? Ce soluții găsim pentru sutele de mii de tineri fără diplomă de Bacalaureat care se integrează greu sau deloc pe piața muncii? Ce se întâmplă dacă vom constata într-un viitor nu foarte îndepărtat că sistemul de pensii nu mai este sustenabil? Ce facem cu salarizarea bugetarilor? Cum gestionăm problema demografică și cum evităm un viitor probabil în care România ar deveni lipsită de atractivitate și ca forță de muncă, și ca piață de desfacere și va fi slăbită în cadrul Uniunii Europene din cauza scăderii demografice?
Anul acesta se încheie un mandat parlamentar, însă parcursul politic continuă, iar marile teme ale societății românești rămân aceleași. În lumina preocupării pentru astfel de teme, am lansat zilele trecute o amplă dezbatere națională în domeniul educației și cercetării în cadrul proiectului pe care l-am numit „România educată”. Îmi doresc ca în 2016 să definim clar obiectivele naționale și direcția în care ne dorim să meargă sistemul nostru de educație.
Chiar dacă sunt poate mai puțin spectaculoase într-un an electoral, asemenea dezbateri sunt esențiale și așteptate de oameni.
Dincolo de faptul că veți alege primari, că veți câștiga sau nu Consilii Județene, că veți alcătui liste pentru alegerile parlamentare, cred că aceste subiecte trebuie să fie pe agenda noastră, a tuturor.
Vă spun încă o dată, la fel cum am făcut mereu când m-am aflat la tribuna Parlamentului: aveți în mine un partener de dialog. Pe aceste subiecte avem datoria să construim pentru România și să generăm acord, dincolo de stânga sau dreapta, de expertiza tehnocrată sau partide.

Doamnelor și domnilor,
Cred cu tărie că o abordare consensuală și curajoasă este necesară, cu atât mai mult cu cât ne aflăm într-un context geopolitic complicat. La câteva capitole importante, 2016 trebuie să fie o continuare firească a ceea ce am construit sau consolidat în anul precedent. Dar, în același timp, avem de gestionat provocări majore.
Criza migrației, creșterea amenințării teroriste, riscurile de securitate dinspre Est și însăși punerea sub semnul întrebării a proiectului european fac din anul 2016 unul crucial pentru stabilitatea din regiune și pentru viitorul Europei.
Pentru România, în materie de politică externă și securitate, prioritățile și obiectivele majore rămân aceleași. 2016 întrunește toate premisele pentru a însemna o creștere calitativă a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, cu precădere în domeniul economic, în paralel cu întărirea componentei politico-militare. În acest sens, am apreciat în mod deosebit demersul Statelor Unite de a crește semnificativ, de patru ori, bugetul destinat Inițiativei pentru Reasigurare Europeană pentru 2017.
În actualul context complicat, România este și va rămâne o ancoră de democrație, predictibilitate și stabilitate de importanță strategică la frontiera estică a NATO și a Uniunii Europene. În această calitate, avem responsabilitatea de a ne întări apărarea națională, dar și de a contribui la asigurarea apărării colective în cadrul NATO. Creșterea bugetului destinat apărării până la un procent de 2% din PIB rămâne, deci, esențială în acest sens.
După pașii făcuți în 2015 și 2016, am convingerea că acest angajament se va reflecta în pregătirea bugetului pentru 2017.
Faptul că cele șase noi comandamente ale Alianței Nord-Atlantice în Europa de Est - Unitățile de Integrare a Forței NATO, cum se numesc - urmează să devină deplin operaționale în prima parte a acestui an constituie un semnal evident al relevanței acestei regiuni. Unul dintre obiectivele României în cadrul Summitului NATO de la Varșovia care va avea loc în vara acestui an este ca, la finalul reuniunii, NATO să confirme interesul puternic pentru Europa Centrală și de Est și în special pentru regiunea Mării Negre, ca zonă de importanță critică în ansamblul de securitate euro-atlantic.
În același timp, România este decisă să participe activ nu doar la identificarea soluțiilor la crizele cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană, ci și la reîntărirea angajamentului și încrederii în proiectul european. România rămâne fidelă acestui proiect și angajată pentru păstrarea unității europene. Am subliniat acest lucru și cu ocazia recent încheiatului Consiliu European, în urma căruia s-a ajuns la un acord în privința relației dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană.
Este interesul nostru strategic ca România să fie membră a unei Uniuni Europene puternice, integrate, bazată pe respectul principiilor și valorilor sale fondatoare. Din acest punct de vedere, am susținut menținerea conceptului de Uniune tot mai integrată - ever closer Union, în textul original.
În cursul negocierilor am avut o poziție fermă în ceea ce privește respectarea drepturilor cetățenilor români în Uniunea Europeană și nu am acceptat discriminarea lor în raport cu alți cetățeni ai Uniunii. Astfel, românii care lucrează în prezent în Marea Britanie nu vor fi afectați de mecanismul de salvgardare.
Acest mecanism ar urma să se aplice numai pentru o categorie restrânsă de prestații sociale necontributive, specifice doar pentru Marea Britanie și numai pentru o perioadă limitată de timp, de 7 ani.
Cu privire la indexarea alocațiilor pentru copiii rămași acasă ai lucrătorilor din alte state membre ale Uniunii, decizia are, de asemenea, un caracter nediscriminatoriu. Pentru românii care lucrează în Marea Britanie și care primesc deja alocații pentru copiii rămași acasă, indexarea se va aplica doar începând cu anul 2020.
Aș dori ca acordul la care am ajuns să conducă la un rezultat pozitiv la referendum, permițând astfel Marii Britanii să-și păstreze statutul de membru al Uniunii Europene.

Doamnelor și domnilor,
În planul politicii noastre interne, în ceea ce privește consolidarea statului de drept, independența justiției și lupta anticorupție, angajamentul meu ca Președinte rămâne neschimbat și cât se poate de ferm.
Determinarea pentru întărirea statului de drept vine din convingerea că o consolidare a progreselor în aceste domenii este în beneficiul cetățenilor noștri. Sunt neplăcut surprins de faptul că, în anumite spețe, încă nu s-a înțeles că imunitatea parlamentară nu are voie să fie folosită pentru blocarea cererilor justiției. Așa se face că în materie de răspuns la solicitările justiției, după câțiva pași înainte, recunoscuți de toată lumea și așteptați de cetățeni, urmează unul înapoi, care pune din nou în discuție credibilitatea Parlamentului și voința unor raporturi corecte cu justiția.
România se află pe un drum ireversibil. Consolidarea statului de drept și independența justiției sunt angajamente ferme la nivelul societății și trebuie să fie reflectate și în raporturile dintre Parlament, ca for reprezentativ suprem, și justiție.
Anul acesta nu este unul de competiție doar pentru mediul politic, ci și un moment de inflexiune important pentru sistemul judiciar. Va trebui numit un nou Procuror General, expiră mandatele conducerilor Direcției Naționale Anticorupție, Înaltei Curți de Casație și Justiție și, de asemenea, se vor desfășura alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii.
În acest context, țin să subliniez câteva aspecte.
Sper că vom avea și în această zonă o competiție serioasă și o dezbatere așezată, în care să primeze valoarea, performanța și onestitatea. Cred că este important pentru soliditatea democrației românești și a statului de drept ca alegerile pentru CSM să fie departe de zona politicului și să fie păstrate strict în sfera reprezentării profesionale a magistraților în propriul for de conducere și organ disciplinar.
În ceea ce mă privește, ca Președinte, nu voi fi un simplu spectator în acest proces și nu mă voi limita la un rol formal. Voi acționa, în virtutea atribuțiilor care îmi revin, pentru a mă asigura că parcursul pe care România a pornit în ceea ce privește întărirea statului de drept, independența justiției și lupta anticorupție este ferm continuat și că sunt respectate cerințele de profesionalism și integritate.

Doamnelor și domnilor,
Depinde de fiecare dintre noi, cei care ne manifestăm în spațiul public, indiferent de rol, felul în care arată climatul nostru politic și social, cum înțelegem să ne raportăm unii la alții și la ce nivel de conduită, limbaj și atitudine ducem dezbaterea politică.
Îmi doresc un an electoral în care comunicarea să își păstreze decența indiferent de cât de acerbă sau strânsă ar fi competiția politică. Nu vorbesc aici de o opțiune personală, ci sunt convins că în acest fel avem cu toții mai mult de câștigat.
Atunci când m-am adresat pentru prima dată acestui for în calitate de Președinte am spus că îmi doresc să regăsim două lucruri – încrederea și răbdarea. Nu întâmplător vreau să le reiterez astăzi. Avem șansa ca în 2016 să le redescoperim: încrederea între cetățeni și instituțiile democratice, încrederea în capacitatea politicii de a servi interesul public, încrederea în noi înșine ca națiune și răbdarea de a nu distruge înainte de a începe și de a construi temeinic.
Vă mulțumesc!”