Discursul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținut cu prilejul Zilei Culturii Naționale

„Stimate domnule Președinte al Academiei Române,
Domnule Președinte Emil Constantinescu,
Preafericite Părinte Patriarh Daniel,
Domnilor miniștri,
Onorați membri ai Academiei Române,
Distinși invitați,
Doamnelor și domnilor,

La început de an aniversăm nașterea poetului național Mihai Eminescu și, în același timp, Ziua Culturii Naționale. 15 ianuarie devine astfel, de fiecare dată, un moment festiv și un bun prilej de reflecție asupra rolului culturii în societatea noastră.
Dați-mi voie însă, la debut de 2016, să exprim, înainte de toate, câteva gânduri care privesc mai degrabă întreaga perspectivă a anului ce abia a început. Putem vorbi despre memoria marelui nostru poet național Mihai Eminescu, despre importanța culturii pentru progresul unei națiuni și nu e loc mai potrivit în acest sens decât cel în care ne aflăm.
Dar tot aici, sub cupola Academiei Române, îmi doresc să vorbim despre mai mult, despre ceea ce am numit deja „România educată” ca proiect național. „România educată” se referă la educație și informare, dar nu numai. „România educată” privește identitatea noastră națională, culturală și socială.
Am auzit evaluări și analize despre ce urmează în 2016, despre cât de aprigă se anunță bătălia electorală, despre provocările la care trebuie să răspundem cu toții - președinte, instituții ale statului, partide, societate civilă. Ca Președinte, sunt perfect conștient de așteptările anului 2016, dar nu le privesc cu îngrijorare, ci cu responsabilitate și încredere. Sper ca toți actorii politici să trateze cu egală responsabilitate aceste așteptări pe care cetățenii le au.
Ani de zile clientelismul, nepotismul, lipsa de respect față de legi, față de cuvântul dat, disprețul față de școală, de cultură, de valori spirituale au fost afișate fără rezerve și, mai mult, au impregnat imaginea publică despre ce înseamnă a avea succes în carieră, în viață și mai ales în politică.
Ce poate face din anul 2016 unul special nu sunt alegerile în sine, ca act politic, ci începutul reașezării societății pe valori, al unei schimbări culturale. Mă refer aici la o cultură a succesului bazată pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate. Aceasta este o altă expresie a proiectului „România educată”, căruia vreau  să-i dedic anul 2016.




Doamnelor și domnilor,

În contextul zilei de astăzi suntem datori să privim cu atenție realitățile culturii românești, cu oameni, tradiții și patrimoniu, cu specificul, excepționalul și paradoxurile sale.
Ziua Culturii Naționale ne oferă ocazia să cinstim creatorii și să celebrăm cultura în integralitatea expresiilor sale. Bogăția și diversitatea manifestărilor noastre culturale reprezintă o sursă inestimabilă pentru dezvoltarea societății românești, pentru întărirea solidarității și a sentimentului demnității naționale.
Am avut, recent, prilejul de a mă afla în mijlocul a peste 30 de creatori populari distinși cu titlul de „Tezaur Uman Viu”. Am putut să îmi dau seama, încă o dată, de faptul că țara noastră are bogate rezerve de tradiții și meșteșuguri culturale ce o identifică drept un spațiu al patrimoniului umanității.
Fie că aparțin majorității sau minorităților etnice, culturii academice ori tradiționale, în forme clasice sau dintre cele mai inovative, produse de creatori independenți ori de instituții publice, expresiile diversității noastre culturale sunt o resursă inestimabilă pentru dezvoltarea durabilă a colectivităților.
Într-o lume competitivă și globalizată, atuurile localităților sau regiunilor din România se leagă tot mai mult de ceea ce pot oferi din punct de vedere al calității mediului și al infrastructurii culturale și educaționale. Într-o societate în continuă mișcare, legătura dintre oameni și locuri e asigurată din ce în ce mai mult de forța valorilor spirituale comune și a patrimoniului cultural.
Nu cu mult timp în urmă s-a încheiat prima fază a selecției candidaturilor pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii - 2021. Este impresionant că 14 orașe din România s-au înscris în această competiție. Văd în aceasta un angajament al administrațiilor locale în favoarea unui rol crescut al culturii în fructificarea identității și competitivității locale.
Cred că, în preajma centenarului Marii Uniri și a asumării pentru prima dată a Președinției Consiliului European de către țara noastră, avem datoria să ne ocupăm de patrimoniu și mai ales de oamenii care servesc și reprezintă moștenirea culturală. Nu întâmplător, promovarea identității naționale, inclusiv prin prezervarea și valorificarea patrimoniului cultural, se numără chiar printre obiectivele noastre de securitate națională.

Doamnelor și domnilor,

Din păcate, cultura este astăzi și un spațiu al paradoxurilor.
Avem pe de-o parte filme premiate în plan internațional și un palmares de care putem fi realmente mândri, iar pe de altă parte o rețea de cinematografe publice care nu este capabilă să le preia difuzarea. Același contrast îl găsim între prestigiul internațional al dramaturgiei și teatrele care își închid sălile aflate în imobile cu risc seismic, între patrimoniul de excepție și muzeele care se desființează din lipsă de spații sau personal, între monumentele istorice remarcabile și bugetul insuficient alocat întreținerii sau restaurării lor.
Avem o infrastructură culturală fragilă, de care nu ne-am îngrijit la timp și am permis ca actul de cultură să se manifeste în spații improprii, cu personal din ce în ce mai redus și slab motivat și în condiții inadecvate, după principiul - „lasă merge și așa”.
Este momentul să schimbăm o asemenea stare de fapt, care nu onorează cultura românească. Aceasta presupune în primul rând voință în promovarea și susținerea culturii, în toate formele sale de manifestare, o proiecție pe termen lung care să vizeze inclusiv resurse, umane și materiale, o strategie marcată atât prin decizie responsabilă, cât și prin continuitate și coeziune a sistemului în ansamblu.
În același timp, nu putem avea o cultură performantă dacă nu investim în educație. Potențialul creator al tinerilor noștri nu va putea fi atins fără implicarea noastră în crearea cadrului potrivit pentru un învățământ bazat pe performanță, pe meritocrație și pe identificarea și promovarea la cel mai înalt nivel a adevăratelor talente. Sistemul de educație și cercetare trebuie să aibă mecanismele de a sancționa abaterile de la principiile integrității și meritocrației, precum și de a susține cultura calității.

Consider că sunt întrunite toate premisele și oportunitățile pentru a genera, în orizontul anilor 2018 - 2019, un angajament instituțional de a face o adevărată cauză națională din promovarea creației contemporane, din protejarea și transmiterea către noile generații a patrimoniului cultural.

Doamnelor și domnilor,

Aniversăm astăzi nașterea „omului deplin al culturii românești,” așa cum a fost considerat Mihai Eminescu. Manuscrisele eminesciene din tezaurul Bibliotecii Academiei ne amintesc că trebuie să ne cinstim limba, cultura și patrimoniul național.
Prin semnificație și simbolistică, Ziua Națională de la 1 Decembrie și consacrarea zilei nașterii lui Mihai Eminescu ca zi a culturii naționale formează axa identitară a națiunii noastre. Exact acum 150 de ani, după ce cunoscuse Cernăuțiul, Eminescu străbătea în Transilvania locurile care urmau să fie în toamna lui 1918 cetățile Marii Uniri.
Rolul operei lui Mihai Eminescu în desăvârșirea conștiinței de sine a României se leagă, nu întâmplător, de înființarea tot acum 150 de ani a Societății Literare Române, precursoarea Academiei Române.
Cultura este cea care face o națiune nemuritoare. Ne mândrim cu geniul lui Eminescu, păstrăm și onorăm tradiții și obiceiuri, citim istoria țării noastre și suntem recunoscători înaintașilor noștri care au luptat pentru ca România de astăzi să existe. Dar dincolo de a rememora și respecta trecutul, avem de construit un viitor.
Cu toții ne dorim, cred, să trăim într-o lume mai bună, mai educată, mai corectă și mai decentă. Dar pentru a trăi într-o astfel de lume trebuie s-o creăm zi de zi, împreună și putem să facem acest lucru prin cultură.

Vă mulțumesc!”