Bună ziua tuturor. E o dimineață frumoasă la Chișinău. Dați-ne voie să vă anunțăm că astăzi grupul de deputați ai fracțiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova a depus la Curtea Constituțională o sesizare.
Sesizarea care are numărul 48b. Care este esența acestei sesizări. Noi de fapt cerem interpretarea articolului 135 din Constituție coroborat cu articolul 141 dacă nu greșesc. Este legat de următorul fapt. La 5 iunie anul 2000, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege de modificare a Constituției Republicii Moldova. În acea zi de fapt au fost operate 3 modificări la Constituție. Și una din aceste modificări se referea la modul de alegere a Președintelui Republicii Moldova. Analizând procedura de vot de acum 15 ani, am constat că s-au comis încălcări de procedură. În 1999 la 2 august, un grup de deputați din Parlamentul de legislatura a XIV-a a depus la Curtea Constituțională un proiect de modificare a Constituției. Eu sunt unul din autorii acelui proiect de lege. Probabil dacă nu greșesc, sunt singurul care mai este astăzi în actualul Parlament. Curtea la data de 16 noiembrie, iată degrabă vor fi 16 ani, 1999 a dat un aviz pozitiv a acelui proiect de lege cu specificarea în varianta propusă de grupul de deputați în Parlament.
Analizând așa cum spuneam acel proiect de lege care a fost adoptat ulterior, am constat că s-a încălcat un principiu fundamental. Și anume, controlul prealabil al iniațiativei de revizuire a Constituției. S-a adoptat modificarea la Constituție și s-au inclus amendamente care nu au fost anterior avizate de Curtea Constituțională. Considerăm acest lucru inadmisibil, deoarece dacă această încălcare nu va fi sancționată, putem admite ipotetic că Parlamentul poate oricând veni la Curte cu un proiect de modificare a Constituției, iar ulterior în Parlament să voteze ce vrea. Deci, este din punctul nostru de vedere un lucru inadmisibil, un lucru care îl contestăm la Curtea Constituțională și considerăm că de fapt prin acea încălcare de procedură s-a creat, s-a adus la o serie de crize pe care le avem în Republica Moldova de la 2000 încoace. Cineva ar putea să întrebe: de ce nu s-a contestat acest lucru mai înainte. Vedeți, recent Curtea Constituțională a emis câteva hotărâri în care a invocat încălcări de procedură. Încălcările de procedură sunt esențiale pentru a asigura constituționalitateae adoptării legilor. Vreau să vă amintesc spre exemplu, în 2013, dacă nu greșesc, Parlamentul Republicii Moldoa a adoptat o serie de modificări la legea bugetului fără a avea avizul Guvernului. Ulterior, Curtea Constituțională a declarat acele amendamente neconstituționale. Personal am apărat în fața Curtei legea cu privire la 2%, iar Curtea a insistat asupra faptului că amendamentul trebuia avizat mai întâi de Guvern și apoi introdus în proiectul de lege. Avem exemple în afară, spre exemplu modificarea Constituției din Ucraina. S-a întâmplat un lucru similar. După ce deputații din Ucraina au modificat Constituția, ulterior Curtea Constituțională a Ucrainei a constat că acele modificări au inclus amendamente neavizate de Constituție. Avem critica Comisiei de la Veneția cu privire la modificarea făcută în anul 2000, unde Republica Moldova este criticată anume pentru acel amendament care a adus la instabilitate politică și o serie de crize. Avem de asemenea recomandarea Consiliul Europei de la 2010 încoace în fiecare raport de monitorizare a instituțiilor democratice din Moldova se menționează de blocajul constituțional. De aceea... Ba mai mult ca atât, avem și decizia Curții Constituționale de două zile în urmă. Este cel mai recent argument în care Curtea Constituțională, citez următorul lucru... respingând de fapt sesizarea și e o parte și a sesizării noastr spune următorul lucru: „nu se admit intervenții în contextul proiectului de lege de revizuire a Constituției”. Nu se admit intervenții. Deci noi astăzi constatăm că s-au admis intervenții... intervenții neavizate. De aceea, noi solicităm înaltei Curți să se pronunțe și în opinia noastră - cea mai scurtă, cea mai justă, cea mai simplă și cea mai eficientă cale de a corecta ceea ce s-a greșit acum 15 ani de zile este prin hotărârea Curții Constituționale.
Eu cred că înalta Curte ar putea responsabiliza clasa politică ori de câte ori aceasta încearcă să modifice Constituția. De asemenea, considerăm că dacă Curtea va adopta această hotărâre, ea nu va avea un impact asupra actualului Parlament și nici asupra mandatului actualului Președinte. Termenul de aproximativ 4 luni care au mai rămas până la sfârșitul mandatului actualului Președinte este suficient pentru a organiza alegeri libere, directe și universale a Președintelui țării. Iată aceasta este esența acestei sesizări și așteptăm din partea Curții să se pronunțe pe marginea acestei sesizări. Dacă aveți anumite întrebări de precizare, suntem gata să răspundem la ele.
Jurnalist: [nedeslușibil]
Valeriu Ghilețchi: Noi considerăm că această hotărâre nu poate avea putere retroactivă. Dar suntem convinși că e nevoie de reparat ce s-a greșit. Și această reparație trebuie să aibă loc din prezent în viitor. Acest este punctul nostru de vedere. Așa cum am spus, hotărârea nu se poate răsfrânge asupra foștilor președinți, asupra fostelor legislaturi ale Parlamentului. Dar este important să reparăm. Pentru că dacă această încălcare nu va fi sancționată, repet, noi avem mai multe proiecte de modificare a Constituției și putem admite că Parlamentul va vota orice va vrea indiferent de amendamentele care vin în Parlament la proiectul de hotărâre a Constituției.
Jurnalist: [nedeslușibil]
Valeriu Ghilețchi: Bun, eu cred că domnul Creangă ar putea un pic răspunde la această întrebare. Dar eu vreau să revin la un element important pe care l-a menționat Curtae. Și repet ceea ce este în răspunsul Curtei, care se menționează foarte clar că de fapt nu se admit așa cum spuneam - „nu se admit intervenții în textul proiectului de lege de revizuire a Constituției”. Deci, Curtea a considerat că din moment ce un proiect de modificarea a Constituției este avizat la Curte, el trebuie să fie coerent, el trebuie să fie foarte clar pentru că ulterior nu se admit intervenții. Deci, acea decizie, sau mai bine zis acel răspuns al Curții din punctul nostru de vedere este un argument foarte important pentru sesizarea care am depus-o astăzi. Dar legat de ce a spus domnul Dodon, nu știu. Poate domnul Creangă ar putea să argumenteze ceva.
Ștefan Creangă: Sigur că opinia Curții nu poate fi contestată în parte ce ține de neadmitere spre examinare a sesizării. Din punctul de vedere al fracțiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova, Curtea s-a legat... a invocat niște tertipuri juridice pentru a nu examina în fond această sesizare. Este regretabil, însă este o instituție indepedentă care urmează a fi respectată poziția înaltei Curți.
Jurnalist: [nedeslușibil]
Ștefan Creangă: Declarațiile domnului Dodon sunt declarații politice care nu vreau să le comentez. Nu este corect să le comentez.
Valeriu Ghilețchi: Dacă mai aveți întrebi. Dacă nu, sper că esența acestei sesizări este clară și suntem la dispoziția Dumneavoastră pentru eventuale alte clarificări și precizări. Vă mulțumim. Vă dorim o zi bună tuturor.
