Klaus Iohannis: „Bună ziua. Astăzi este prima zi de școală și vreau să spun tuturor elevilor, cadrelor didactice și, evident, părinților că le doresc un an școlar cât se poate de bun, cu rezultate frumoase și cu multe reușite. Așa, la început de an, se întâmplă de mulți ani încoace un lucru ciudat, când ne uităm la știri observăm că în fiecare an apar un soi de știri care sunt, de fapt, neplăcute. Auzim că și în acest an școlar un număr mare de unități școlare nu au condiții bune pentru a primi elevii. Auzim, în fiecare an, că sunt multe școli care nu au autorizații de funcționare, care nu au autorizații sanitare. Încercând să aflu cam despre câte unități școlare este vorba, am ajuns la ceva surprinzător: am aflat că 4.000 de clădiri din România, din unitățile școlare românești nu au autorizație de funcționare, în principal nu au autorizație sanitară. Asta este una din cinci clădiri. În România sunt aproximativ 20.000 de clădiri unde funcționează unități școlare și 4.000 din acestea nu sunt potrivite. Este foarte mult, marea majoritate, peste 80%, nu au această autorizație fiindcă fie nu au apă curentă, fie nu sunt racordate la canalizare, fie nu au nici una, nici alta. Este o rușine națională.

În acest context, lansez Guvernului o provocare. Cred că este posibil să avem un plan pe trei ani care să ducă la rezolvarea acestei chestiuni. Cred că este posibil ca, până în toamna anului 2018, când vom serba un centenar de Românie modernă, să avem o Românie modernă și în școli. Din acest motiv, trei ani - 2016, 2017 și 2018 - în așa fel încât când începe anul școlar 2018-2019 acest tip de știri să nu mai existe și să intrăm în serbările Centenarului fără această rușine națională.

O a două temă, pe care vreau să o aduc în discuție, ține tot de învățământ. Avem foarte multe probleme, în afară de acestea care țin de logistică. Dacă ne uităm pe datele ultimilor ani care privesc bacalaureatul constatăm un lucru foarte trist: aproximativ jumătate din cei care au frecventat liceul nu au trecut de bac. Când analizăm situația manualelor școlare vedem că în continuare sunt probleme. Când urmărim rezultatele învățământului, comparativ urban-rural, aici avem o mare problemă: copiii din mediul rural nu au nici măcar aproximativ aceeași șansă ca și copiii din mediul urban. Când urmărim datele de integrare în piața muncii, atunci chestiunea devine de-a dreptul tragică. Un număr mare de tineri absolvenți, pur și simplu, nu își găsesc un loc de muncă. Iată că toate acestea ne duc, cu siguranță, la ideea nevoii unei reforme, dar reforme s-au tot făcut. Reforme s-au făcut în fiecare an aproape și problemele au rămas, în mare, aceleași. Din acest motiv, eu, astăzi, vreau să propun un alt demers.

Astăzi, propun să începem, printr-o largă consultare publică, o nouă reformă în învățământ. O largă consultare publică înseamnă că îi invit pe toți cei interesați și implicați să participe la această consultare - și societatea civilă, și sindicatele, și asociațiile profesionale, și instituțiile centrale și județene care se ocupă de școli, evident universitățile. Pe scurt, invit pe toți cei care au informații, care au o gândire despre cum trebuie să arate școala românească și sper ca, prin această largă consultare publică, care cred că va dura cel puțin doi ani, să reușim împreună să creăm bazele unei adevărate reforme a învățământului românesc, să creăm bazele unei reforme care aduce învățământul românesc în secolul XXI, care transformă profund școala românească, în așa fel încât elevul, când termină școala, să fie dorit la locul de muncă, să fie performant, să fie foarte bine integrat.

Avem și vești bune. Am citit zilele trecute rezultatele unui studiu făcut de „Goethe Universität” din Frankfurt, un studiu făcut în 15 țări, printre care și România, despre cât de fericiți sunt ei cu viața lor de elev, viața școlară și, surpriză, dintre țările din Uniunea Europeană sondate, nu toate au fost sondate, România este pe primul loc. Avem cei mai fericiți elevi, dar eu cred că le datorăm, oricât de frumos ar fi - și cu toții avem amintiri frumoase din școală, trebuie să recunoaștem - oricât de frumos ar fi, noi le datorăm mult mai mult. Noi le datorăm o școală performantă, care le dă o șansă reală în viață, o șansă reală în carieră și care transformă România într-o țară a cunoașterii și a integrării. Vă mulțumesc! Dacă aveți întrebări, v-aș ruga, ca să reușim să ne încadrăm într-un cadru temporar rezonabil, o întrebare per instituție media.

Întrebări din partea reprezentanților mass - media:

Jurnalist: Bună seara! Domnule Președinte, ați spus că lansați o provocare Guvernului. Concret, în ce va consta această provocare? Se limitează la declarația din această seară? Veți avea o întâlnire cu Premierul, cu partidele politice? Cum se va concretiza provocarea?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Provocarea se va materializa în discuții, probabil destul de multe, până când găsim o soluție. și, ca să vă răspund și la ceva mai de subînțeles, aici nu vorbim de Ministerul Educației. Ministerul Educației nu are în subordine aceste școli, ele sunt la administrațiile publice locale, dar, dacă mergem la cauzele acestei non-performanțe, le găsim în felul în care s-a făcut descentralizarea. La sfârșitul anilor '90, începutul anilor 2000, școlile au trecut de la stat la administrațiile publice locale. și atunci s-a făcut greșeala, fiindcă ele au fost date, pur și simplu, administrației, care a făcut sau nu făcut față. Atunci, statul ar fi avut datoria să pună la punct mai întâi școlile, pe urmă să le dea administrațiilor. Dacă urmăriți un pic, în municipii, în orașe cu o economie sănătoasă nu prea există probleme cu școlile, dar ele există în comunitățile mici, care au probleme și financiare și, din păcate, și probleme cu managementul proiectelor. și, cu toate că s-au folosit bani mulți în domeniu, s-au folosit inclusiv bani europeni, iată că problema este nerezolvată. Nu-i târziu. Guvernul poate să facă un plan, are toate pârghiile necesare pentru a rezolva această chestiune.

Jurnalist: Domnule Președinte, pentru că se vorbește astăzi foarte mult și despre ceea ce se întâmplă la Consiliul JAI și despre soarta imigranților, aș vrea să vă întreb dacă credeți că ar trebui ca o decizie în ceea ce privește soarta refugiaților să fie luată de Parlament?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: De Parlamentul nostru sau cel european?
Jurnalist: De Parlamentul României. De Parlamentul nostru, pentru că a fost invocată această chestiune de unii dintre politicieni, inclusiv de omul numărul doi în stat, președintele Senatului.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, este posibilă o consultare a Parlamentului, dar nu este uzuală. Președintele României nu trebuie să ceară niciun mandat pentru a reprezenta România în Consiliul European, dar sigur că este de dorit să se cunoască părerea nu numai a partidelor și a politicienilor, ci și a Parlamentului. și, probabil vă amintiți, miercuri voi merge în Parlament și voi aborda și această chestiune.
Jurnalist: Mulțumesc.

Jurnalist: Pe același subiect, domnule Președinte. Având în vedere ce se întâmplă în momentul de față la frontierele Spațiului Schengen, considerați că România a fost nedreptățită pentru că nu i s-a permis până acum intrarea în Spațiul Schengen?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că mai multora le-a venit ideea să urmărească un pic ce s-a întâmplat la frontierele exterioare ale Spațiului Schengen și s-a făcut comparația cu discuțiile care au fost când România a dorit să adere la Schengen, cu granițele exterioare. Nu cred că putem să punem chestiunea în termeni de "nemeritat" sau în alte categorii mai degrabă emoționale, dar, dacă a venit vorba de Spațiul Schengen, cred că putem cu toții să constăm că el nu funcționează de facto. Spațiul Schengen este nefuncțional în momentul de față și este o preocupare a noastră și această chestiune va face obiectul unei discuții în CSAT. Am inclus această chestiune pe ordinea de zi a CSAT-ului.
Jurnalist: Vă mulțumesc.

Jurnalist: Bună ziua, domnule Președinte! O temă esențială în educație este și integritatea. Ați declarat astăzi că vreți să relansați educația ca temă de dezbatere națională, ați vorbit despre performanță și meritocrație în învățământ. Dar, în aceste zile, mediul academic și mulți intelectuali au protestat public față de plagiatul evident din lucrarea de doctorat a ministrului Gabriel Oprea și din lucrările de doctorat pe care acesta le-a coordonat la Academia Națională de Informații. Vi se pare corect ca domnul Oprea să continue să ocupe poziția de ministru, membru în CSAT și profesor în același timp?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dacă doriți, pot să vă răspund la modul general. La modul particular, nu am aceste date și nu este treaba Președintelui. Dar, dacă a venit vorba de plagiat, da, dacă dorim să revenim la principiile de integritate și la meritocrație, atunci este clar că trebuie să respingem ferm orice formă de plagiat. Această chestiune trebuie sancționată evident de comunitatea academică, care are și căderea și instrumentele să verifice aceste chestiuni, dar trebuie sancționate și de societate atunci când vine vorba de politicieni. Asta la modul general. La modul concret, există diferite comisii care, cu siguranță, au și oamenii pregătiți și regulamentele necesare pentru a verifica aceste chestiuni.
Jurnalist: Cu permisiunea dumneavoastră, aș continua cu o întrebare legată de subiect, pentru că părerea mea este că este un subiect important pentru că domnul Oprea este vicepremier pe siguranță națională, este membru CSAT și o astfel de vulnerabilitate nu știu cât de normală e la un astfel de nivel în conducerea statului român, și pentru că ați menționat comisiile care se ocupă de acest lucru, avem de a face de o comisie de etică care a dat un verdict foarte rapid pe această lucrare, exonerându-l pe domnul Gabriel Oprea de acuzația de plagiat, dar toată lumea știe că această componență a acestei comisii a fost schimbată de guvernul Ponta și ea este compusă, în acest moment, de oameni apropiați de partidul domniei sale de guvernământ. Vi se pare credibilă? Nu credeți că, de la înălțimea poziției pe care o ocupați, ați putea deschide o dezbatere, iată, pe o temă de maximă actualitate?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mi se pare că doar comunitatea academică are căderea să verifice astfel de chestiuni. În măsura în care aceste acuzații se verifică, puteți fi sigur că voi avea o părere publică. Până atunci nu cred că este bine.
Jurnalist: Mulțumesc.

Jurnalist: Bună ziua!
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună ziua!
Jurnalist: Domnule Președinte, ați declarat ferm că România nu poate primi mai mult de 1700 și ceva de imigranți. Vă întreb ce va face România, ce veți face în cazul în care atât la Consiliul JAI, dar și la un eventual Consiliu European extraordinar, se decide, totuși, implementarea acestui sistem de cote obligatorii? și v-aș întreba în acest context și dacă România condiționează preluarea acestor migranți de intrarea în Spațiul Schengen?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu cred că dosarele de migrație și dosarul Schengen al României trebuie amestecate. Am făcut acele referiri la dosarul Schengen fiindcă trebuie să fim conștienți de ce se întâmplă în Europa. În chestiunea cotelor, am avut ieri o discuție cu domnul Președinte Juncker, am atins, evident, această chestiune, fiindcă ne preocupă și mă preocupă. Eu cred că, încet-încet, tematica cotelor obligatorii va dispărea, fiindcă nu mi se pare normal ca o țară din Uniunea Europeană să fie obligată la ceva ce nu poate să facă. Ori, să se ia o decizie, nu contează acum în care formă, în Uniunea Europeană, care redeschide falia între est și vest, mi s-ar părea un lucru fundamental greșit. Există alte forme prin care țările care refuză aceste cote obligatorii își pot arăta solidaritatea. Noi ne-am exprimat de fiecare dată în această chestiune pornind de la solidaritate, noi suntem solidari, România este solidară și cu ceilalți membri din Uniune și este solidară într-o măsură care, sigur, se va arăta pe parcurs. și cu imigranții, noi am făcut o ofertă, chiar foarte generoasă, pentru relocarea acelor 40.000 de imigranți despre care s-a vorbit în iunie. România nu este o țară xenofobă, nici autistă, nici separatistă. Noi dorim să contribuim la rezolvarea acestei chestiuni. Cum vom face acest lucru rămâne de stabilit, aici trebuie să existe negocieri, trebuie să existe discuții, trebuie să existe un plan al Guvernului pentru a veni cu diferite propuneri. Nu doar numărul imigranților care pot fi cazați în România este criteriu unic. Noi participăm la acțiuni Frontex, participăm, dacă ni se cere și este dorit, la întărirea granițelor exterioare ale Uniunii Europene, putem să participăm în multe alte proiecte. și cu personal, și cu know-how și în orice altă formă.

Jurnalist: și în ceea ce privește negocierea pentru aderarea la Spațiul Schengen?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Păi, v-am spus, această chestiune va fi discutată în CSAT, nu aș vrea să vă spun înainte de CSAT ce s-ar putea concluziona acolo. Când se termină CSAT-ul voi face declarații publice și atunci putem să detaliem.
Jurnalist: Mulțumesc.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulțumesc.

Jurnalist: Bună ziua. În discuția de aseară Președintele Juncker v-a cerut ca România să accepte cota de 6.000 de imigranți sau a cerut și o altă soluție alternativă?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: A fost o discuție doar între noi doi, o discuție mai degrabă informală, și nu se face să spun eu ce a spus domnul Juncker, eu pot să repet ce am spus eu. Dar pot să vă spun că nu s-a discutat despre un număr de imigranți, ci am discutat pe principii, pe abordări, pe solidaritate și, în ansamblu, a fost o discuție foarte bună, cred că pentru ambele părți.

Jurnalist: Atunci, dacă îmi permiteți, România ar fi dispusă să plătească o cotă din PIB în schimbul refuzului de a primi mai mulți imigranți?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, este o falsă abordare și ea nu a apărut, cel puțin în discuțiile pe care le-am avut eu, de a sancționa țările care nu doresc să accepte cotă. Nu cred că putem să mergem pe o astfel de filieră. știu că au fost anumite afirmații, probabil sub un impact emoțional puternic sau din alte motive. Nu este posibil să discutăm în Uniunea Europeană ca anumite țări care nu au capacitatea să participe într-o anumită măsură la un program să fie sancționate. Uniunea Europeană nu se bazează pe sancțiuni, ci pe solidaritate și pe colaborare, iar despre sancțiuni nu a fost vorba în discuția de aseară.
Jurnalist: Mulțumesc.

Jurnalist: Bună seara! Domnule Președinte, ați avut o postare pe contul dumneavoastră de Facebook, în care ați criticat din nou Parlamentul și ați spus că ar trebui să se adopte legile cu mai multă responsabilitate. În condițiile în care președintele PSD interimar, Liviu Dragnea, și Alina Gorghiu, co-președintele PNL, vorbesc de această reformare a Parlamentului, dumneavoastră, Administrația Prezidențială a fost contactată, vreți să vă implicați în acest proiect al reformării Parlamentului?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, cum să nu. Eu de anul trecut tot spun, și o să repet, eu îmi doresc o reformă a clasei politice din România. Asta înseamnă și o reformă a Parlamentului, este evident. Iar postarea pe care am făcut-o nu cred că trebuie citită în nota critică la adresa Parlamentului, este o atenționare și voi relua această temă când mă adresez Parlamentului, fiindcă este un lucru normal. Dacă vrem să funcționăm mai bine ca stat, trebuie să avem legi mai clare, legi care pot fi înțelese de cei care trebuie să lucreze cu ele și cu mai puține modificări. O să detaliez aceste chestiuni, dar este o așteptare mare din partea românilor ca acest lucru să se întâmple și această așteptare am vrut să o transmit.
Jurnalist: Vă întrebam și dacă ați vorbit cu domnul Dragnea, pentru că dânsul spunea că vrea să aibă astfel de discuții?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Sunt dispus, dacă partidele doresc să dialogheze cu mine pe această temă, să o facă. Cu mare plăcere, cum să nu.
Jurnalist: Mulțumesc.

Jurnalist: Bună ziua. În condițiile în care acest val de refugiați, care cucerește Europa, cum ar veni, până la urmă, nu poate fi evitat, vorbim despre cote, dar putem susține în România, de exemplu, sau în orice altă țară, și inițiativele civile? Un om de afaceri român spunea, de exemplu, că ar fi dispus să găzduiască 1.000 de refugiați și să le asigure inclusiv hrana. Susțineți o asemenea idee?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu. Vă spun și de ce. Aici se face o mare confuzie. Foarte multă lume crede că primirea imigranților înseamnă locuri de cazare. Nu despre asta este vorba. Ar fi foarte ușor să se găsească încă multe mii de locuri de cazare. Sunt cazări nefolosite, sunt hoteluri nefolosite, doar că nu despre asta vorbim. Noi, dacă primim imigranți, nu-i primim în regim de hotel, ca să stea peste iarnă și pe urmă vedem. Noi, dacă îi primim, ni-i asumăm. Acești oameni trebuie școlarizați, trebuie să învețe limba română, copiii trebuie să meargă la școală și să învețe în limba română. Ei trebuie să fie integrați în societate. Societatea nu este undeva pe sus și așteaptă, societatea suntem noi, trebuie să meargă undeva într-o localitate, acolo să fie acceptați, acolo să își găsească locuințe pe banii lor, nu pe banii statului, acolo să își găsească locuri de muncă, fiindcă nu vrem să creăm noi și noi cazuri sociale. Asta înseamnă primirea imigranților. Partea cu cazarea este doar un prim detaliu, mai degrabă logistic și cel mai ușor de rezolvat, însă, din păcate, nu despre asta este vorba, ci despre integrarea lor în societate. și aici trebuie să recunoaștem că mai avem multe de învățat.
Jurnalist: Mulțumesc.

Jurnalist: Bună seara, domnule Președinte! Revenind la educație și la chestiunea integrității, mai ales în mediul universitar, ridicată de colegul meu de la HotNews, aș vrea să vă cer o precizare. Există în acest moment două organisme care analizează suspiciunile de plagiat în tezele de doctorat, comisiile de etică din universități și acel consiliu de la nivelul ministerului, special pentru demnitari. În cazul premierului Ponta, de exemplu, cele două organisme au dat verdicte diferite. Dumneavoastră, nu doar ca Președinte, ci și ca profesor, vi se pare justificată această diferențiere care se face în judecarea tezelor de doctorat?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, nu mi se pare justificată, fiindcă dacă cineva primește un titlu, el nu îl primește, cel puțin așa cred eu, fiindcă are o funcție publică sau politică, ci fiindcă a scris o lucrare, a făcut anumite cercetări, care îl pun în situația să primească titlul respectiv. Deci, dacă vorbim despre abordarea legislativă, această împărțire nu mi se pare oportună.
Jurnalist: Deci, credeți că această lege ar trebui să facă și ea obiectul reformei învățământului, de care vorbeați?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu cred că da.
Jurnalist: Mulțumesc.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulțumesc.

Jurnalist: Bună seara! Vreau să vă întreb: România are în vedere amenajarea de noi centre specializate pentru refugiați, în afară de cele deja existente?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: La această întrebare o să vă pot răspunde documentat după CSAT, după ce aflu punctul de vedere al Guvernului, care guvern se ocupă concret de aceste centre.

Jurnalist: Domnule Președinte, în calitate de comandant suprem al Armatei și șef al CSAT, s-au luat măsuri speciale de când a început acest val de refugiați, ținând cont că țările din jurul nostru deja intră cu armatele la graniță, se iau măsuri speciale, se ridică garduri? România a luat măsuri speciale, cel puțin în ce privește armata sau serviciile de informații?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: România în momentul de față nu este sub presiune, și este un aspect foarte interesant acesta, acei imigranți, de fapt, nu vor în România, cum nu vor nici în alte țări, pe care nu are rost să le enumăr acum. Ei vor în altă parte. România nu este în Spațiul Schengen și atunci, pentru ei, suntem marginali. Nu vor nici să intre în România, nici să stea în România, dar asta nu ne absolvă de o analiză foarte profundă și serioasă, iar în ce privește forțele armate, nu cred că este cazul să intrăm într-o logică a panicării sau orice altceva. Nu este nevoie de o pregătire sau de o dislocare suplimentară în această etapă. Sigur, dacă se construiesc programe europene la care putem să participăm, este cu totul o altă discuție.
Jurnalist: Mulțumesc.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună seara! Cu permisiunea dumneavoastră,(…) o întrebare. Ați spus că este o întrebare per instituție de presă. Cât de serios și credibil...
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cumul de funcții sau cum se numește asta?
Jurnalist: Cumul de job-uri. Cât de serioși și credibil vi se pare un stat membru NATO și UE, cu o populație de 20 de milioane de locuitori, cu PIB de peste 150 de miliarde de euro, când spune că nu poate gestiona, că nu poate integra decât 1.785 de refugiați?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mi se pare foarte serios. și mi se pare sincer, că puteam și noi să zicem că "domnule, primim și 10.000", doar că nu putem să îi gestionăm. Asta nu înseamnă că nu trebuie să ne preocupe chestiunea. Trebuie să ne preocupe și, dacă îmi permiteți, o logică simplă îmi spune că am face bine să creștem capacitatea României în acest domeniu, fiindcă problema demografică există și la noi, nu numai în Europa de Vest și, odată și odată, va trebui să răspundem la această chestiune, dar astăzi am pornit altă consultare publică, nu aceasta.
Jurnalist: Mulțumesc.

Jurnalist: Bună seara!
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună seara!
Jurnalist: Domnule Președinte, în iunie, când s-a decis la Consiliul European să acceptați o cotă de refugiați de 1.785 de persoane, era vorba de relocarea a 40.000 de persoane. Acum se discută despre relocarea a 160.000 de persoane. Nu credeți că România ar trebui să crească - fiindcă vorbeați de solidaritate - proporțional numărul refugiaților pe care îi primește și, apropo de asta, sunt refugiați sau imigranți, pentru că v-am auzit folosind termenul de imigranți? În actele Uniunii Europene am văzut refugiați.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu cred că sunt și refugiați și imigranți. O parte sunt refugiați și au dreptul la azil, alții sunt imigranți pur și simplu, fiindcă ei sunt în căutarea unei vieți mai bune sau a unui câștig mai bun. Este clar că, dacă noi am oferit cele 1.700 de locuri pentru lotul de 40.000 și ele sunt folosite toate, atunci trebuie să ne punem foarte serios problema cum ne arătăm solidaritatea în continuare. Dar această chestiune este exact esența discuției pe care o vom purta la CSAT, după care voi putea să detaliez, în baza informațiilor mai ample.
Jurnalist: Mulțumesc. Dacă îmi permiteți, despre cancelarul Austriei, domnul Werner Faymann, care a spus în revista "Der Spiegel" că țările care nu acceptă creșterea cotelor ar trebui sancționate, aveți vreun comentariu?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu cred că a fost puțin emoționat când a făcut acea afirmație. Cu trenuri blocate, ba la granița cu Ungaria, ba la granița cu Germania, cu un aflux imens de refugiați, imigranți. Nu, nu trebuie să punem pe cântarul de aur chiar toate afirmațiile de acest tip.
Jurnalist: Vă mulțumesc.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vă mulțumesc. Vă doresc o seară bună!”