Bună ziua!

Tocmai am terminat întâlnirea de lucru cu Secretarul General NATO, domnul Jens Stoltenberg, care a venit astăzi în Consiliu. A fost o discuție destul de lungă, foarte bună, de substanță. Secretarul General ne-a informat despre stadiul în care se află pregătirile pentru Summitul de la Vilnius. Și toată lumea a avut opinii și păreri.

Eu am insistat în acest format în luarea mea de cuvânt pe câteva chestiuni care cred că sunt importante pentru români și le-aș reitera. În primul rând, colaborarea între NATO și Uniunea Europeană este extrem de importantă și am subliniat că este nevoie de o colaborare onestă, profundă, o colaborare care creează sinergii, nu competiții.

În chestiunea de substanță, legat de NATO, Flancul Estic, Ucraina, am reluat tot ce este important pentru noi, am discutat, am luat poziție față de chestiunea Ucraina și am spus că este vital și pentru Ucraina și pentru noi să păstrăm unitatea și solidaritatea - și în interiorul Uniunii, și în interiorul NATO, dar și între Uniunea Europeană și NATO - și să sprijinim Ucraina în continuare, necondiționat, cu tot ce avem.

Pe de altă parte, este evident că întrebarea pentru Summitul NATO va fi: devine Ucraina aliat sau nu? Răspunsul a fost dat în 2008, la București. Răspunsul este foarte clar, oricine poate să citească Rezoluția de la București, care spune simplu: Ucraina și Georgia vor deveni aliați NATO. Necondiționat, fără alte puncte și subpuncte. Deci, această întrebare poate fi lămurită foarte ușor. Mai departe, sigur, când se va întâmpla, cum se va întâmpla rămâne încă deschis.

În același timp, am reiterat și cred că este clar pentru toată lumea că noi trebuie să încercăm să facem tot ca să oprim Rusia, să se oprească din acest război ilegal. Pentru a ajuta Ucraina este în același timp nevoie să îi ajutăm în parcursul lor european. Și aici, în luarea mea de cuvânt, am fost foarte ferm.

Este extrem de important să ajutăm Ucraina, dar, în același timp, este extrem de important să ajutăm pe cei care suferă de pe urma acestui război și au nevoie de o șansă, în special, și m-am referit explicit aici la Republica Moldova, care are nevoie de sprijinul nostru, are nevoie de sprijin pentru a-și crește reziliența și are nevoie de sprijin pentru a deveni membră a Uniunii Europene.

Toate aceste lucruri sunt foarte importante și aici, dați-mi voie să fac o mențiune, există un pachet de sprijin prezentat de Comisia Europeană pentru Republica Moldova, o chestiune pe care, evident, am susținut-o, dar salutăm explicit faptul că s-a ajuns în acest punct. Acum, vom continua în format Consiliul European și avem o serie de chestiuni. Nu, nu mă voi referi la toate, fiindcă sunt foarte multe, unele doar puncte pe care le vom atinge pe scurt, dar unul este important.

Voi aduce în discuție necesitatea întăririi mecanismelor de pregătire și răspuns ale Uniunii Europene la dezastre. Și voi face acest lucru împreună cu alte nouă state: Bulgaria, Cipru, Croația, Estonia, Franța, Grecia, Irlanda, Lituania, Slovacia, care s-au alăturat inițiativei mele privind consolidarea capacității Uniunii în acest domeniu.

În acest fel, transmitem un mesaj politic la nivel înalt privind valoarea adăugată a protecției civile europene în situații de criză majoră, precum și la necesitatea de a întări mecanismele de pregătire și răspuns la dezastre, având în vedere că statele membre nu sunt întotdeauna capabile să facă față singure la aceste situații complicate.

Eu am promovat o scrisoare, o scrisoare comună înaintată președinților Consiliului European și Comisiei Europene, o scrisoare cosemnată de cele nouă state membre pe care le-am menționat.

O altă chestiune care ne privește și considerăm că este de importanță majoră este migrația. Având în vedere că problema este una comună, ea reclamă o soluție comună și România, cred că vă amintiți, am mai spus-o, s-a implicat foarte mult în această chestiune.

Acțiunile legate de gestionarea frontierelor sunt un instrument important în combaterea migrației ilegale. România și-a adus contribuția la implementarea Concluziilor din februarie, când am avut un Summit extra destinat acestei chestiuni, inclusiv prin proiectul pilot la granița cu Serbia, așa cum arăta și Președinta von der Leyen în scrisoarea transmisă liderilor în pregătirea discuțiilor de azi.

Noi avansăm cu succes proiectul în strânsă cooperare cu Comisia Europeană, pentru a promova bunele practici ale României la frontiera externă a Uniunii.

Implicarea noastră reconfirmă faptul că România acționează în spirit de solidaritate și responsabilitate la nivelul Uniunii Europene și continuăm să jucăm un rol activ în conturarea unor soluții comune pentru combaterea migrației ilegale și gestionarea frontierelor.

Vom avea la Consiliu și alte teme, pe care doar le-aș enumera, din motive de timp: economia, securitatea și apărarea, relațiile externe ale Uniunii, pregătirea viitoarei Agende strategice a Uniunii și alte chestiuni pe care le vom prezenta când vă prezentăm concluziile acestei reuniuni.

Dacă aveți câteva întrebări, pe scurt, vă rog.

Jurnalist: Am constatat că printre subiectele care se discută oficial nu este și dosarul Schengen și voiam să vă întreb dacă intenționați ca informal, bilateral, să abordați această temă, având în vedere că peste câteva zile începe Președinția spaniolă, de care se leagă speranțele noastre pentru rezolvarea și deblocarea acestui dosar.

Președintele României: Formal, acest subiect nu se discută în format Consiliu, se discută în format JAI, dar informal, da, sunt pe foarte multe paliere discuții și vom continua. Eu am spus-o de anul trecut, de când am avut acel vot nefericit când Austria s-a opus intrării României și Bulgariei în Schengen, vom continua să discutăm, să negociem, să căutăm soluții. Însă vreau să se înțeleagă foarte bine, nu va apărea această chestiune oficial pe agenda JAI până când nu avem un nivel de înțelegere suficient care să și permită o rezolvare pozitivă. Aici, nu putem să ne jucăm cu o chestiune vitală pentru România, probabil și pentru Bulgaria și, desigur, importantă pentru Uniune. Nu putem să supunem la vot chestiuni o dată, și încă o dată, și încă o dată și să tot primim răspunsuri negative. Deci, trebuie să înțeleagă toată lumea că atunci când această chestiune apare oficial pe agenda JAI ea este suficient de bine pregătită și tratată ca să nu fie un nou eșec, ci să fie un nou succes, al Uniunii Europene. Repet, intrarea sau nu a României și Bulgariei în Schengen nu este un eșec al României sau al Bulgariei, sau o reușită doar a României și a Bulgariei, este vorba de o chestiune esențială, vitală europeană și, dacă reușim, este o reușită a Uniunii. Dacă eșuăm, este un eșec al Uniunii.

Jurnalist: Un follow up la Schengen. Îmi puteți spune în acest moment dacă au avansat aceste discuții legate de Schengen? Dacă ar fi acum să avem un Consiliu, în ce stadiu suntem în acest moment? Pentru că sunt tot felul de discuții și tot felul de păreri.

Președintele României: Da, acum foarte multă lume evident că prinde subiectul ca să se profileze. Discuții sunt în foarte multe planuri, în foarte multe formate. Progresul este unul lent, ca să mă exprim așa, dar există, nota bene, există un progres. Avem discuții, avem tot mai mulți și europeni care își doresc să terminăm această chestiune și să o terminăm pe o notă pozitivă. Să nu vă imaginați că sunt discuții doar între noi și austrieci sau între bulgari și olandezi, sunt discuții foarte extinse la nivelul întregii Uniuni. Toți își doresc să găsim o soluție și în acest fel trebuie să vă imaginați că sunt discuții în curs și între state care nu sunt parte în această chestiune, care sunt bine mersi în Schengen, dar care își doresc să ne sprijine. Inclusiv partea spaniolă și-a arătat de multe ori disponibilitatea de a pune această speță pe agendă și de a contribui la soluționare, ei au spus-o foarte deschis.

Jurnalist: Și încă o întrebare foarte scurtă legată de această scrisoare, dacă ne puteți da mai multe amănunte legate de ea, dacă au fost ceva propuneri în scrisoare, dacă puteți să detaliați puțin.

Președintele României: Da, cred că putem să vă dăm o copie după scrisoare ca să o aveți.

Jurnalist: Domnule Președinte, dacă îmi permiteți o întrebare pe politică internă, în legătură cu cele două proiecte care au mai rămas acum și vizează pensiile speciale și interzicerea cumului pensiei cu salariul, ce opinie aveți dumneavoastră? Pentru că sunt, cel puțin în primul proiect, sunt modificări care vizează parcursul a 20 de ani, în cel referitor la cumulul pensiei cu salariul, în acest proiect sunt și excepții și, în acest context, care este opinia dumneavoastră și având în vedere și faptul că Înalta Curte urmează să le conteste la Curtea Constituțională?

Președintele României: În esență, părerea mea este una bună, că m-ați întrebat care este părerea mea. Sunt două teme care, de ani de zile, se află pe agenda publică în România și este foarte bine că la nivel de coaliție s-a luat decizia să se abordeze ambele chestiuni - și pensiile speciale, și cumulul pensie cu salariu la stat. S-au făcut două legi, s-au votat în Parlament și le aștept la promulgare. Mai mult nu cred că vă așteptați să spun în acest moment, atâta timp cât Parlamentul a votat, există cele două proiecte. Așteptăm să-și continue parcursul și le aștept pe masa mea.

Jurnalist: Aș vrea să vă întreb dacă în cadrul Consiliului veți discuta și dacă partenerii dumneavoastră de pe Flancul Estic, când vorbim de importul de cereale ieftine din Ucraina, dacă vor pune problema tranzitului, pentru că Marea Neagră este pusă sub semnul întrebării continuu de către Rusia, tranzitul cerealelor pe Marea Neagră. Pe de altă parte, din nou, Ucraina aduce în discuție adâncirea Canalului Bâstroe, din câte înțeleg, și pe acest fond, comisarul pentru agricultură promisese în urmă cu o lună că va discuta cu România și cu comisarul Vălean despre niște investiții în infrastructura din România, ca să fie un flux mai bun.

Președintele României: Cred că este, între timp, un lucru cunoscut că cea mai mare parte a exporturilor de cereale ucrainene se face prin România, prin căile logistice din România, în esență, prin portul Constanța. Dar până acolo se ajunge pe cale ferată, pe cale rutieră, și o parte, este adevărat, că se exportă din Ucraina direct pe Dunăre, via Canalul Bâstroe și Marea Neagră. Noi am înlesnit acest export, i-am scutit de taxe, îi sprijinim în continuare și credem că este un lucru corect pe care îl facem. Este un lucru corect și față de Ucraina, pe care avem tot interesul să o sprijinim, fiindcă de aici provine o parte semnificativă a veniturilor statului ucrainean. Pe de altă parte, este corect față de destinatar, sunt multe state care sunt destul de sărace și depind de aceste cereale care vin din Ucraina. Deci, noi vom înlesni în continuare tranzitul. Sigur că noi am căutat și am găsit căi prin care să nu fie dezavantajați producătorii interni. Și aici sunt două chestiuni: am negociat cu Comisia și, probabil, știți că s-a deblocat un ajutor semnificativ, cred că de 100 de milioane, chiar zilele trecute, pentru producătorii care au avut pierderi din cauza unor sincope legislative, ca să mă exprim așa. Aceste chestiuni vor fi corectate.

În al doilea rând, m-ați întrebat de Bâstroe. Există de mult intenția ucraineană de a folosi într-un mod rezonabil Canalul Bâstroe pentru a ieși la Marea Neagră. Dacă se vor face lucrări sau nu rămâne de văzut. Până acum, totul a fost un mit, nu s-au făcut lucrări de adâncire, ultimele măsurări au arătat că s-au făcut lucrări de întreținere. Dacă se vor face alte lucrări decât de întreținere, care sunt absolut în regulă, acestea nu se pot face fără să fie cooptate entitățile internaționale care se ocupă de protejarea Deltei Dunării și fără România. Deci nu cred că există aici o discuție și, cel puțin, discuția care a fost s-a dovedit a fi contraproductivă. Însă, este adevărat, ucrainenii vor să existe un trafic mai intens pe Dunăre și aici noi putem, în continuare, să mai facem câteva îmbunătățiri și instituționale, dar și în felul în care se navighează pe Sulina pentru a-i ajuta.

Mulțumesc. Vă doresc o zi bună!