Am participat astăzi la Summitul Comunității Politice Europene, a doua reuniune a acestui format al șefilor de stat și de guvern din statele europene, democratice, un Summit deosebit de important pentru Republica Moldova, pentru regiune și pentru întregul continent, dar și pentru viitorul acestui format recent înființat.

Mulțumesc, în primul rând, gazdelor pentru ospitalitate și pentru organizarea ireproșabilă a reuniunii. Este o dovadă a capacității administrative a Republicii Moldova, atât de relevantă și pentru obiectivul strategic al acestui stat, și anume, de aderare la Uniunea Europeană.

A fost o reuniune la care s-au discutat multiple teme de actualitate stringentă pentru continentul nostru, începând cu impactul războiului din Ucraina asupra noastră, a tuturor statelor europene, dar și a lumii în ansamblu, și terminând cu aspecte concrete de interes pentru toți participanții, precum cele legate de consolidarea rezilienței, securitatea energetică și aspectele legate de conectivitate.

Din punctul nostru de vedere, al României, dincolo de subiectele sectoriale, un obiectiv principal al reuniunii a fost lansarea mai multor semnale politice clare. Acest obiectiv a fost atins, aș zice, de o manieră categorică.

Un prim semnal a fost cel privind importanța Republicii Moldova pentru întregul continent european și privind sprijinul pe care acest stat îl primește pentru asigurarea securității și stabilității sale, precum și pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Republica Moldova nu este singură în fața provocărilor cărora trebuie să le facă față. România îi este alături, așa cum am arătat, prin fapte concrete, cu fiecare ocazie și acest lucru l-am spus și în deschiderea Summitului când am luat cuvântul, Moldova nu este singură.

Și, așa cum s-a arătat aici, practic în unanimitate, și celelalte state europene îi sunt alături. Sunt convins că sprijinul statelor democratice va continua pentru Republica Moldova, pentru Ucraina și pentru regiune, creșterea securității, a rezilienței însemnând creșterea securității și a rezilienței pentru noi toți, inclusiv pentru România și pentru români.

Un al doilea semnal, de asemenea de importanță crucială, a fost reiterarea, după primul Summit al Comunității, cel de la Praga, a sprijinului pentru Ucraina și pentru poporul ucrainean, în lupta lor pentru a câștiga războiul de agresiune declanșat de Rusia.

Un sprijin care, așa cum am mai spus, va fi acordat atât timp cât este necesar, pentru a ajuta Ucraina să-și asigure independența, suveranitatea și integritatea teritorială.

Un al treilea semnal a fost adresat regiunii în ansamblul său. Europa de Est și regiunea extinsă a Mării Negre sunt regiuni a căror importanță strategică a devenit în ultima vreme evidentă pentru tot mapamondul. Iar discuțiile noastre de astăzi confirmă atenția care este acordată regiunii, la nivelul pe care, trebuie să o spun așa, îl merită.

În plus, așa cum a rezultat și din dezbaterile din paneluri, ne bucură că domeniul rezilienței, pe care România îl pune de mai mulți ani în centrul acțiunilor sale de politică externă, a fost practic confirmat în dezbateri ca având relevanță strategică. Și din acest punct de vedere putem spune că Summitul a fost un succes.

Privim cu încredere către viitor, către Summitul Comunității pe care Spania îl va găzdui în toamnă, pentru a vedea cum avansează procesele care au fost declanșate acum cu ocazia acestui Summit din Moldova.

Dacă dumneavoastră aveți întrebări, poftiți!

Jurnalist: Bună ziua, domnule Președinte. Ați avut o întâlnire cu Președintele Zelenski, alături de care ați semnat și o declarație comună prin care România ia act și susține aderarea Ucrainei la NATO, atunci când va fi posibil. Având în vedere că există războiul rus de agresiune pe teritoriul Ucrainei, care este poziția României cu privire la eventuale garanții de securitate pentru Ucraina înainte de aderare, privind o eventuală foaie de parcurs la nivelul Alianței? Și pentru că suntem la un Summit al Comunității Politice Europene în Republica Moldova și, în buna tradiție, România a sprijinit mereu Republica Moldova, există vreun potențial de a racorda și Republica Moldova la o discuție mai extinsă despre garanții de securitate sau ne vom concentra mai mult spre obținerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova?

Președintele României: Dacă noi, europenii, nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut. Atât de simplu este. Dar acesta nu este singurul motiv pentru care ajutăm Ucraina și Moldova. O facem fiindcă așa este corect, fiindcă, după părerea noastră, ei sunt parte din Europa democratică, ei sunt o parte din comunitatea noastră și aici deja putem să ne dăm seama care este plus-valoarea acestui format european și de aceea am subliniat în deschidere, statele europene democratice - fiindcă mai este cineva, dar nu este democratic și nu a fost invitat -, deci Moldova și Ucraina sunt dintre ai noștri. Iar în ce privește Summitul NATO, sigur, se vor discuta variantele care sunt posibile, însă un așa-numit road map sau un calendar vom vedea dacă este util sau nu sau dacă mai degrabă ar induce niște reacții nedorite din altă parte. Această chestiune a fost discutată chiar în panelul în care am fost până acum câteva minute, împreună cu Președintele Zelenski, cu Președintele Consiliului European, Președintele Franței și alții. Vom lua o decizie până la Summit. Dar pot să vă spun ce am spus și acolo, important este să se simtă Ucraina cu garanții din partea noastră că o ajutăm până când învinge și ucrainenii să fie convinși și după Summitul NATO că noi îi considerăm că sunt alături de noi și noi alături de ei. Același lucru este valabil, evident, și pentru Moldova. Ar fi greșit să ne concentrăm doar pe aspectul de integrare europeană. Securitatea are multe fațete. Mă gândesc nu neapărat la securitatea militară în acest sens, fiindcă Moldova s-a declarat neutră, dar vorbim, de exemplu, de securitate energetică, de stabilitatea statului și așa mai departe, și este interesul nostru, al tuturor, ca Moldova să fie și să rămână stabilă.

Jurnalist: Aș dori să știu dacă dumneavoastră mai înțelegeți ce se întâmplă în țară, în condițiile în care, am văzut, ministrul de Interne a avut o discuție cu polițiștii care lăsau să se înțeleagă că vor ieși în stradă și după această discuție le-a oferit suficiente fonduri, creșteri salariale încât să nu mai facă grevă, în timp ce profesorii se chinuie deja de aproape două săptămâni să obțină o majorare salarială consistentă sau satisfăcătoare și nu reușesc acest lucru - au discutat inclusiv cu dumneavoastră, au ieșit nemulțumiți. Cine greșește, abordarea Guvernului, a ministrului de Finanțe, ministrului Educației, a întregului Guvern?

Președintele României: Întreaga clasă politică a neglijat educația timp de 30 de ani aproape. Prima dată când educația a fost pusă la nivelul care i se cuvine a fost cu ocazia programului meu sau proiectului meu „România Educată". Acum, sigur, știm cu toții că educația se face cu mult entuziasm, cu multă dăruire. Este foarte valoroasă, dar nu vine pe gratis. Și dascălii trebuie să primească ce li se cuvine. De asta oamenii au fost foarte supărați când, în Parlament, din proiectul legii a fost scoasă exact partea cu salarizarea, fiindcă acolo inițial a fost prevăzut într-un articol că salarizarea în învățământ la nivel de debutant începe de la salariul mediu pe economie. Cred că este de foarte mult bun simț să nu începi de sus, să începi din medie. Când a fost scos acest articol, oamenii s-au simțit jigniți și de aceea am spus din capul locului că solicitările lor sunt legitime. Deci, odată și odată trebuie să vedem că li se cuvine mai mult decât au primit până acum. Asta este partea de bază, principială. Greva a arătat politicienilor și românilor că și dascălii știu să-și ceară drepturile.

După ce s-a negociat în repetate rânduri și după ce au fost la mine și am discutat cu Guvernul, cred că s-a văzut cu ochiul liber că s-a schimbat un pic abordarea. Guvernul a decis să le acorde, în principiu, două lucruri importante. Primul, care nu este foarte dezbătut în public, dar mie mi se pare cel mai important, este recunoașterea prin act normativ a dreptului de a avea o grilă de salarizare care pornește de la salariul mediu pe economie și asta îi va pune pe dascăli exact acolo unde le este locul natural în ecosistemul economic. Deci, încă o dată, acest lucru a fost garantat deja prin ordonanța de urgență care s-a dat astăzi. Al doilea lucru tot ușor de înțeles, oamenii au spus, bun, și până atunci? Și până atunci există creșterile salariale care au fost statuate astăzi prin ordonanță de urgență prin care cadrele didactice primesc lunar 1.000 lei în plus la salariu și personalul nedidactic primește, cred că sunt 400 lei lunar.

Deci Guvernul a avut grijă să rezolve pe termen mediu și lung grila de salarizare care va fi în noua legea salarizării unice, dar a avut grijă și pe termen scurt, să existe această compensație în plus, fiindcă oamenii, pe bună dreptate, au spus, când va apare noua lege? Și Guvernul a introdus în această ordonanță că legea, chiar dacă apare poate mai târziu și poate se acordă aceste creșteri doar în tranșe, totuși se garantează că la nivelul anului 2024 cel puțin 40% din această creștere pe noua grilă va fi realizată efectiv. Deci sunt trei lucruri foarte importante. Greva a durat un pic mult și se pune întrebarea cine negociază pentru dascăli, fiindcă liderii de sindicat tot vin și tot pleacă, dar ei sunt doar un fel de interfață, cum sunteți voi, media: Guvernul le spune ceva sau eu, ei se duc și consultă oamenii.

Este extrem de greu de imaginat cum poate să funcționeze o negociere pe această bază. De aceea, Premierul a hotărât, foarte corect, să dea această ordonanță indiferent cum se negociază. De ce? Fiindcă noi toți, și eu, și Guvernul, și coaliția, fiindcă a fost Premierul împreună și cu Președintele Camerei în discuție, au înțeles că sunt solicitări legitime și le garantează, indiferent de ce se negociază cu acești reprezentanți ai sindicatelor. Eu sper să se înțeleagă bine această chestiune la nivelul sistemului și oamenii să se întoarcă de marți la școală, fiindcă nu mai au pentru ce să facă grevă.

Pe termen mediu și lung s-a garantat, pe termen scurt s-au dat creșteri, iar pentru anul 2024 s-au dat în scris, prin ordonanță, garanții că Guvernul se va ține de ce a promis și atunci eu cred că foarte mulți dascăli, care oricum au considerat că deja este prea mult ce a fost, se vor întoarce pur și simplu la școală și bine fac. În afară de asta, cum îndrăznește cineva să pună în dificultate examenele naționale? Este o generație întreagă care trebuie să dea BAC și să meargă la universități. Deci, îi punem în dificultate? Este o generație întreagă care dă examenul de capacitate. După ce Guvernul le-a dat tot ce au cerut, încă o dată, le-au dat tot ce au cerut, acum în ce temei să mai continue greva? Și dacă liderii de sindicat naționali și județeni nu se înțeleg între ei, dascălii vor înțelege foarte bine acest semnal. Și ca să vă răspund și la treaba cu poliția, în învățământ, în educație, pe Legea 153, cea existentă, cu salarizare unică, sistemul educațional a fost deja la maxim de anul trecut. Deci, încă de anul trecut Guvernul Ciucă a crescut toată grila până la maxim. Nu același lucru se întâmplase la polițiști. Și ceea ce s-a discutat și s-a negociat cu polițiștii este să fie ei aduși la grila deja existentă. Deci sunt două lucruri foarte diferite. La polițiști li se dă pe vechea lege ce trebuia să se mai completeze până sus, lucru care pentru educație s-a întâmplat deja în 2022, iar creșterea de 1.000 sau 400 lei este deja peste grila existentă acum în Legea 153.

Jurnalist: Era diferența de abordare, dacă îmi permiteți. La polițiști nici nu a fost nevoie să iasă în stradă și s-au găsit soluții, profesorii au avut nevoie de două săptămâni aproape ca să li se dea ceea ce au cerut, deși putea să li se dea de la început.

Președintele României: Nu vreau să fac aprecieri asupra modului de organizare a sindicatelor din diferite sectoare.

Jurnalist: Greva din educație a creat un tumult și pe scena politică și, astăzi, după ultimele decizii de care aminteați și dumneavoastră, aceste ordonanțe de urgență adoptate de Guvern, Guvernul a anunțat, negocierile cu profesorii s-au încheiat, sindicatele au anunțat greva continuă. Nu știm ce se va întâmpla de luni încolo. Am văzut și profesorii foarte nervoși când au ieșit liderii de la discuțiile cu dumneavoastră, zilele trecute, deși liderii păreau împăciuitori și spuneau că au promisiuni și garanții din partea dumneavoastră, profesorii spuneau: „nu ne ajung aceste garanții, vrem să vedem acte normative cu ceea ce am cerut noi”.

Președintele României: Deci, dincolo de aceste solicitări, acum actul este publicat în Monitorul Oficial.

Jurnalist: Da, întrebarea pe care voiam să v-o pun este ce se va întâmpla pe scena politică cu rotativa? A fost deja amânată, va merge în continuare? Credeți că ar trebui să pornească de săptămâna viitoare calendarul sau ar trebui oare amânată pentru la toamnă, pentru că asta spun liderii politici? Dacă nu se face până la finalul lunii iunie, greu de crezut că se mai va mai face până la toamnă.

Președintele României: Se va face. Se va face, rotația se va face. Nu există niciun fel de complicație și problemă în interiorul coaliției și vă spun aceste lucruri fiindcă am discutat cu ei. Deci rotația se va produce, dar toți s-au înțeles că nu se poate rezolva și negocierea acestei greve, care se dovedește a fi foarte dificilă din multe motive și rotația, în același timp, dar clasa politică a înțeles solicitările dascălilor, Guvernul a înțeles, coaliția a înțeles, a acționat. Deci, repet, ceea ce au tot cerut - act normativ publicat în Monitorul Oficial - s-a dat, este publicat, se poate citi, este lege. Iar negocierile politice pentru rotație vor fi finalizate cât de curând și se va trece la treabă.

Jurnalist: Ideea Summitului de astăzi este și despre bunăstarea europeană, respectiv bunăstarea regională. În România putem fi mai prosperi dacă folosim bine banii din PNRR. Cu toate acestea, România întârzie, conform termenelor din PNRR, reformele, mă refer, de pildă, la cea a pensiilor speciale sau chiar la legea salarizării. Riscăm să pierdem acești bani?

Președintele României: După părerea mea, nu riscăm acest lucru. Că unele reforme se negociază mai greu într-o coaliție de trei partide, cred că este destul de ușor de înțeles, dar, pe de altă parte, politicienii - și asta este impresia mea - au înțeles că fără aceste reforme nu se poate continua și sunt plin de speranță că vor fi îndeplinite toate așa-numitele jaloane pentru a primi banii din PNRR. Ar fi foarte, foarte păcat să nu se realizeze, fiindcă a fost foarte complicat de negociat pentru acești bani. Este o sumă imensă de care trebuie să beneficieze România și românii.

Jurnalist: Domnule Președinte, pe 15 mai, într-un mesaj transmis către președinți de consilii de județ din România, i-ați încurajat pe aceștia să rămână parteneri deschiși și transparenți ai cetățenilor. Ne puteți spune, vă rugăm, de ce Administrația Prezidențială nu este transparentă față de cetățeni și de ce nu prezintă care sunt costurile deplasărilor domniei voastre în străinătate, așa cum se întâmpla în mandatele celorlalți președinți și chiar și la începutul mandatului dumneavoastră?

Președintele României: Administrația Prezidențială este foarte corectă și transparentă și chiar Președintele, personal, răspunde tuturor întrebări lor și nu cred că există un temei serios pentru a ne bănui de altceva. În rest, fiind Administrația Prezidențială, există o legislație specială, care spune colegelor și colegilor exact ce se poate transmite și ce nu se poate transmite și chiar nu-mi imaginez că vreți să încurajați pe cineva din Administrația Prezidențială să încalce legea. Cred că ar fi chiar culmea.

Jurnalist: Mulțumesc. Îmi cer scuze că insist, dar încerc să înțeleg care este secretul de stat în ce privește prețul cazării și al transportului.

Președintele României: O să vă explice colegele și colegii de la Administrație mai în detaliu. Deci, repet, așa este legea, ne place, nu ne place, putem să discutăm, poate o modificăm.

Jurnalist: M-aș întoarce puțin la greva profesorilor, pentru că și dumneavoastră ați fost dascăl. Ligia Deca, ministrul Educației, spunea că nu vom putea să evităm reprogramarea examenelor și prelungirea anului școlar, în cazul în care această grevă continuă. Profesorii vor ieși în continuare în stradă, după cum spuneau, și vor continua greva. V-aș întreba, în contextul proiectului „România Educată", ce salariu considerați dumneavoastră că ar trebui să aibă un cadru didactic, astfel încât să fie mulțumit, să nu mai continue greva și, de asemenea, să se descurce, având în vedere inflația din țara noastră?

Președintele României: Sunt exact salariile care au fost discutate și promise că vor exista în noua lege a salarizării unice, unde grila, știți, probabil, grila se construiește începând de la cel mai mic salariu, este cel al debutantului, dacă acesta va fi ridicat la salariul mediu brut pe economie, atunci, grila se construiește de acolo în sus și, evident, locul dascălului în societate va fi mai bine definit și prin această nouă grilă prin care se calculează salariile.

Jurnalist: Domnule Președinte Iohannis, cum evaluați șansele Republicii Moldova de a demara negocierile de aderare până la sfârșitul acestui an și cum evaluați șansele Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană până în anul 2030, așa cum își propun autoritățile de la Chișinău?

Președintele României: Eu îmi amintesc cum a fost procedura când România a solicitat să devină stat membru și ce complicate au fost negocierile. Nu trebuie să ne facem iluzii. Aceste negocieri de aderare sunt foarte complexe. Din punct de vedere administrativ, câteodată ai impresia că nu se mai termină, dar ele sunt necesare pentru a avea garanția că toată lumea se află pe aceeași treaptă. Eu am spus-o și în deschidere, eu îmi doresc tare mult ca negocierile de aderare să înceapă în decurs de un an și pentru asta și ajutăm administrația din Republica Moldova pentru a se pregăti pentru aceste negocieri. Sigur, depinde în relativ mică măsură de România, depinde de progresul făcut de administrația din Moldova și de felul cum la Bruxelles sunt văzuți pașii care s-au făcut, dar eu sunt optimist. Când se termină procesul de aderare, asta este foarte greu de evaluat. Știm însă din experiența noastră că durează ani de zile.

Jurnalist: Doar o precizare, termenul limită 2030 vă pare realist pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?

Președintele României: Dacă toată lumea se străduiește, atunci se poate realiza în câțiva ani, dar, uitați-vă, de exemplu, în Balcanii de Vest, unde au avut suișuri și coborâșuri. Eu sper foarte mult ca administrația din Republica Moldova să rămână pe un suiș constant.

Jurnalist: Poate România să asigure o umbrelă de securitate pentru Republica Moldova în cazul unei escaladări a războiului din Ucraina?

Președintele României: Acum aș fi tentat să vă întreb ce înseamnă o umbrelă de securitate, fiindcă România este în NATO și Moldova este un stat neutru, deci pur militar nu văd modalități prin care să intervenim în cadrul unui conflict, dar putem să intervenim pentru perfecționarea personalului din Moldova pentru a-i instrui, pentru a-i ajuta cu dotarea, cum am și făcut-o, cu cazarmament și așa mai departe. Deci, sunt foarte multe modalități prin care putem și chiar intervenim pentru a ajuta Moldova.

Jurnalist: Poate chiar și pentru protejarea spațiului nostru aerian, de exemplu, sau este exclus acest lucru?

Președintele României: Aceasta este o discuție complicată, tocmai din apartenența NATO, respectiv neapartenența NATO.

Jurnalist: Aș vrea să vă întreb, din perspectiva dumneavoastră, având în vedere că se tot discută despre aceste garanții de securitate pentru Ucraina, cum ar funcționa aceste garanții de securitate, mă rog, sub NATO, în acorduri bilaterale, în sensul celui semnat astăzi?

Președintele României: Asta este o chestiune pe care o tot discutăm între noi și va fi una din temele centrale și la Summitul NATO, așa că nu aș vrea să intru eu acum în detalii, dar pot să vă spun că este o temă, cum se spune, în discuție, o temă importantă în discuție.

Vă mulțumesc tuturor!