Bună ziua!

Domnule Președinte federal, îmi face o deosebită plăcere să vă primesc din nou aici, la Palatul Cotroceni, de data aceasta în cadrul vizitei de stat în România. Bine ați venit!

Vizita dumneavoastră și contactele româno-germane intense din ultima perioadă evidențiază caracterul privilegiat, cu valențe strategice, al relațiilor dintre țările noastre.

Avem un dialog politic consistent în plan bilateral și european, o cooperare economică solidă și legături interumane puternice, datorită comunității românești din Germania și minorității germane din România.

Așa cum am mai spus, aceste comunități reprezintă puntea vie de legătură dintre societățile noastre, iar contribuția lor la dezvoltarea relației româno-germane este extrem de importantă în plan cultural, social, economic și nu numai. Germania este, de mulți ani, primul partener comercial al României, anul trecut înregistrând schimburi bilaterale de peste 40 de miliarde de euro. Peste 25.000 de companii cu participație germană și peste 5,5 miliarde de euro aport de capital social fac din Germania al doilea mare investitor în economia românească.

Salut faptul că domnul Președinte Steinmeier este însoțit în România și de o delegație de oameni de afaceri și mă bucur că vor aborda împreună cu autoritățile române noi proiecte de dezvoltare a cooperării economice și sectoriale româno-germane, adaptate nu numai realității geopolitice actuale, dar și celei a economiei viitorului, marcate de transformarea digitală și de tranziția verde.

Anul acesta doresc să reconfirm, împreună cu domnul Președinte Steinmeier, interesul nostru comun pentru intensificarea relațiilor excelente dintre țările noastre, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Numai împreună vom putea să întărim unitatea europeană în aceste vremuri tulburi, marcate de agresiunea rusă din Ucraina, de schimbări geopolitice și de urmările multiplelor crize din anii trecuți.

Am analizat astăzi, împreună cu domnul Președinte Steinmeier, situația de securitate din regiunea Mării Negre. Am evaluat amenințările și am concluzionat că împreună - România, Germania și ceilalți aliați din cadrul NATO - suntem puternici și putem să asigurăm securitatea țărilor noastre.

I-am mulțumit, în acest context, domnului Președinte pentru susținerea de către Germania a consolidării Flancului Estic al NATO și pentru participarea la structurile aliate din România.

Am stabilit să intensificăm colaborarea noastră în cadrul Uniunii Europene și al NATO, pentru a face față provocărilor actuale, nu numai celor în materie de securitate, dar și celor în plan economic și social.

În cadrul dialogului nostru am evidențiat sprijinul multidimensional acordat Ucrainei de cele două state și am discutat, totodată, dificultățile majore cu care se confruntă, în prezent, Republica Moldova, în contextul războiului. Împărtășim viziuni similare cu privire la necesitatea mobilizării de sprijin activ și puternic pentru Chișinău, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, pentru a consolida reziliența acestei țări în fața provocărilor complexe cu care se confruntă.

Am abordat în cadrul discuțiilor și politica de extindere a Uniunii Europene, rezultând sprijinul comun al României și Germaniei pentru avansarea procesului atât în privința Balcanilor de Vest, cât și în privința Partenerilor noștri Estici.

Am pus accentul în cadrul discuțiilor pe sprijinul ferm al României pentru avansarea parcursului european al Republicii Moldova și al Ucrainei, ca state candidate la aderare.

Am avut cu domnul Președinte Steinmeier și un schimb de opinii cu privire la stadiul proiectelor din cadrul Inițiativei celor Trei Mări și am prezentat prioritățile și obiectivele Summitului pe care îl voi găzdui la București, în luna septembrie, urmat și de Forumul de Afaceri al Inițiativei.

Nu în ultimul rând, am discutat și subiectul aderării României la spațiul Schengen și i-am transmis domnului Președinte aprecierea pentru susținerea fermă și activă a Germaniei în acest dosar.

Sper că prin demersurile noastre de susținere a efortului european comun de consolidare a securității interne și a protecției frontierelor externe ale Uniunii Europene vom reuși să finalizăm aderarea României la Schengen, pentru că locul nostru, fără nicio îndoială, este în Schengen.

În încheiere, doresc să-i mulțumesc domnului Președinte Steinmeier pentru această vizită și pentru discuțiile deschise și constructive pe care le-am avut astăzi.

Domnule Președinte federal, aveți cuvântul! 

Jurnalist: Domnule Președinte, Coaliția a suspendat negocierile pentru formarea noului guvern până la rezolvarea grevei din educație. În condițiile în care negocierile din ultimele zile nu s-au soldat cu niciun rezultat, considerați că poate fi respectat calendarul din protocol și rocada guvernamentală poate avea loc, cu demisia Premierului Ciucă pe 26 mai, așa cum era stabilit? Și dacă îmi permiteți, în urma discuțiilor pe care le-ați avut cu liderii PNL, ne puteți spune când putem avea învestit noul guvern și în ce formulă va continua Coaliția, având în vedere că s-a vorbit în ultimele zile de ieșirea UDMR de la guvernare? Vă mulțumesc!

Președintele României: Nu există nicio sincopă în discuții și, sigur, greva din învățământ este o temă foarte serioasă și sunt foarte bucuros că, în afară de faptul că legile educației au fost adoptate în Parlament – chestiune care este notabilă, în sensul că de multă vreme legi ale educației nu au mai fost adoptate în procedură ordinară în Parlamentul României – în afară de acestea, solicitările profesorilor, ale dascălilor, la modul general, am mai spus-o, sunt, în bună parte, legitime, ușor de înțeles. Acum, Coaliția, evident că este în situația să negocieze ceva și mă bucură foarte mult că aceste negocieri se poartă real în format de coaliție. Au existat mai multe întâlniri și speranța mea este să se termine amiabil. Cred că toată lumea a văzut disponibilitatea guvernului, a Premierului, a ministrului Educației, doamna Deca, de a sprijini aceste solicitări. S-au găsit soluții pentru o serie de puncte revendicate de sindicate. Acestea – și am avut o discuție cu conducerea coaliției pe această temă – aceste promisiuni vor fi onorate. Indiferent cum se duc negocierile, ce a promis guvernul că este posibil va face. Pe de altă parte și sindicatele trebuie să vadă că o negociere se întâmplă în așa fel încât părțile se întâlnesc undeva la mijloc. Este greu de imaginat că toate solicitările vor fi satisfăcute  de azi pe mâine, dar chestiunea rămâne în atenția coaliției și există această promisiune fermă de a lucra pe legea salarizării unice care sigur că va veni cu soluții pozitive și pentru angajații din educație – asta, despre grevă. După părerea mea, calendarul inițial al rotației, cum se numește, sau al rocadei, poate fi respectat. Vineri ar începe procedura și, în varianta optimală, ea s-ar putea încheia pe 30 mai. Aceste chestiuni le-am spus și celor din PNL, i-am rugat să trateze negocierile în coaliție și cu greviștii cu toată seriozitatea, să fie o parte relevantă în păstrarea stabilității guvernării, stabilitatea generală în România fiindcă numai de instabilitate și de certuri politice nu avem nevoie în situația în care, iată, și noi doi am menționat gravitatea crizei create de atacul Rusiei asupra Ucrainei, de problemele din energie, de ambițiile noastre de tranziție verde. Pentru toate acestea, este nevoie de stabilitate, de o guvernare înțeleaptă și, sigur, de măsuri care vin să sprijine și pe cei care lucrează și au așteptări din partea guvernanților. În esență, toate aceste chestiuni pot fi rezolvate cu înțelepciune.

Jurnalist (traducere din germană): Ați abordat deja tematica, dorința intensă a României de a fi membru în spațiul Schengen, desigur că Germania sprijină, ați spus și că România este pregătită, dar domnule Președinte Iohannis ce așteptați dumneavoastră?

Președintele României (traducere din germană): În ceea ce privește problema Schengen, sprijinul acordat României a fost foarte mare, în afara unei singure țări, toate celelalte au fost pentru și, trebuie să spun, unele au fost pentru chiar cu mare entuziasm, printre acestea se numără Germania și am mulțumit domnului Președinte Steinmeier pentru acest lucru. Și sunt convins, nu doar sper, ci sunt convins de faptul că sprijinul din partea Germaniei va continua. Ceea ce așteptăm noi ca să se întâmple, domnul Președinte a spus deja, sunt discuțiile politice care vor continua, se va încerca să-i convingem pe toți cei care nu sunt încă convinși că Spațiul Schengen va deveni mai puternic și mai bun prin aderarea României, nu mai slab. Pe de altă parte, am înțeles că o temă îi preocupă pe foarte mulți europeni, și anume migrația ilegală, și, împreună cu Germania și cu Comisia Europeană și cu alți parteneri, încercăm să găsim soluții. În cadrul tête-à-tête-ului nostru de astăzi am discutat mai mult timp despre migrație și există evoluții pozitive, printre care se numără și cadrul juridic care a avansat destul de bine la Bruxelles în ultima vreme, printre care se numără și proiecte punctuale care ne arată ce soluții pot fi găsite. Există un proiect-pilot la granița română-sârbă, pe care l-am realizat împreună cu Comisia Europeană, care se derulează deja cu bune rezultate. A existat un summit special pe tema migrației. Cred că lucrurile se mișcă și cred că există rezultate pozitive, trebuie doar să  fie recunoscute și apoi se va putea merge mai departe.

Jurnalist: Dacă îmi permiteți o întrebare pentru domnul Președinte Iohannis. O completare mai întâi la ce spuneați mai devreme pe calendarul de desemnare a Coaliției. Dacă tot vineri, pe 26, după ce își depune mandatul Premierul Ciucă, convocați consultări la Cotroceni și dacă tot vineri îl desemnați pe Marcel Ciolacu premier. Și întrebarea, referitoare la decizia CEDO de ieri, o decizie extrem de importantă prin care se recunoaște că România a încălcat dreptul la viață privată și la familie, ceea ce ar presupune că ar trebui să accepte sau să reglementeze și căsătoriile între persoanele de același sex. Ce va face România? Care este direcția pe care ar trebui să meargă?

Președintele României: În primul rând, în privința deciziei de la CEDO, este o temă complicată pentru România. Știm asta, am văzut deja reacțiile publice, însă este o temă de care trebuie să se ocupe Parlamentul și sunt convins că se vor găsi formate în care această temă va fi dezbătută cu multă responsabilitate în Parlament, și, într-un timp rezonabil, cred că se vor găsi cele mai bune soluții.

A doua chestiune – Știți că nu am obiceiul să spun înainte să se întâmple anumite chestiuni și etape ce va fi, dar cert este că imediat după ce se inițiază procedura, adică imediat ce premierul își depune mandatul, voi iniția următorii pași. Nu am niciun interes să trag de timp și nu am niciun interes să apară sincope și incertitudini. Această rotație trebuie să se desfășoare, după părerea mea, rapid, corect, pe scurt, cum se spune, „sticlă”, fiindcă oamenii trebuie să vadă că aici nu e vorba de tras sfori, de negocieri care se poartă prea târziu, ci de o chestiune pe care și-a însușit-o Coaliția de la bun început, se pune în practică și mergem mai departe. Asta este așteptarea mea.

Jurnalist (traducere din germană): Domnule Președinte federal, în ce privință a crescut importanța geostrategică a României, în contextul războiului? Şi o întrebare către amândoi președinții: cum se pregătesc societățile să-i integreze și pe termen lung pe refugiați, dacă ne gândim că, din păcate, probabil că războiul va mai dura ceva vreme?

Președintele României (traducere din germană): În ceea ce priveşte tematica „Sprijinului acordat Ucrainei şi preluarea de refugiaţi ucraineni”, de la bun început am declarat în mod public că România sprijină Ucraina şi pe ucraineni. Acest lucru nu este limitat nici în timp, nici în alt fel. Acest sprijin, acest ajutor, va exista cât va fi necesar - şi asta va dura destul de mult.

Între timp, aproape 4,5 milioane de refugiaţi ucraineni au trecut graniţa către România; majoritatea au plecat după zile, săptămâni, sau luni, mai departe, mulţi au rămas. Mulţi, între timp, au găsit și un loc de muncă în România, multe companii ucrainene şi-au mutat sediul în România. Copiii ucraineni se duc la grădiniţă, la şcoală şi, în general, integrarea funcţionează bine. Și acest lucru va continua.

În România refugiaţii ucraineni au fost de la bun început, şi o spun cu toată responsabilitatea, primiţi cu braţele deschise şi a şi rămas aşa. Nu văd nicio modificare de atitudine faţă de aceşti oameni. Este regretabil că au fost obligați să-şi părăsească ţara din cauza războiului, însă este, desigur, important să fie preluaţi, să fie primiţi şi să-şi poată duce viaţa într-un mod decent.

Sperăm cu toţii că războiul se va sfârşi curând şi că reconstrucţia în Ucraina va putea să înceapă, dar până atunci va continua sprijinul României.