Bună ziua!

Am plăcerea să îl primesc ca oaspete în România pe Cancelarul Republicii Federale Germania, domnul Olaf Scholz. Bine ați venit, domnule Cancelar federal!

Relațiile dintre România și Republica Federală Germania au un veritabil caracter strategic. Avem interese comune puternice, legate de asigurarea prosperității și a securității europene, și acționăm coordonat pentru atingerea acestor obiective, atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în cadrul NATO.

Discuțiile de astăzi au vizat dinamizarea cooperării bilaterale pe toate planurile, în special în contextul actual marcat de multiple provocări și crize suprapuse.

Am evocat liantul autentic dintre cele două țări reprezentat de comunitatea românească din Germania și de cea a etnicilor germani din România.

Germania nu este doar cel mai important partener comercial al României și al doilea investitor în economia românească, ci și un aliat de încredere, care contribuie la asigurarea securității în regiune.

În prim-planul convorbirilor s-a aflat, bineînțeles, situația de securitate determinată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Am prezentat sprijinul multidimensional acordat Ucrainei, în diferite domenii, inclusiv prin facilitarea tranzitului de cereale, precum și măsurile pe care noi le-am luat în sprijinul celor peste 3,8 milioane de refugiați ucraineni care ne-au trecut granița și al celor peste 110.000 dintre aceștia care au decis să rămână în România.

Este crucial ca toate aceste eforturi să continue, cât timp este nevoie, atât din partea Uniunii Europene, cât și din partea statelor membre.

Discuțiile noastre au vizat, totodată, posibilitățile de creștere a sprijinului României şi al Germaniei pentru partenerii estici, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în cadrul NATO, mai ales pentru Ucraina și Republica Moldova.

Am subliniat, în special, că este foarte important să sprijinim substanțial stabilitatea și reziliența Republicii Moldova în faţa provocărilor securitare cu care se confruntă, inclusiv în plan energetic.

Am mulțumit Cancelarului Scholz pentru sprijinul acordat întăririi Flancului Estic, pentru misiunea de poliție aeriană în spațiul aerian al țării noastre în anul 2022, precum și pentru prezența în structurile NATO din România.

Sperăm să dezvoltăm această cooperare pentru a consolida în mod semnificativ postura aliată de descurajare și apărare în fața provocărilor tot mai complexe.

Marea Neagră este acum mai mult ca oricând de importanță strategică. De aceea, susținem că este necesară o prezenţă sporită a NATO în Marea Neagră, ceea ce reclamă includerea problematicii Mării Negre în toate procesele relevante pentru consolidarea securităţii spaţiului euroatlantic.

Am avut, totodată, o discuție amplă cu Cancelarul Scholz cu privire la aspecte de actualitate de pe agenda europeană. Aderarea României la spaţiul Schengen este principalul nostru obiectiv, Germania ne-a fost alături, ne-a susținut activ și i-am mulțumit și astăzi domnului Cancelar pentru această abordare. România își îndeplinește rolul de garant al securităţii la frontiera externă, fapt recunoscut la nivel european, iar aderarea la Schengen va consolida acest spațiu.

Am abordat în cadrul discuțiilor și subiectul extinderii Uniunii. România și Germania susțin continuarea acestui proces, pe baza meritelor proprii.

Balcanii de Vest rămân o prioritate esențială a Uniunii. Am reiterat sprijinul principial al României pentru viitorul european al statelor din Balcanii de Vest, inclusiv prin furnizarea de expertiză în domenii critice, și pentru asigurarea unui mediu stabil și sigur în regiune.

Împărtășim o viziune comună și cu privire la valențele strategice ale extinderii spre Est a Uniunii. Am evidenţiat sprijinul pe care România îl acordă pentru avansarea parcursului european al Republicii Moldova şi al Ucrainei.

Am discutat, de asemenea, și despre Inițiativa celor Trei Mări și am prezentat obiectivele Summitului de anul acesta, pe care îl voi găzdui pe 6 septembrie. Am salutat interesul și sprijinul constant manifestate de Germania pentru Inițiativă și am invitat partea germană să aibă o participare la nivel înalt la Summit, dar și la Forumul de Afaceri organizat în marja Summitului.

În încheiere, doresc să vă mulțumesc, domnule Cancelar federal, pentru vizită și pentru deschiderea manifestată cu privire la toate aspectele abordate astăzi în discuții.

Domnule Cancelar, aveți cuvântul.

Jurnalist: Producătorul german de armament Rheinmetall a anunțat ieri că va deschide un centru de mentenanță pentru echipamentele militare folosite în Ucraina, în România, la Satu Mare. Aveți detalii despre funcționarea acestui centru? Este deja funcțional, când se va întâmpla acest lucru? Intenționează cele două țări să crească cooperarea în acest domeniu militar, poate și pentru producție, având în vedere angajamentul Germaniei de a crește sprijinul militar pentru Ucraina și intenția României de a-și revitaliza sectorul industrial de apărare?

Președintele României: Aș începe cu o afirmație. Investițiile germane care s-au făcut în România au fost de succes și cred că sunt atât în interesul antreprenoriatului german, cât și în interesul României. Sunt locuri de muncă foarte bine plătite, se participă masiv la perfecționarea forței de muncă. Avem câteva exemple de școli de calificare și acest lucru arată că aici vorbim de mult mai mult decât o banală colaborare economică. Este o colaborare cu foarte multe valențe. Dacă această firmă relevantă în Germania va investi într-o locație în România, atunci acest lucru este de salutat. Și, da, există multiple contacte pentru a convinge investitori din Germania să vină în România și pentru îmbunătățirea mediului de producție destinată apărării naționale. Detaliile despre aceste chestiuni vor fi, evident, făcute publice atunci când se ajunge la finalul unor posibile negocieri tehnice. Una peste alta, eu personal am sprijinit și voi sprijini în continuare atragerea de investiții germane în România, indiferent dacă vorbim despre producția în apărare sau despre alte sectoare. Peste tot avem investitori din Germania, peste tot rezultatele sunt dintre cele mai bune și se constituie într-o componentă relevantă a parteneriatului nostru strategic.

Jurnalist: O întrebare către domnul Președinte. Amândoi ați menționat aderarea României la Spațiul Schengen, care a fost blocată de ceva vreme. Aveți speranțe ca România în acest an să primească acordul Uniunii, dat fiindcă s-au schimbat lucrurile? Și o întrebare legată de hub-ul logistic. Există discuții și cu Slovacia și Polonia pentru astfel de unități de reparare. De ce România ar fi partenerul mai bun sau este o inițiativă suplimentară?

Președintele României: În chestiunea Schengen cred că trebuie să reiau puțin câteva chestiuni pentru a fi foarte clar. România a solicitat să devină parte a spațiului Schengen încă de acum aproape 12 ani și a îndeplinit condițiile foarte repede, toate condițiile - repet, toate condițiile solicitate de Acquis-ul Schengen. Acest lucru nu a fost posibil timp de mulți ani, fiindcă au existat rețineri în unele state membre, rețineri legate în principal de statul de drept. Acel Mecanism de Cooperare și Verificare a dat de gândit și am fost în situația bună de a putea încheia acest Mecanism de Cooperare și Verificare în toamna anului trecut, fiindcă România a îndeplinit între timp absolut toate condițiile pentru a fi considerat un stat de drept. Acest lucru a redat românilor speranța că va exista un vot pozitiv, afirmativ pentru acceptarea în Spațiul Schengen. Din păcate, nu s-a întâmplat așa. În decembrie a avut loc un vot în formatul JAI, Justiție și Afaceri Interne din Consiliul Uniunii Europene, în care Austria nu a fost de acord cu intrarea României în Spațiul Schengen.

Acest vot negativ nu a fost, cel puțin așa afirmă partea austriacă, un vot împotriva României, ci a fost un vot care trebuia să atragă atenția asupra pericolului migrației ilegale.

Migrație ilegală prin și din România nu există, dar noi am înțeles că există o problemă și am început să ne implicăm masiv pentru a veni în ajutorul tuturor celor care au un impact din cauza acestei migrații. În acest fel, s-a organizat formate de discuții, a avut loc o întâlnire expres destinată problemei migrației în februarie la Bruxelles, s-au clarificat multe teme, s-au rezolvat unele, și România a propus unele proiecte pilot pentru a ne mișca mai rapid în această zonă. Un proiect pilot care a fost agreat cu Comisia Europeană se va desfășura la granița României cu Serbia şi va dovedi cum se poate manageria mai eficient procesul de identificare-returnare a migranților ilegali.

Toate aceste lucruri ne fac să rămânem optimiști și credem că problema aderării României la Schengen trebuie rezolvată în cursul acestui an. Unu, fiindcă suntem pregătiți și dovedim acest lucru, doim fiindcă în anul viitor vor avea loc multiple alegeri, printre care și cele europene, și nu considerăm că în 2024 această chestiune poate fi rezolvată în condiții bune.

În concluzie, rămânem foarte conectați la problemă, continuăm toate discuțiile, cum, astăzi, am discutat cu domnul Cancelar Federal Scholz această temă. România are un sprijin masiv din partea statelor membre ale Uniunii și credem că până la finalul acestui an chestiunea poate fi rezolvată pozitiv.

Jurnalist: Domnule Președinte Iohannis, vorbeați mai devreme în expunerea dumneavoastră despre crizele suprapuse din regiune, despre situația particulară de securitate din regiune. Luați în calcul varianta în care PSD și PNL nu se vor înțelege, așa cum apar semnale tot mai dese pe teme extrem de serioase din programul de guvernare și din PNRR, iar dacă nu se votează Guvernul Ciolacu, să se ajungă la alegeri anticipate? Ce ați face într-o astfel de ipoteză?

Președintele României: Această coaliție a apărut ca un rezultat al rațiunii politice. România a înțeles că vor veni multe crize. Politicienii au înțeles, spre surprinderea multora, că țara trebuie guvernată de un guvern cu o susținere solidă în Parlament. Așa s-a creat coaliția care guvernează România de mai bine de un an, un guvern codus de premierul Ciucă care a reușit să evite un impact grav al tuturor crizelor prin care am trecut până acum, atât criza energetică, cât și criza de securitate, și așa mai departe.

Am fost întrebat de multe ori dacă sunt mulțumit de felul în care s-a guvernat. Da, sunt mulțumit, fiindcă ceea ce trebuia să facă Coaliția și Guvernul, să treacă România prin criză, au făcut-o cu succes. Ah, că nu absolut toate detaliile au fost rezolvate, este iarăși adevărat, dar nici nu cred că s-a așteptat cineva ca această coaliție să funcționeze numai cu foarte bună înțelegere și numai cu soluții ideale. Este o coaliție politică complicată, între PNL și PSD, și trebuie să vedem partea plină a paharului, s-au înțeles și au rezolvat problemele cu care s-au confruntat.

Întrebarea care se pune în spațiul public, și dumneavoastră ați pus-o la microfon, este cum se continuă, fiindcă în câteva luni sau săptămâni ar trebui să se producă rotația la conducerea Guvernului.

Eu cred că această rotație este posibilă și se va întâmpla. Nu cred că în momentul de față există o alternativă viabilă la această coaliție, și partidele au înțeles, toate partidele au înțeles acest lucru. În același timp, această rotație, sigur, va veni cu probleme suplimentare care trebuie negociate. În măsura în care va fi nevoie, mă voi implica pentru a garanta stabilitatea și bunul mers al lucrurilor.

Dacă, ad absurdum, nu se întâmplă așa și lucrurile se îndreaptă spre o situație de așa-zise alegeri anticipate, care expressis verbis nu sunt prevăzute în Constituție, dar, evident, ele pot avea loc, complicat de ajuns acolo, atunci va fi decizia Coaliției și eu mă voi implica pentru a garanta stabilitatea țării, pentru a garanta un mers normal al lucrurilor publice. Până la urmă, alegeri vor fi, cel mai târziu la sfârșitul anului viitor.

Încă o dată, eu cred că se va întâmpla rotația la conducerea Guvernului și sunt convins că această coaliție va merge mai departe. Cum va arăta acest lucru în detaliu vom vedea, însă nu sunt motive de îngrijorare. Nu vreau să dau exemple din vecinătatea mai apropiată sau mai îndepărtată, dar nu vom avea alegeri după alegeri, după alegeri, după alegeri. Deci România va fi guvernată și va rămâne o țară stabilă și prosperă.

Jurnalist: Cum pot și vor Germania și România să ajute Ucraina, financiar și militar? (...)

Președintele României: Este evident și clar interesul nostru pentru a sprijini Republica Moldova. Acest interes este unul comun și, așa cum a spus deja domnul Cancelar, este nu doar un interes declarat, este un interes real, profund, şi astăzi după-amiază vom avea o întâlnire trilaterală pentru a aprofunda aceste chestiuni și pentru a putea vedea ce putem face mai mult decât am făcut până acum.

România sprijină de mult timp Republica Moldova şi vom continua acest sprijin. Este vorba de sprijin în zona energiei, este vorba de sprijin pentru reformă, este vorba inclusiv de sprijin bugetar şi multe alte lucruri pe care putem să le facem pentru cetățenii Republicii Moldova, dar și pentru instituțiile democratice din Moldova care au nevoie de sprijin pentru a pune în practică reformele antamate.

Un sprijin important a fost obținut prin crearea platformei comune, formate de Germania, România și Franța, care s-a întâlnit deja cred că de trei ori și a generat un ajutor substanțial pentru Republica Moldova. Acest lucru va continua.

Sprijinul din partea României, multifaţetat și multisectorial, va continua. Sprijinul pentru Republica Moldova, în sensul să-i pregătim pentru intrarea în Uniunea Europeană, va continua.

Aceste lucruri le facem noi pentru că așa este corect, pentru că noi credem că Republica Moldova merită acest sprijin și trebuie să rămână de partea noastră, a Europei.

Pe de altă parte, situația Republicii Moldova este foarte mult complicată de atacurile hibride din partea Rusiei, este o complicație majoră numărul mare de refugiați ucraineni care au ajuns în Republica Moldova şi impactul războiului din Ucraina asupra economiei moldovenești.

Toate acestea sunt preocupări importante pentru noi și sprijinul nostru va fi disponibil permanent și atât timp cât este nevoie.

Da, vă mulțumim! Danke!