Bună ziua!

Avem peste câteva minute Consiliul European de primăvară, cu o agendă foarte bogată. Chiar la început, acum, avem o întâlnire cu Secretarul General ONU. Vom discuta chestiunea care ne preocupă pe toți: războiul din Ucraina, cum poate fi ajutată Ucraina, cum poate fi prevenită criza alimentară globală. Acestea sunt temele cele mai importante în prima parte, eu voi reitera ce am mai spus și lucrul în care cred – noi trebuie să fim uniți, de partea Ucrainei, trebuie să fim solidari cu Ucraina. Trebuie să ajutăm Ucraina cu tot ce putem. Este foarte important ca Ucraina să aibă o poziție puternică și noi putem să facem multe lucruri. De exemplu, România, știți bine, a ajutat Ucraina din prima zi și pe ucrainenii care au venit în România și pe cei care au rămas în Ucraina. Am construit un sistem de logistică care a permis exportul cerealelor ucrainene – peste jumătate din exportul lor s-a realizat prin căile logistice din România.

Vom discuta, sigur, și alte aspecte legate de aceste circumstanțe. Consiliul propriu-zis va continua cu teme extrem de importante legate de economie, de Piața Unică, de competitivitate. Vom discuta care vor fi cele mai bune metode pentru a preveni dezindustrializarea Europei, deci pentru a permite industriilor performante să rămână în Europa, vom discuta despre energie – cum putem să prevenim acele creșteri complet contra-productive de prețuri la energie, cum putem să asigurăm carburanții pentru iarna care va veni, atât gaz, cât și petrol.

Iar un punct special pe care l-aș menționa - în Concluzii, noi am reușit, colegele și colegii noștri s-au implicat foarte mult, am reușit să includem un pasaj relevant pentru Moldova. Moldova va primi un ajutor suplimentar, consistent, un sprijin din partea Uniunii Europene și acest lucru credem că este foarte important pentru Moldova, evident, dar și pentru noi și pentru toată Europa, fiindcă este inadmisibil să lăsăm Moldova pradă unor dezinformări, unor atacuri hibride și unor amenințări verbale din partea Rusiei. Acest lucru nu poate să rămână așa.

În măsura în care doriți, putem să intrăm în detaliile acestor chestiuni.

Jurnalist: România a fost printre primele state care au semnat contracte în cadrul mecanismului comun de achiziție de muniție. În aceste condiții, România va cumpăra atât pentru stocuri proprii, dar și pentru Ucraina și care este valoarea totală a contractului pentru România?

Președintele României: România de principiu a fost de acord cu acest proiect. Este o abordare europeană, nu este o abordare națională și noi o sprijinim. Ea este gândită să se desfășoare cu bani europeni, deci cu finanțare europeană, și printr-o agenție europeană, deci nu se țintește achiziție de tip național. Şi noi credem că este o abordare foarte bună, de aceea suntem de acord cu ea.

Jurnalist: Un sondaj recent făcut la nivel european arată că românii sunt printre cei care își doresc să se termine mai repede războiul din Ucraina, chiar cu prețul pierderii unor teritorii și cu reducerea sprijinului pe care, de pildă, și România îl acordă ucrainenilor. Rusia nu a fost niciodată populară în România și întrebarea este dacă acest discurs prorus mai degrabă se datorează poate și faptului că autoritățile din România comunică mai puțin pe acest subiect, ca să fie clar pentru toată lumea cât de periculos este ce face Rusia în Ucraina.

Președintele României: Cred că este foarte important să vedem ce vrem noi să facem ca și stat. România este un stat care este construit pe valori și principii. Noi sprijinim Ucraina, fiindcă așa este corect. Noi nu putem să trecem peste faptul că Rusia a încălcat toate normele internaționale, Rusia a atacat un stat independent și încearcă să acapareze părți din Ucraina. Asta nu se poate și nu poate fi acceptat. Pe de altă parte, sigur, orice război creează un stres major și cu cât ești mai aproape de război, cu atât stresul este mai mare. E foarte ușor de înțeles de ce românii își doresc pace. Cu toții ne dorim pace, însă pacea nu poate fi obținută cu orice cedare. Dacă în acest război se cedează prea ușor, toată arhitectura internațională va dispărea și va dispărea, fiindcă atunci și alții vor crede că este posibil să acapareze teritorii sau chiar state mai mici și mai slabe din punct de vedere militar. Trebuie să vedem întreaga imagine, arhitectura internațională. Echilibrul global pe care l-am construit cu multe sacrificii și foarte greu după Al Doilea Război Mondial este destinat unui echilibru rezonabil, uman, corect. Toată lumea are dreptul să trăiască, și indivizii, și statele. Nu poate fi acceptat ca un stat mare și puternic să facă ce vrea pe glob. Şi de aceea suntem de partea Ucrainei. Condițiile în care se poate negocia pacea vor fi găsite de cei implicați. Nu poate nimeni peste capul ucrainenilor să înceapă să spună cum se negociază pacea. Asta trebuie să facă ucrainenii și rușii trebuie să o accepte. Cam aici suntem. Iar ajutorul pe care îl dăm Ucrainei îl dăm fiindcă suntem convinși că așa este corect și așa trebuie să procedăm ca Ucraina să-și poată manifesta dreptul la libertate, la suveranitate, la integritatea granițelor.

Jurnalist: Domnule Președinte, ieri, în comisia PETI a Parlamentului European a existat o dezbatere pornind de la o petiție depusă de societatea civilă în urma vetoului de care Austria s-a folosit pentru a stopa intrarea țării noastre în Spațiul Schengen. Această petiție urmează să se transforme într-o rezoluție prin care se va arăta că Austria încalcă Tratatul Uniunii Europene, Art. 2 - Egalitatea între statele membre. A intervenit și un element nou, de astă dată în ceea ce privește protecția mediului. KPMG a realizat un studiu prin care arată că din cauza camioanelor care sunt oprite la graniță, 46.000 de tone de dioxid de carbon sunt emanate. În ce măsură astfel de inițiative din partea societății civile pot influența procesul politic și dezgheța relațiile dintre cele două țări?

Președintele României: Ca atare, aceste inițiative sunt salutare, fiindcă e bine să se știe că nu numai noi, politicienii, ne dorim ca România să intre în Schengen, nu numai noi ne dorim să protejăm mediul. Este bine să avem sprijinul societății civile, al oamenilor simpli și să știm că și ei își doresc aceste lucruri și ei își doresc un mediu mai curat. Dacă prin astfel de inițiative procesul propriu-zis va fi accelerat, vom vedea. În realitate, procesul se desfășoară acolo unde s-a desfășurat din capul locului. Parlamentul European de mult a dat rezoluții de tipul acesta, că România și Bulgaria trebuie să fie parte din Schengen, însă legea este că se votează în Consiliul Uniunii, în formatul JAI, deci acolo se ia decizia. Sigur că pentru a ajunge la o decizie favorabilă, toată lumea trebuie să se implice și politic, începând de la Președinte, la premier, ministrul de interne, ministrul de externe și așa mai departe. Toată lumea colaborează pentru a obține acest rezultat. De data aceasta este complicat, fiindcă Austria, din motive electorale interne, se opune extinderii Schengen.

Jurnalist: Fermierii din România, dar și ministrul Agriculturii se declară nemulțumiți de sumele primite, compensație pentru cereale de la Comisia Europeană. Dumneavoastră ce explicații ați primit și dacă considerați că se face cineva vinovat pentru acest lucru?

Președintele României: Situația se prezintă la modul următor, Ministerul Agriculturii livrează date Comisiei Europene, Comisia Europeană folosește o formulă de calcul fără să negocieze cu nimeni și acordă anumite ajutoare. Este posibil ca datele furnizate de minister să nu fi fost gândite profund, dar nu le-am văzut și nu pot să le comentez. Este, pe de altă parte, foarte ciudat ca în Comisia Europeană, pe aceste spețe să nu se negocieze nimic, ci să se folosească formule. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate, după părerea mea, contabilicește. Sunt chestiuni complicate. Trebuie să ținem cont, de exemplu, sau cel puțin, trebuia Comisia Europeană să țină cont de faptul că noi am făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre piețele lumii. N-au făcut-o. Nu știu de ce n-au făcut-o, dar vom afla și  este regretabil că astfel de abordări ultra-birocratice pun sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei.

Jurnalist: Se discută, domnule Președinte, în această perioadă, în țară și la nivel european, despre pensiile speciale din România, jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență. Comisia a transmis un răspuns destul de tranșant autorităților de la București, prin care le-a spus foarte clar că proiectul aflat acum în Parlament, nu îndeplinește nici pe departe cerințele Comisiei Europene și angajamentele luate de România în fața Comisiei Europene. Se avansează pe scena politică de la București inclusiv posibilitatea renunțării la bani europeni pentru salvarea pensiilor speciale. Au adus argumente, în opinia lor, pertinente, liderii de la București. Cum vedeți dumneavoastră rezolvarea acestei situații?

Președintele României: Trebuie să vedem fondul problemei. Sistemul de pensii trebuie să fie sustenabil. Asta înseamnă, mai simplu spus, că pensionarii trebuie să își primească drepturile pentru o viață muncită, dar trebuie să avem grijă ca și peste 10, peste 20, peste 30 de ani pensionarii să-și primească pensia. Asta înseamnă ca sistemul să fie sustenabil și scopul reformei sistemului este acesta. Reforma nu se realizează pentru a lua anumiți bani de la unii sau pentru a da bani la alții, ci pentru a crea un sistem corect, sistem echitabil și un sistem sustenabil și exact asta trebuie să fie proiectul pe care mă aștept să îl înainteze ministerul de resort, Guvernul și să fie promovat de coaliție. Nu cred că este cazul să dau eu sugestii de la un microfon din Bruxelles celor care lucrează pe proiectul de pensii, dar trebuie să ne amintim care este fondul discuției și fondul este acesta. Pensionarii au dreptul la pensia lor, la o pensie din care pot trăi, o pensie care se calculează echitabil pentru toată lumea și care este garantată à la longue.

Jurnalist: Anul trecut, România nu îndeplinea toate criteriile pentru a adera la Zona Euro, spunea Comisia Europeană. În urmă cu o săptămână, ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, ne spunea că dacă îndeplinim toate reformele prevăzute în PNRR 100% avem șanse să avansăm calendarul 2026, față de 2029 cum este trecut în acest moment. Este fezabil acest calendar pentru aderarea României la Zona Euro, 2026, nu 2029?

Președintele României: În condițiile în care avem crize suprapuse, criză energetică, avem probleme majore cu industria europeană, căutăm soluții pentru competitivitate europeană, avem o inflație mare, este destul de complicat de dat un termen. Eu nu cred că în acest moment este realist pentru România să fixeze orice termen pentru intrarea în Zona Euro. Criteriile pentru intrarea în Zona Euro sunt cunoscute, sunt multe criterii. Există o perioadă de preaderare. Eu cred că în acest moment România încă nu îndeplinește aceste criterii și, atunci când vom îndeplini majoritatea criteriilor, putem să începem să ne facem un plan mai concret când să intrăm în Zona Euro, dar acum mie mi se pare un pic riscant să dăm un termen.

Jurnalist: Ați spus că este inadmisibil să lăsăm Moldova prada atacurilor hibride ale Rusiei. În urmă cu o lună, România a pus pe masa Consiliului Afaceri Externe o propunere pentru ca entitățile pro-ruse din Republica Moldova să fie ținta unor sancțiuni, unui pachet de sancțiuni. Care este situația, care este discuția în acest moment în legătură cu acest pachet de sancțiuni și ce șanse are ca până la finalul președinției suedeze să se transforme chiar într-un pachet de sancțiuni?

Președintele României: Discuțiile continuă și vor continua până când vom găsi soluții comune. România este foarte fermă în această privință, însă, știți bine, nu suntem singuri și trebuie să fie toată lumea - atenție -, toată lumea de acord cu un pachet de sancțiuni. Este doar o fațetă din ce trebuie făcut pentru ca Moldova să treacă cu bine prin această fază dificilă. Mai sunt şi multe alte lucruri și sunt destul de optimist că vom reuși să creștem implicarea europeană în soluționarea problemelor moldovenești.

Vă mulțumesc tuturor. Vă doresc o zi bună!