Bună ziua! Bine ați venit!

Vă mulțumesc, domnule Președinte, pentru acceptarea invitației de a vizita România. Aceasta este o reconfirmare a nivelului excelent al relațiilor noastre bilaterale și a angajamentului reciproc de a consolida, în continuare, cooperarea noastră pe toate palierele.

În contextul actual de securitate foarte complicat, marcat de invadarea Ucrainei de către Rusia, doresc să exprim recunoștința pentru angajamentul Portugaliei pentru consolidarea Flancului Estic al NATO.

Îi mulțumesc domnului Președinte pentru prezența militarilor portughezi în țara noastră, precum și pentru excelenta cooperare pentru modernizarea Forțelor Aeriene ale României.

Contribuția substanțială a Portugaliei la structurile multinaționale din România este un semnal puternic de solidaritate aliată.

Am convenit impulsionarea în continuare a cooperării în domeniul apărării, inclusiv din perspectiva industriei de apărare. Am exprimat, totodată, interesul pentru asigurarea continuității dislocării trupelor portugheze, precum și pentru un angajament al Portugaliei de a efectua misiuni de poliție aeriană în România, pe Flancul Estic.

Am evaluat, totodată, împreună, situația de securitate din regiunea Mării Negre și de pe Flancul Estic și am reafirmat angajamentul statelor noastre de a colabora pentru implementarea deciziilor Summitului NATO de la Madrid în ceea ce privește întărirea posturii NATO de descurajare și apărare de pe Flancul Estic.

România susține abordarea prin care NATO trebuie să acționeze pentru asigurarea măsurilor de apărare și descurajare, inclusiv pe Flancul Sudic, și abordarea de tip 360 de grade pentru apărarea teritoriului tuturor țărilor aliate.

Am convenit cu Președintele de Sousa impulsionarea cooperării pe palier bilateral și dincolo de excelenta cooperare pe componenta de apărare sau de dialogul politico-diplomatic ce a atins în acest an o dinamică fără precedent la toate nivelurile.

Am mulțumit domnului Președinte pentru susținerea constantă a obiectivelor României de aderare la OCDE.

Am salutat atitudinea pozitivă a autorităților portugheze față de comunitatea românească din Portugalia, care este foarte bine integrată în viața economică, socială și culturală și care este foarte bine primită.

Pe plan european, am ținut să mulțumesc domnului Președinte pentru susținerea fermă și principială pe care Portugalia o are în sprijinul aderării României la Spațiul Schengen.

Am abordat și evoluțiile curente în domeniul energiei din perspectiva mai amplă a măsurilor luate la nivel european. Am subliniat importanța acțiunii unitare a Uniunii Europene în gestionarea prețurilor la energie, respectiv în consolidarea securității aprovizionării cu resurse energetice.

Am reiterat sprijinul României pentru avansarea extinderii Uniunii Europene, atât în privința Balcanilor de Vest, cât și în privința partenerilor noștri estici. Am evidențiat, în mod deosebit, sprijinul pe care România l-a acordat și va continua să îl acorde în vederea avansării parcursului european al Republicii Moldova.

Am abordat și Vecinătatea Sudică, inclusiv în lumina discuțiilor recente de la reuniunea Consiliului European din 15 decembrie. O vecinătate puternică a Uniunii este de natură să contribuie la consolidarea rezilienței noastre.

Vă mulțumesc, domnule Președinte, pentru vizită și pentru consistența discuțiilor noastre!

Înainte de Sărbătoarea Crăciunului, doresc să vă urez dumneavoastră și poporului portughez Sărbători fericite!

Domnule Președinte, aveți cuvântul!

 

Jurnalist: Domnule Președinte Iohannis, Alexandru Musteață, directorul serviciului de informații și securitate de la Chișinău, a declarat într-un interviu că Federația Rusă ar încerca inclusiv o invazie terestră prin nordul Ucrainei, dacă nu la începutul anului în ianuarie, februarie fie un pic mai târziu în martie, aprilie. Are și România astfel de informații dacă puteți să ne spuneți și ce înseamnă asta pentru România?

Președintele României: Noi nu avem astfel de informații.

Jurnalist: Spuneți-ne, vă rog, domnule Președinte, care sunt șansele ca România să adere la Schengen la Consiliul JAI din luna martie. Ce le transmiteți românilor? Și vă rog să-mi permiteți: un orizont de timp pentru momentul la care Grupul de Luptă din România va ajunge la nivel de Batalion?

Președintele României: În ce privește Schengen, eu am convingerea 100% că România va deveni parte a spațiului Schengen, însă v-aș ruga, și pe toți colegii dumneavoastră, să nu ne legăm neapărat de o anumită dată. Același lucru l-am spus și când lumea a început să vehiculeze ca dată ultimativă 8 decembrie, și, dacă vă amintiți, am spus că pentru mine nu ziua de 8 decembrie este o miză, ci intrarea România în Schengen este o miză, și intrarea României în Schengen rămâne obiectiv național de mare importanță. România va intra în Schengen, dar acum, la acest moment, nu cred că putem să ne legăm de o dată, de februarie sau de martie. Speranța - și cred că nu mă înșel - a mea este ca în anul 2023 România să intre în Schengen cu drepturi depline. Pentru mine, nu cred că mă exprim greșit, nu o anumită dată când se discută este miza, ci intrarea României în Schengen este miza, dar, sigur, deja Consiliul JAI din martie ar fi cel puțin teoretic un moment bun pentru a discuta această chestiune. Repet, eu personal mă aștept ca România să intre în Schengen în 2023, fără ca în acest moment să putem spune o dată când se ia decizia, dar, în același timp, pot să spun că în momentul în care cele două chestiuni care încă nu sunt lămurite – votul Austriei, respectiv votul mixt al Olandei – sunt lămurite, cu siguranță un consiliu JAI va fi convocat și răspunsul pe care îl aștept este unul pozitiv.

Jurnalist: Vă rog să nu uitați despre latura militară. Vă întrebam despre un orizont de timp cu privire la Grupul de Luptă.

Președintele României: Această chestiune ține de națiunea cadru, care este Franța, și dumnealor se vor exprima foarte clar când vor să ajungă la acest nivel.

Jurnalist: (...)

Președintele României: Pentru mine, asta ar fi doar încă un motiv pentru a aprofunda colaborarea noastră. Până la urmă, ideea de colaborare, de cooperare, vine pentru a ne sprijini reciproc, și dacă ne sprijinim reciproc în dezvoltarea economică, cred că este bine pentru ambele state, dar, cu siguranță, și pentru Uniunea Europeană. Noi ne sprijinim cert în domeniul securității și sunt convins că asta este foarte bine pentru toată lumea și folosesc această ocazie, domnule Președinte, pentru a vă mulțumi încă o dată pentru aportul Portugaliei în sprijinirea securității Flancului Estic. Mulțumesc!