Bună ziua!

În scurt timp începem sesiunea de iarnă a Consiliului European. Avem o agendă bogată astăzi și mâine. Astăzi ne întâlnim cu partenerii din Asia de Sud-Est pentru a îmbunătăți relația comercială. După aceea avem teme grele de discutat. Ucraina, cum putem să ajutăm Ucraina să treacă bine peste iarnă. Se discută, cu siguranță, despre energie. Chiar dacă miniștrii de resort nu s-au înțeles azi-noapte, noi vom continua discuțiile, pentru a vedea cum se poate merge mai departe.

Ideea este, în esență, sigur, să facem orice putem ca să scădem prețul energiei, mai exact, în cazul acesta, prețul gazului. Avem, de asemenea, teme de discutat în ce privește economia, mai ales despre inflație vom vorbi. Alte teme care vor apărea în discuție sunt teme pe care, de exemplu, eu le voi ridica. Voi ridica tema Schengen și cred că asta este tema care pe noi toți din această sală ne interesează cel mai mult.

Ca să fac o mică recapitulare, săptămâna trecută, miniștrii de interne, în format de Consiliu JAI, nu au reușit să aprobe intrarea României și a Bulgariei în spațiul Schengen. Acum, sigur, se pune problema cum continuăm. Este, o dată, foarte clar și vreau din capul locului să precizez acest lucru, că noi, românii, dorim să fim parte în spațiul Schengen. Integrarea în spațiul Schengen rămâne obiectiv strategic național și rămâne obiectiv principal pentru mine, ca Președinte al României, pentru perioada următoare. Să vedem un pic care sunt problemele și care sunt piedicile care trebuie înlăturate pentru a putea ști cum procedăm în continuare. În realitate, avem două probleme.

Cele două probleme sunt: o dată, atitudinea Austriei, care este rezervată, acum a votat NU, dar recent Cancelarul austriac a spus că acest vot înseamnă, de fapt, o amânare, nu înseamnă un NU definitiv. Este o nuanțare a poziției. Acest vot a fost valabil și pentru România și pentru Bulgaria. Avem însă și a doua problemă care trebuie văzută și tratată. Votul Olandei a fost mixt: pentru România a fost un DA, pentru Bulgaria a fost un jumătate NU. Știu chiar de la premierul Olandei, că acest NU pentru Olanda, iarăși, nu a fost ceva definitiv, este dorința și acolo a unei amânări până când se mai clarifică anumite probleme. Deci acestea sunt chestiunile care trebuie tratate și trebuie rezolvate.

Acest moment, după părerea mea, poate fi tratat într-o singură cheie - cu diplomație. Orice altceva, după părerea mea, este exclus. Am auzit în ultimele zile nenumărate opinii, sfaturi și așa mai departe. Și vreau să vă spun foarte clar: nu va exista, deci, atenție, nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului sau autorităților publice. Nu așa se tratează astfel de probleme. Este evident că până aici s-au făcut deja pași importanți și îmi permit să-i recapitulez pe scurt și pe aceștia.

Doar în ultimele luni în decursul acestui an, de când avem un guvern stabil, am reușit în ordine să convingem Olanda că România merită să intre în spațiul Schengen. Am convins Suedia, care după schimbarea de guvern a fost foarte reticentă. Am convins Suedia că îndeplinim toate condițiile și putem să intrăm, repet, pe merit, nu pe milă. Și, în fine, am obținut noi toți, clasa politică românească, o reușită fenomenală.

A fost ridicat MCV-ul. După 15 ani, a fost ridicat MCV-ul şi astfel, a fost eliminată, probabil, cea mai importantă piedică politică în calea integrării în Schengen. Pe tot parcursul acestor demersuri am avut foarte mult sprijin și acest lucru trebuie spus. Comisia ne-a sprijinit cu bună-credință, cu o expertiză, tot timpul. Președinția cehă, în ultima jumătate de an, ne-a sprijinit. Au fost chiar foarte, foarte mobilizați în a organiza lucrurile în așa fel încât să iasă bine. În final, încă nu am ajuns acolo, dar s-au făcut pași importanți, nu trebuie să uităm acest lucru.

În continuare, vom avea președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene și deja am purtat câteva discuții cu noul prim-ministru suedez şi voi continua. Chiar în zilele acestea voi avea o serie întreagă de discuții pentru a vedea cum putem să abordăm cel mai bine aceste chestiuni, cum putem să abordăm Austria, Olanda, Bulgaria, cum putem să facem următorul pas. Fiindcă următorul pas trebuie să fie o reușită.

Nu-și dorește nimeni, nici noi, nici alții să ajungem încă o dată într-un Consiliu JAI cu vot negativ. Așa ceva nu se va mai întâmpla, fiindcă nu este bine să se întâmple de două ori astfel de abordări negative. Voi avea întâlniri cu Președinta Comisiei, care și sâmbătă vine la București, unde se semnează un memorandum pentru o conectare electrică care traversează Marea Neagră, un eveniment foarte important, de altfel, și atunci voi avea încă o discuție special pe tema Schengen, voi avea o discuție cu premierul ceh, care mai are câteva zile de președinție şi cu siguranță pot fi făcute câteva lucruri, sigur, mai degrabă tehnice. Voi avea întâlniri cu premierul suedez şi, sigur, vom începe discuția și cu austriecii. Nu putem și nici nu trebuie să evităm astfel de discuții. Până la urmă, soluția trebuie să vină din întregul pachet.

Am văzut că există mulţi sfătuitori publici care creează așteptări legate de Consiliul de astăzi și de mâine. Pot să vă spun din capul locului că voi avea multe discuții, voi ridica chestiunea în plenul Consiliului, voi mai explica încă o dată de ce România trebuie să devină parte din Spațiul Schengen, dar soluții practice se vor găsi în următorul Consiliu JAI, care va fi mai bine pregătit.

Nici nu cred că și-a imaginat cineva că de săptămâna trecută până astăzi Austria sau Olanda și-au schimbat atitudinea și ce n-am rezolvat săptămâna trecută în JAI, rezolvăm, astăzi, în Consiliul European. Nu este bine să avem astfel de așteptări, fiindcă ele nu se adeveresc. E nevoie de multă muncă. E nevoie de foarte multă muncă. Ne-am implicat cu toții, şi colegele, și colegii care sunt acum cu mine în sală și care se preocupă intens de aceste chestiuni și miniștrii care au fost implicați s-au preocupat, şi-au făcut treaba. Mi s-a părut puțin ciudată vânătoarea de vinovați care s-a declanșat în unele medii. Vinovații nu se găsesc în București, nici în România. Știți foarte bine de ce nu s-a putut vota, dar noi nu ne lăsăm descurajați. Eu în niciun caz nu voi ceda și nu voi ceda până când România devine membru în Schengen.

Dacă aveți întrebări, poftiți.

Jurnalist: Domnule Președinte, ca și rezultat concret de la acest Summit, intenționați să obțineți o mențiune în concluziile Consiliului European de iarnă, un soi de garanție pentru un calendar al aderării și a faptului că subiectul va fi pe următoarea reuniune a miniștrilor de Interne sub președinția suedeză?

Președintele României: Mă tem că așa ceva nu va fi posibil, fiindcă aceste concluzii, Consiliul lucrează cu unanimitate. Concluziile se pot adopta doar dacă există unanimitate, ori aceleași rețineri care au fost în JAI încă persistă şi atunci nu putem să ne gândim că vom obține un rezultat senzațional. Suntem în faza în care trebuie să reluăm, nu chiar de la zero, dar de destul de jos toate discuțiile, să construim încă o dată întreaga abordare cu mai multă insistență, cu mai multă convingere, dar va necesita timp. Deci, vă rog să nu aveți așteptarea că astăzi sau mâine în Consiliu se hotărăște ceva clar în ceea ce privește aderarea, însă pot să vă spun că, personal, îmi imaginez că o aderare este posibilă în anul viitor, în 2023.

Jurnalist: Domnule Președinte, spuneați puțin mai devreme că vi se pare ciudat această vânătoare de vinovați. Asta în condițiile în care l-am auzit inclusiv pe Marcel Ciolacu, președintele PSD, care spunea că dreapta europeană ar fi principalul vinovat. Considerați că dumneavoastră sau miniștrii din Guvernul României ar fi putut face mai mult astfel încât la Consiliul JAI, totuși, să avem un vot pozitiv?

Președintele României: Nu, nu se putea face mai mult, fiindcă schimbarea de atitudine s-a produs doar cu câteva zile înainte de JAI și nu a fost motivată de ce am făcut noi sau bulgarii sau alții. Sunt alte motivații mai politice acolo și nu s-a putut obține o schimbare de atitudine.

Jurnalist: Nu se putea anticipa, eventual?

Președintele României: Nu se putea anticipa, fiindcă vă amintiți probabil că în 16 noiembrie, deci cu puțin timp înainte de Consiliul JAI, s-au întrunit miniștrii de Interne, la București, inclusiv ministrul de Interne austriac, și toți au fost entuziaști și de acord că România intră în Schengen. Și atunci, după puține zile și cu timp insuficient, nici măcar pe procedură nu se mai putea amâna votul din JAI, a apărut această schimbare de atitudine.

Jurnalist: Domnule Președinte, spuneați că soluția este diplomația. Votul împotriva noastră a fost din partea Austriei, iar Olanda a avut un vot mixt. În această abordare diplomatică, există potențiala strategie a unei decuplări de Bulgaria pentru a obține aderarea la Schengen? Mulțumesc.

Președintele României: Pur teoretic, chestiunea cu votul olandez are două soluții: fie Olanda își schimbă opțiunea și spune da – da, deci și România și Bulgaria, fie se votează separat și rămâne DA pentru România, NU pentru Bulgaria. Personal, cred că intrarea împreună în Schengen este considerabil mai bună, este de preferat față de cealaltă variantă. Imaginați-vă ce se întâmplă dacă Bulgaria, care nu este o mare forță europeană, este un bun partener vecin al nostru, rămâne singură în fața valului migrator care nu a încetat. Nu cred că este o soluție bună. Deci soluția de decuplare ar fi o soluție de ultimă instanță, dar pe care eu și echipa mea nu o căutăm. Deci noi căutăm varianta să intrăm împreună.  

Jurnalist: Cum spuneați și dumneavoastră, este o soluție pe care ultima o căutați în privința decuplării de Bulgaria. Totuși, înainte de Consiliul JAI, de săptămâna trecută, ministrul de interne a lansat acest scenariu și l-a pus pe masă chiar înainte de discuțiile din JAI, în care știam că este aproape imposibil juridic o decuplare de Bulgaria, mai ales că am făcut toate demersurile în ultimii ani alături de această țară.

Președintele României: Da. Vedeți că procedurile aici, la Bruxelles, procedurile europene sunt foarte complexe și permit foarte multe abordări. Ceea ce a pregătit și a prezentat ministrul de interne a fost pregătit împreună cu echipa mea și nu conțineau decuplare, conțineau decalare. Adică România să intre prima și Bulgaria ulterior, dar votul să fie comun, doar termenele de intrare efectivă și condițiile de verificare să fie oarecum adaptate la fiecare ţară.

Jurnalist: Şi mai este în continuare un plan, această decalare de calendar?

Președintele României: Asta voi afla și vom afla din foarte multe discuții și negocieri cu toți cei implicați, fiindcă trebuie să vedem lucrurile așa cum sunt. Acest vot negativ are un impact puternic peste tot în Uniune, fiindcă noi lucrăm pe unitate, pe solidaritate. Nu dorim să ajungem la conflicte între noi. Vrem să ajungem la soluții împreună. Şi atunci se poate constata că peste tot lumea începe să caute, totuși, în varianta mai pozitivă și de aceea cred că soluția diplomatică este singura fezabilă, dar vom avea nevoie de ceva timp.

Jurnalist: Domnule Președinte, spuneați ceva mai devreme că ați observat o nuanțare din partea Austriei, a discursului austriac. Mă interesează să știu dacă la discuțiile pe care le veți purta, vă așteptați ca Austria să vină cu noi condiții pentru România sau va fi vorba doar despre o condiție politică și o dată trecută să rămână aceeași situație ca acum, doar să se schimbe votul?

Președintele României: Nu au fost din capul locului condiții pentru România puse de Austria. Condițiile puse de Austria s-au adresat Comisiei și felului în care Comisia poate să îngrădească migrația ilegală. Şi, sigur, noi putem să contribuim, fiindcă împreună lucrăm și cu Comisia, dar argumentul Austriei nu a fost unul construit împotriva României sau împotriva Bulgariei. Ei s-au folosit de această etapă pentru a arăta că au prea mulți migranți și, în această situație, ei nu consideră că trebuie lărgit spațiul Schengen. Deci, argumentul lor nu a fost unul anti-românesc sau anti-bulgăresc, a fost un argument legat de migrația ilegală.

Jurnalist: Vorbeați de rezolvarea acestei chestiuni prin diplomație. Asta înseamnă că este exclusă posibilitatea unui atac la Curtea Europeană de Justiție? Pentru că se tot vehiculează o astfel de propunere.

Președintele României: Acum, la cald și la emoție, tot felul de analiști vin cu tot felul de soluții. Dar pot să vă spun că România nu va ataca această chestiune la Curtea Europeană de Justiție. 

Jurnalist: Spuneați acum că, mă rog, explicațiile referitoare la votul Austriei - nu a fost un vot împotriva României și Bulgariei. A vrut să atragă atenția asupra problemei migrației ilegale. Deci nu va ține doar de România, până la urmă, să trecem de acest impas. Va trebui să facă și Comisia Europeană eforturi, în sensul că să vină în întâmpinarea solicitărilor din partea Austriei. Am văzut că va veni cancelarul austriac cu niște solicitări în acest sens, chiar și la Consiliu, scria presa austriacă că le va aborda, cu consolidarea granițelor externe, cu problematica azilului și, în acest context, v-aș întreba, cum vedeți aceste condiții, credeți că va exista o implicare și o rezolvare rapidă, poate, din partea Comisiei ? Și dacă un calendar ar fi, nu știu, spuneați anul viitor, poate în martie, când va fi următorul JAI, mai devreme, mai târziu? Mulțumesc.

Președintele României: Nu, nu vreau să fac predicții legate de un calendar, fiindcă tematica este prea complicată și vă dați seama că implică pe toată lumea din Uniunea Europeană. Dar pot să vă spun că aceste solicitări către Comisie nu sunt noi, ele au apărut chiar înainte de Consiliul JAI. Noi am știut de ele și ne-am și implicat în discuții cu Comisia, împreună și cu alți parteneri. Și Comisia a venit în 6 decembrie cu un plan nou-nouț pentru ruta balcanică. Sigur, pe acest plan se mai poate lucra, se poate perfecționa, dar Comisia lucrează deja pentru aceste soluții. Noi ne considerăm partener în găsirea de soluții și, cum am mai spus, poate nu este foarte... nu-i senzațional, dar România nu vrea și nu este, atâta timp cât sunt eu aici, parte a unei probleme, ci întotdeauna parte a unei soluții. Noi nu avem niciun interes să generăm sau să perpetuăm o problemă. Noi avem tot interesul să rezolvăm problemele și asta vom face și în continuare. Însă, totuși, dincolo de aceste explicații și parteneriate, trebuie să fie totuși clar pentru toată lumea: Schengen este una, ține de libertatea de mișcare a cetățeanului european, migrația este alta, ține de controlul unei migrații a unor cetățeni care nu sunt europeni. Și, totuși, să nu amestecăm lucrurile în fond, fiindcă sunt principii diferite.

Jurnalist: Voiam să vă întreb în ce măsură amânarea aderării intrării României la spațiul Schengen contribuie la creșterea unui sentiment de euroscepticism în rândul românilor, care spun uneori că sunt tratați ca niște cetățeni europeni de mâna a doua?

Președintele României: E posibil să apară reacții negative la cetățeni români, dar speranța mea este că, dacă abordăm procesul foarte serios și în final venim cu o soluție, și eu sunt hotărât să vin cu o soluție, oamenii vor vedea că a fost o sincopă, și nu o respingere completă a României. Și, dacă vorbim de respingere, haideți să vedem totuși cât de entuziaști au fost toți ceilalți care ne-au sprijinit, țări care nu au avut nicio obligație să vină să ne sprijine vocal au făcut-o. Și cred că acesta este, dacă pot să spun așa, în toată atmosfera negativă, totuși, un punct important. Deci, nu sunt, nu suntem singuri, suntem doriți în Uniune, suntem considerați un partener serios și suntem doriți în spațiul Schengen. Însă trebuie să trecem de această sincopă. N-are rost să cădem într-o depresie colectivă care nu rezolvă absolut nimic.

Jurnalist: Din momentul votului în Consiliul JAI până astăzi ați primit din partea Cancelarului austriac vreun mesaj, telefon, o precizare, ceva?

Președintele României: N-am mai avut întrevederi, dar o să avem.

Mulțumesc!