Bună seara!

Am deosebita plăcere de a-l avea ca oaspete în România pe Președintele Confederației Elvețiene, domnul Ignazio Cassis. Mă bucur că, în cele din urmă, cu o mică amânare din motive obiective, această vizită are loc, deci bine ați venit, domnule Președinte!

Consultările noastre de astăzi au reconfirmat atât soliditatea relației bilaterale dintre România și Confederația Elvețiană, cât și perspectivele sale foarte bune, în special în această perioadă dificilă, marcată de multiple provocări.

Dialogul nostru politic este foarte bun, iată, această vizită are loc la puțin mai mult de un an de la vizita pe care am efectuat-o la Berna, în septembrie 2021. În plus, cooperarea economică înregistrează un curs ascendent.

Astfel, volumul schimburilor comerciale a crescut de mai mult de două ori în ultimii ani, ajungând la 1,76 miliarde de euro în 2021.

De asemenea, după primele 9 luni ale anului curent ne apropiem deja de 1,5 de miliarde euro, adică avem o creștere de aproape 24% față de anul trecut. Totodată, Elveția rămâne un investitor important în România, aflat pe locul 10 în topul statelor de origine a investițiilor străine.

În continuare, ne vom concentra pe proiecte concrete de interes comun, în domenii precum: cercetare și inovare, energie, securitate cibernetică, educație și formare profesională, sănătate și medicină.

Am reiterat în discuțiile noastre de astăzi și aprecierea față de sprijinul pe care Elveția îl acordă obiectivului major al României de integrare în OCDE.

Un alt subiect important abordat a fost relația dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană.

Elveția și Uniunea Europeană sunt parteneri apropiați, iar această relație este cu atât mai valoroasă în actualul context marcat de consecințele agresiunii ruse împotriva Ucrainei. România sprijină o relație puternică între Uniunea Europeană și Elveția, care să reflecte valorile şi interesele noastre comune.

Am exprimat, totodată, aprecierea noastră deosebită pentru contribuția elvețiană la Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

Și vreau să salut semnarea, acum câteva momente, așa cum ați putut vedea, a Acordului-cadru între România și Confederația Elvețiană cu privire la o nouă contribuție elvețiană, cea de-a doua, la reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene.

Contribuția Elveției reprezintă un program complex de cooperare, acoperind 10 arii tematice. România obține din această contribuție peste 221 de milioane de franci elvețieni, pe care îi poate utiliza până în 2029.

Am abordat în cadrul discuțiilor de astăzi şi tema securității energetice la nivel european, în special în actualul context extrem de complicat de securitate. România și Elveția au interese comune în implementarea unor soluții concrete la nivelul pieței europene de energie, pentru a asigura atât prețuri corecte, cât și predictibilitate pentru cetățeni și firme în furnizarea de energie.

Vom continua schimburile de opinii și pe viitor, inclusiv în vederea identificării unor oportunități concrete de cooperare, în special cu privire la tranziția energetică.

Am discutat, evident, cu domnul Președinte Cassis și despre evoluția războiului din Ucraina, impactul său multidimensional, precum și răspunsul statelor noastre.

Am constatat, astfel, că România și Confederația Elvețiană au poziții convergente. Am evocat efectele negative ale războiului declanșat de Rusia pe dimensiunile socială și umanitară, de securitate alimentară și energetică, precum și la nivelul securității internaționale, în special în regiunea Mării Negre.

Am discutat, totodată, despre asistența acordată de statele noastre Ucrainei și altor parteneri din zonă afectați de război, precum Republica Moldova. Am evidențiat demersurile complexe ale României în sprijinul a peste 3 milioane de refugiați ucraineni care ne-au trecut granița.

De asemenea, am expus eforturile noastre de facilitare a tranzitului de cereale din Ucraina, prin porturile românești de la Dunăre și Marea Neagră, din 24 februarie și până în prezent, tranzitând peste 10 milioane de tone de cereale și alte produse agricole către state terțe vulnerabile, contribuind astfel la soluționarea eficientă a crizei alimentare la nivel global.

Totodată, am subliniat importanţa şi necesitatea coordonării noastre în scopul susținerii ordinii internaționale bazate pe reguli, esențiale pentru menținerea păcii şi a securității internaționale.

Am salutat, în acest cadru, recenta alegere a Elveției pentru primul său mandat de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, în perioada 2023-2024. Obiectivele urmărite de Elveția în cadrul acestui mandat răspund priorităților agendei globale actuale.

Printre acestea se află protecția civililor în conflictele armate, relația dintre schimbările climatice și securitatea internațională, precum și creșterea eficienței Consiliului de Securitate.

În încheiere, doresc să-i mulțumesc încă o dată domnului Președinte pentru discuțiile excelente de astăzi.

Domnule Președinte, vă dau cuvântul!

Jurnalist: Domnule Președinte, România nu a fost acceptată în spațiul Schengen, după mai bine de un deceniu suntem tot la poarta Schengen și s-a creat foarte multă emoție cu acest vot. Pe baza acestei emoții, e prima întrebare pe care v-o adresez: ce veți face la Consiliul European, dacă pentru România subiectul aderării la Schengen este închis, ce le transmiteți oamenilor care v-au scris? Până la finalul anului, România va mai sta în fața unui vot în consiliul extraordinar al JAI, ce veți face în interiorul discuțiilor din Consiliul European? Dumneavoastră vă veți zbate ca subiectul aderării la spațiul Schengen să fie pus pe agendă? Și cine decontează, domnule Președinte, eșecul Schengen. Ministrul de interne, diplomația românească sau dumneavoastră, domnule Președinte, ați fost indicat de Partidul Social Democrat în sondajul pe care l-a făcut public astăzi, dar și în interiorul PNL au fost discuții în ședința de vineri tot pe baza unui sondaj pe care nu l-au făcut însă public.

Președintele României: Mulțumesc pentru acest set complet de întrebări! Votul din Consiliul JAI este foarte problematic pentru noi toți în România și trebuie să spun că am fost dezamăgit și supărat după ce am primit rezultatul acestui vot. Această dezamăgire și supărare vine din faptul că noi de 11 ani ne străduim, negociem și sperăm să intrăm cu drepturi depline în spațiul Schengen - noi, românii, după ce în decursul acestui an care se apropie de final, am avut câteva reușite notabile.

Să nu uităm că una dintre principalele piedici când venea vorba despre integrarea în spațiul Schengen a fost existența acelui MCV, Mecanismul de Cooperare și Verificare. Și am reușit, împreună cu Guvernul, împreună cu Coaliția, să ajungem în punctul în care Comisia Europeană a considerat că acest mecanism s-a finalizat și a fost ridicat.

Am reușit, printr-o colaborare intensă și foarte bună cu Olanda, să-i convingem pe partenerii olandezi să își schimbe opinia în chestiunea Schengen față de România și să propună Parlamentului olandez Guvernul un vot pozitiv pentru România, chestiune aprobată de Parlamentul olandez.

Tot în acest an s-a schimbat ecuația politică din Suedia și, inițial, Parlamentul suedez nu a fost deloc încântat de o posibilă aderare a României la spațiul Schengen. Am colaborat, am negociat, am discutat și am înlăturat și rezervele Suediei. În data de 16 noiembrie, aici, la București, în Palatul Parlamentului, a avut loc o întrunire a miniștrilor de interne din Uniunea Europeană, în așa-numitul Format Salzburg, Salzburg fiind un oraș în Austria, și la finalul acestei reuniuni, miniștrii de interne au emis o declarație, care a fost foarte clară: România și Bulgaria sunt binevenite în spațiul Schengen - chestiune semnată și susținută inclusiv de ministrul de interne din Austria, în 16 noiembrie.

Doar două zile mai târziu, același ministru de interne din Austria declara în fața presei austriece că Austria nu poate să admită o lărgire a spațiului Schengen, dintr-o chestiune care a fost greu de înțeles.

S-au vehiculat diferite date, care nu au coincis în niciun fel cu datele noastre, nici cu datele Frontex, și când s-a votat, s-a petrecut un lucru interesant: Austria a susținut timp de două săptămâni - că atât a durat întreaga etapă de NU - că spațiul Schengen nu poate fi extins, fiindcă sunt prea mulți migranţi. Dar pentru Croația a știut să voteze DA, pentru România și Bulgaria a știut să voteze NU.

Acest mod de a face politică în Uniunea Europeană nu poate să fie considerat pozitiv, este foarte clar că migrația reprezintă o problemă pentru Uniunea Europeană, dar este la fel de clar că România nu permite o migrația nelegală și nu este cauza unei migrații nelegale. Deci, practic, România a primit NU nemeritat pentru o chestiune pe care n-am cauzat-o, ba dimpotrivă, România este foarte activă în combaterea migrației ilegale. De aceea, nici românii nu au înțeles de unde până unde acest refuz, și oamenii sunt supărați, mulți sunt de-a dreptul revoltați și pot să-i înțeleg.

Dar în politică nu contează dacă ești supărat sau frustrat, sau bucuros. În politică, noi suntem aleși pentru a rezolva problemele comunității, problemele națiunii și asta voi face eu în continuare. Acest vot, chiar dacă m-a supărat și m-a dezamăgit, nu mă face să dau înapoi. Și personal voi rămâne foarte conectat la fenomen și sunt hotărât să duc lucrurile mai departe până când România devine membră a spațiului Schengen. Asta nu va fi simplu.

Acum, miercuri și joi, probabil și vineri, vom avea o întrunire a Consiliului European și cu certitudine voi ridica această problemă în Consiliul European. Va fi o dezbatere, vor fi probabil diferite opinii, dar un nou vot va fi doar atunci când se întrunește iarăși Consiliul JAI și, din datele pe care le avem în acest moment, este greu de crezut că în așa de puține zile va exista o schimbare de opinie la partea austriacă. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să continuăm să discutăm.

Problemele Uniunii, problemele diplomatice, problemele economice, problemele de colaborare se rezolvă discutând și căutând împreună soluții. Eu voi duce lucrurile mai departe și sunt convins că vom găsi soluții și pentru această problemă. Așa cum în acest an am găsit soluții și pentru MCV, pentru a schimba NU olandez în DA olandez, pentru a schimba NU suedez în DA suedez, vom continua discuțiile cu partea austriacă, cu Comisia Europeană și sunt foarte hotărât, repet, - aceeași hotărâre este și la nivelul Guvernului - să rezolvăm această problemă.

Pe mine o supărare sau o frustrare de acest tip nu m-a oprit niciodată în a urmări ceea ce este bine pentru comunitatea care m-a ales, și de data aceasta este națiunea română, și mă voi implica total.

Dacă este momentul să căutăm vinovați, cu siguranță sunt lucruri care puteau fi făcute altfel, mai bine, chit că îmi este greu să înțeleg cum să faci mai bine dacă cu doar două săptămâni înainte de vot o parte își schimbă nepregătit și neexplicat atitudinea față de vot, dar, în această seară, împreună cu prietenul României, domnul Președinte Cassis, nu cred că este momentul să aprofundăm tema. Voi reveni, probabil de multe ori, la această chestiune.

Următoarea discuție pe care sunt foarte dispus și deschis să o port cu jurnaliștii va fi la Bruxelles, înaintea Summitului între Uniunea Europeană și ASEAN, respectiv înaintea Consiliului, și cred că va dura puțin până găsim o soluție, dar integrarea României în Spațiul Schengen rămâne obiectiv strategic național și rămâne obiectiv pentru mine personal.

Jurnalist: În semn de protest față de decizia Austriei de a impune un veto, România a decis să își diminueze relațiile cu acest stat. Totuși, este nevoie de a lucra cu Austria în eventualitatea în care Austria până la urmă va susține aderarea României la spațiul Schengen. Care ar fi soluțiile pe termen mediu și lung pentru a obține susținerea Austriei și, de exemplu, boicotul este o parte a soluției sau nu?

Președintele României: Nu cred că putem să epuizăm în această seară tema și, de aceea, voi lăsa ceva de discutat și pentru următoarele noastre întâlniri. Ce trebuie făcut: este evident că trebuie continuat pe toate căile posibile pentru a găsi o soluție - diplomatică, evident - la această problemă. Care sunt concret pașii pe care îi vom întreprinde, vom discuta pe parcurs. Astăzi nu o să vă dau nimic concret, dar miercuri probabil că o să vă prezint două-trei acțiuni pe care le voi iniția pentru a putea progresa pe acest dosar Schengen.

Mulțumesc!