Vă mulțumesc, domnule Președinte Levits, dragă Egils, pentru invitația de a efectua această vizită la Riga și pentru discuțiile foarte bune, care vor contribui la întărirea relației noastre bilaterale.

Este un foarte bun prilej să marcăm împreună semnificația deosebită a anului 2022, când celebrăm o sută de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale.

În prezent, relațiile noastre au un nivel excelent și, de aceea, l-am anunțat pe Președintele Levits despre decizia mea de a deschide Ambasada României la Riga. Este o dovadă a importanței deosebite pe care o acordăm relației cu Letonia, dorinței de a aprofunda cooperarea bilaterală, precum și coordonarea noastră în cadrul Uniunii Europene, al NATO, al formatelor regionale și multilaterale.

În discuțiile de astăzi, am convenit cu domnul Președinte să intensificăm cooperarea sectorială în domenii precum cercetarea și inovarea, noile tehnologii, educația și, desigur, securitatea energetică.

Relațiile noastre bilaterale vor fi mai strânse și datorită schimburilor comerciale aflate în creștere și reluării zborurilor directe regulate între Riga și București, începând cu 1 mai 2023.

În același timp, am mulțumit domnului Președinte pentru susținerea constantă a obiectivelor României de aderare la spațiul Schengen, respectiv la OCDE.

Totodată, am decis să aprofundăm coordonarea în cadrul Uniunii Europene, având în vedere faptul că pozițiile noastre pe principalele dosare europene, pe care le-am discutat în detaliu, sunt foarte apropiate.

Am arătat că solidaritatea și unitatea sunt esențiale la nivel european în gestionarea corectă a actualelor provocări.

Referitor la criza energetică, am subliniat importanța coordonării apropiate pe temele de interes comun în plan european, în special în ceea ce privește securitatea aprovizionării și reducerea prețurilor. Am abordat și oportunitățile de cooperare în contextul tranziției energetice.

Am discutat totodată și despre situația foarte dificilă în care se află Republica Moldova sub aspectul securității energetice și am prezentat măsurile de sprijin multifațetate ale României pentru Republica Moldova.

România și Letonia sunt angajate în avansarea procesului de extindere a Uniunii Europene.

Am reafirmat sprijinul pentru viitorul european al Balcanilor de Vest, precum și pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei, pe baza meritelor proprii.

Am avut un schimb de opinii și pe tema situației actuale din Ucraina. România a sprijinit Ucraina din prima zi a conflictului, pe toate palierele relevante - inclusiv prin gestionarea eficientă a fluxurilor de refugiați, aprovizionarea Ucrainei cu mărfuri esențiale și prin asigurarea unor rute sigure pentru grânele ucrainene și alte mărfuri în drumul lor către piețele internaționale.

Am salutat totodată implicarea activă a Letoniei în sprijinul Ucrainei și am agreat să continuăm coordonarea în acest efort comun.

Am salutat, împreună cu omologul leton, acțiunile hotărâte ale comunității europene și euroatlantice pentru creșterea presiunii asupra Kremlinului, inclusiv prin noi sancțiuni.

În cadrul convorbirilor, am apreciat, atât eu, cât și domnul Președinte, rezultatele deosebite ale Summitului NATO de la Madrid și am subliniat importanța majoră a implementării rapide a tuturor măsurilor adoptate, inclusiv cele de consolidare a posturii aliate pe Flancul Estic. România va găzdui săptămâna viitoare o importantă reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, care ne va permite să avansăm pe calea aplicării acestor decizii cruciale.

Am reconfirmat, de asemenea, participarea României, în 2023, la misiunea de poliție aeriană a NATO în statele baltice.

Vom continua, de altfel, dialogul și cooperarea noastră pe palierul securității, inclusiv în cadrul foarte eficient al Formatului București 9.

Am transmis, totodată, domnului Președinte Levits felicitări pentru modul în care Letonia a pregătit și a organizat Summitul Inițiativei celor Trei Mări din anul curent, din 2022, la care am avut plăcerea să particip, și am salutat rezultatele concrete obținute. Am împărtășit omologului leton prioritățile pe care România și le asumă în calitate de țară-gazdă a viitorului Summit din România, din 2023, inclusiv sub aspectul continuității cu deciziile asumate la Riga.

Discuțiile de astăzi au dovedit că prietenia dintre țările noastre este solidă.

Vă mulțumesc, domnule Președinte Levits, pentru primire și pentru consistența discuțiilor noastre! Thank you!

 

Jurnalist: (traducere) Bună ziua! O întrebare pentru domnul Președinte Iohannis. Cum se simte acum România, având în vedere conflictul din Ucraina și cât de aproape sunteți și de Ucraina, și de Republica Moldova, și cum vă simțiți în acest sens?

Președintele României: Well, frankly, it’s more about the doing than about the feeling. And I think it was very important that, right from the first day when Russia attacked Ukraine, we started very concrete actions to help Ukraine and to help Ukrainians. Right from the start, a lot of Ukrainians fled their country because they felt threatened. They have been received with open arms in Romania. Until now, almost 3 million Ukrainians entered our country. Most of the left after a while, but everybody was welcome. On the other hand, we felt responsible for the people who stayed in Ukraine and started organizing transports with humanitarian aid for Ukraine. We were among the first to establish the so-called Solidarity Lines, to give the Ukrainian economy the possibility to export goods to the world. And just to give you an example of how this functioned: since the war started, Ukraine exported plus/minus 10 million tons of grains. Out of this, 7 million tons went through Romania, on land, on water and through the ports to the seas. So, this is obviously going to continue and we will stand by Ukraine as long as it is necessary. On the other side, we work closely with friends, with allies who have the same intentions towards Ukraine and I think it’s worth underlining that the entire European Union stands with Ukraine and everybody is helping as much as they can or as much as they wish to do so.

În opinia mea, este mai important ceea ce facem decât cum ne simțim. Pentru noi, este foarte important faptul că am început din prima zi, cu acțiuni concrete, să ajutăm Ucraina și pe ucraineni. Chiar de la început, foarte mulți ucraineni au plecat prin țara lor pentru că se simțeau în pericol. Au fost primiți cu brațele deschise în țara noastră, până acum sunt aproape 3 milioane de ucraineni care au trecut granițele României. Mulți dintre ei au mers mai departe, dar cu toții au fost bineveniți. Pe de altă parte, din responsabilitate față de persoanele care au rămas în Ucraina, am început să organizăm transporturi de ajutoare umanitare pentru Ucraina. Am fost printre primii care au contribuit la organizarea așa-numitelor Culoare ale Solidarității, pentru a oferi economiei ucrainene posibilitatea de a exporta mărfuri către piețele internaționale. Pentru a vă da un exemplu despre cum funcționează: de la începutul războiului, Ucraina a exportat 10 milioane de tone. 7 milioane dintre aceste 10 milioane de tone exportate au trecut prin România, pe cale terestră, pe apă, prin porturile noastre către alte mări. Este evident că acest sprijin va continua și că noi vom susține Ucraina atât cât este nevoie. Totodată, lucrăm îndeaproape cu prietenii noștri, aliații noștri, care au aceleași intenții de a ajuta Ucraina, și consider că este important să subliniem că toată Uniunea Europeană este alături de Ucraina și toată lumea ajută cât poate și cât dorește.

Jurnalist: Bună ziua! O întrebare pentru domnul Președinte Iohannis. Aș vrea să vă întreb despre cea mai arzătoare problemă în acest moment pentru România, aderarea la spațiul Schengen. Și avem o declarație făcută ieri de cancelarul austriac, care spunea că au fost 100.000 de persoane care au trecut granița în mod neregulamentar, 75.000 dintre aceștia au venit din România, Bulgaria și Ungaria fără a fi înregistrate de autoritățile de securitate din respectivele țări și că această problemă, în opinia domniei sale, este un risc de securitate și trebuie să ne ocupăm de el. O declarație care vine la scurt timp după ce ministrul de interne din Austria a spus că ar vota împotriva extinderii spațiului Schengen. Și întrebarea ar fi: este România o vulnerabilitate din această perspectivă, a migrației ilegale? Sunt justificate îngrijorările autorităților de la Viena?

Președintele României: Haideți să luăm lucrurile pe rând. România este pregătită de 11 ani pentru a deveni parte a spațiului Schengen. Acest lucru a fost demonstrat acum 11 ani, când experții au făcut verificări aprofundate și au ajuns la rezultatul că suntem pregătiți.

Totuși, iată, anii au trecut și am reluat cu insistență solicitările pentru a finaliza acest demers. După cum probabil știți, au existat, în spațiul european, câteva solicitări care s-au referit la noi, la România, atunci când vorbeam despre Schengen.

Una, și probabil cea mai importantă, a fost să fie terminat, ridicat, finalizat procesul MCV, Mecanismul de Cooperare și Verificare, lucru care, cu siguranță vă amintiți, s-a întâmplat ieri, când Comisia Europeană a decis că s-a finalizat MCV și nu va exista altă verificare pe MCV, fiindcă România a atins toate obiectivele, a îndeplinit toate benchmark-urile, cum se numesc în limbajul modern european.

A doua chestiune a fost ridicată de mai multe voci în Uniunea Europeană – oare după 11 ani, România mai este pregătită pentru a deveni parte a spațiului Schengen? Noi am fost foarte deschiși și am invitat pe toți să verifice acest lucru la noi, practic. A existat, deci, o misiune de evaluare, la care au participat experți din aproape toate statele membre ale Uniunii, plus, sigur, Comisia Europeană. Au venit, au verificat și au scris un raport nu pozitiv, ci foarte pozitiv, în sensul că România îndeplinește absolut toate cerințele și lucrurile funcționează așa cum trebuie. S-a dorit pe anumite sectoare încă o aprofundare a acestei verificări, aprofundare care s-a făcut săptămâna trecută, la care au participat experți din Comisia Europeană, din Olanda și alții. Raportul este și de această dată foarte pozitiv, îndeplinim toate – toate – cerințele a fi parte a Schengen.

Între timp, sigur, au mai apărut politicieni care au probleme pe care putem să le înțelegem cu migrația, însă, chiar dacă înțelegem toate problemele, trebuie să clarificăm și noi niște lucruri. România n-a fost, nu este și nu va fi o țară care generează migrația sau permite migrația – vorbesc de migrația necontrolată, adică trecerea ilegală a frontierelor țării. Am auzit și eu că partea austriacă a venit cu niște date care, după părerea noastră, trebuie să fie foarte atent verificate.

Repet, prin România nu a existat, nu există și nu va exista un flux migratoriu necontrolat. Noi știm de unde vin migranții și pe unde trec și, în discuții între experți, aceste lucruri vor fi explicate și părții austriece. Cert este: nu prin România și nu din România vin acești migranţi, care creează îngrijorări pe care le putem înțelege, îngrijorări în Austria. Ruta balcanică este problematică, noi știm acest lucru, și noi în România am luat toate măsurile. România nu este parte a rutei balcanice de migrație necontrolată. Noi știm pe unde se duc migranții, putem să explicăm părții austriece, putem să îi ajutăm. Deci România are potențial, are capacitatea de a veni în sprijinul austriecilor pentru a domoli acest flux.

Pentru a clarifica aceste lucruri, am convenit cu ministrul afacerilor interne, domnul Bode, să meargă în Viena, să aibă întâlniri tehnice, clare, cu omologul de acolo, cu alți politicieni și vom continua acest dialog. Până la urmă, nu este interesul nostru să apară divergențe între noi. Interesul nostru, al meu, este să rezolvăm problema. Și această problemă a migrației, sigur, trebuie rezolvată de noi toți împreună.

Repet, aceste îngrijorări putem să le înțelegem, însă datele care sunt certe nu confirmă deloc că România generează sau permite un astfel de flux.

Iar întrebarea dacă aderarea România la spațiul Schengen – nu, dimpotrivă. Aderarea României la spațiul Schengen l-ar face mai sigur, noi am dovedit acest lucru. România este parte din cam toate procedurile Schengen care există în spațiu, mai puțin libera circulație a persoanelor. Noi avem graniță externă – graniță externă a Uniunii – cu Ucraina, cu Moldova – și cu Bulgaria este tot graniță externă – și cu Serbia. Toate aceste granițe sunt gestionate corect și au fost verificate tocmai în săptămânile trecute.

Aceste chestiuni trebuie explicate încă o dată. Pot fi vizitate centrele noastre, locurile unde se verifică, pot fi toate verificate, suntem absolut deschiși, dar ceea ce nu ne dorim este să se vorbească despre noi fără noi. Avem toate datele, avem toate răspunsurile și avem dispoziția să ajutăm pe toți.

Jurnalist: (traducere) O întrebare pentru domnul Președinte Iohannis. Avem și niște știri din Polonia. Nu știm exact ce s-a întâmplat, dar o rachetă a explodat și a omorât două persoane lângă granița între Polonia și Ucraina, având în vedere că România are o graniță cu Ucraina, sunteți îngrijorați de aceste evenimente și această explozie?

Președintele României: We will have the answers where this rocket came from and why it landed in Poland. Unfortunately, it killed two people. The experts will come to certain conclusions. The fact is this happened because of the war started by Russia against Ukraine. It is not something that happened because somebody was not careful in managing some systems. So this is sad, it is complicated, it is a threat for all of us and it is proof of the fact that this war started by Russia against Ukraine is concerning us all and it is a security threat for all of us. As soon as we have the result of the investigation, answers will be given by Poland and by NATO too. We, in Romania, have all of our defence systems ready to go, but, of course, the best solution for all these problems would be peace.

O să avem răspunsurile de unde a venit această rachetă și de ce a aterizat în Polonia. Din păcate, doi oameni și-au pierdut viața. Experții vor avea concluziile. Însă adevărul este că acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că Rusia a pornit acest război împotriva Ucrainei. Nu este ceva ce s-a întâmplat pentru că cineva nu a avut grijă în gestionarea unor sisteme. Așa că este trist, este complicat și este dovada faptului că acest război început de Rusia este îngrijorător pentru noi toți și reprezintă o amenințare de securitate pentru noi toți. Imediat cum vom avea rezultatele anchetei, Polonia, precum și NATO vor oferi răspunsurile. Noi, în România, avem toate sistemele de apărare pregătite, însă cea mai bună soluție pentru toate aceste probleme ar fi pacea.

Jurnalist: Tot legat de Schengen. Urmează un consiliu important, Consiliul JAI, unde ar urma să se ia o astfel de decizie privind aderarea României la Schengen. Totuși există unele reticențe exprimate și de alte state pe lângă Austria, vorbim de Suedia și Olanda. Ce șanse are România să adere la spațiul de liberă circulație, să se ia atunci o decizie la consiliul din decembrie?

Președintele României: Cred că s-a vehiculat prea repede termenul de 8 decembrie ca un fel de termen final, ceea ce nu este. 8 decembrie este prima posibilitate când această chestiune poate fi discutată și interesul meu, al nostru, este ca atunci când se votează, să avem un vot clar pentru accesul României la Schengen. Nu este util pentru absolut nimeni să forțăm un vot care poate nu este cel așteptat, asta apropo de data de 8 decembrie.

Șansele României sunt relativ bune, avem șanse bune să fim acceptați în spațiul Schengen, dar, cum am mai spus, nu există o garanțe pentru asta. Sunt state membre din Uniune care mai au întrebări pentru noi, care mai au întrebări pentru sistemul Schengen - și o să revin imediat la asta - sunt întrebări legitime și noi suntem dispuși și pregătiți să dăm răspunsurile.

Așa putem acum să răspundem, de exemplu, prietenilor olandezi, că MCV-ul a fost ridicat și această barieră nu mai există.

Avem pentru toți cei interesați cele două seturi de experți care au verificat pregătirea României și au găsit, ambele runde de experți, că suntem foarte bine pregătiți.

Nu avem flux migratoriu, asta pentru prietenii austrieci.

Iar pentru cei din Suedia care au avut anumite întrebări, care s-au referit mai mult la colaborarea polițienească, putem să le spunem nu că doar că suntem pregătiți, așa, psihic, suntem pregătiți cu oameni, deci suntem chiar pregătiți și au existat și până acum programe care au dat rezultate bune, suntem dispuși să le extindem.

Noi nu doar spunem că spațiul Schengen devine mai sigur dacă România intră, noi dovedim acest lucru și vom dovedi și în continuare. Este de dorit ca, până la Consiliul JAI, toate aceste întrebări să primească răspuns și să existe o înțelegere. Asta este varianta pe care ne-o dorim și aceasta este varianta care a fost propusă de Președinția Consiliului Uniunii, care momentan este la Cehia.

Însă vreau să fiu foarte clar. Dacă, din varii motive, nu vom reuși până pe 8 decembrie să avem o certitudine că lucrurile sunt foarte clare, există posibilitatea ca această decizie să fie amânată, cu o lună sau cu două luni, până când toate întrebările primesc răspunsuri clare și corecte și toată lumea va fi convinsă că noi nu numai că nu suntem o vulnerabilitate, am fi un real câștig pentru spațiul Schengen.

Și ca să completez cu ce am spus, unii au întrebări pentru noi și alții pun sub semnul întrebării Schengen. Spațiul Schengen funcționează după niște reguli care au fost stabilite acum câțiva ani. Lumea s-a schimbat, știm și noi acest lucru, și este nevoie de îmbunătățirea unor abordări, unor proceduri. Noi suntem parte din acest proces, suntem acum parte din procesul de îmbunătățire a spațiului Schengen și evident că, dacă vom deveni parte din el, vom continua aceste demersuri. Însă argumentul că, dacă spațiul Schengen nu este perfect, România și alții trebuie să rămână afară nu mi se pare chiar unul pertinent.