Bună ziua tuturor! Este un moment foarte bun ca să îl salut pe domnul Prim-ministru Mark Rutte - dear Mark, welcome! – și pe domnul Prim-ministru Nicolae Ciucă. Suntem deja într-un format care a avut mai multe întâlniri. Sunt foarte bucuros că astăzi am avut ocazia să aprofundăm o serie de chestiuni care ne privesc pe toți. Am discutat atât chestiuni bilaterale, cât și chestiuni europene.

Vizita dumneavoastră, domnule Prim-ministru, reflectă solidaritatea aliată într-un moment în care situația de securitate este profund afectată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Reiterez și în acest cadru mulțumirile noastre pentru prezența militarilor olandezi în România în cadrul Grupului de luptă NATO, într-un moment atât de dificil pentru securitatea europeană și euroatlantică.

Acțiunile noastre comune, ca aliați, pun în aplicare Noul Concept Strategic al NATO, care recunoaște importanța strategică a Mării Negre pentru Alianță.

De asemenea, acestea reflectă caracterul esențial al măsurilor de consolidare a securității Flancului Estic.

În acest cadru, am împărtășit domnului Prim-ministru Rutte evaluările României legate de evoluția crizei din Ucraina și impactul său multidimensional, în special în regiunea Mării Negre. Totodată, am evidențiat în discuțiile noastre demersurile complexe ale României în sprijinul Ucrainei, în sprijinul cetățenilor ucraineni, dar și pentru susținerea securității alimentare globale.

Răspunsul nostru comun la contextul actual trebuie să fie în continuare ferm, bazat pe solidaritate și pe unitate.

Cooperarea româno-olandeză este cu atât mai importantă în acest moment de inflexiune, în care țările noastre și celelalte state membre ale Uniunii Europene și ale Alianței se confruntă cu crize multiple – de securitate, energetică, climatică, precum și cu urmările pandemiei.

Astfel, în plan bilateral, vom continua să dezvoltăm dialogul politic, dar și cooperarea sectorială, mai ales în sfera economică, deosebit de dinamică, Olanda fiind primul investitor în România, cu peste 9 miliarde de euro, și un partener comercial de top al țării noastre, cu aproape 6,5 miliarde de euro anul trecut. Avem în vedere, bineînțeles, și alte domenii, precum apărare, energie, agricultură și industrie alimentară.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a afectat fundamental securitatea europeană și euroatlantică, reprezentând un atac fără precedent inclusiv asupra ordinii globale bazate pe reguli.

Așadar, pe baza angajamentului nostru comun pentru valorile democratice, susținem promovarea dreptului internațional și a relațiilor între state fundamentate pe reguli și respect reciproc.

De asemenea, depunem eforturi comune pentru consolidarea rezilienței europene pe baza respectului pentru statul de drept și principiile democratice, care ne definesc la nivelul Uniunii Europene.

Am discutat cu domnul Prim-ministru Rutte și despre așteptarea legitimă a României și a cetățenilor noștri de a adera la spațiul Schengen. Am reiterat toate argumentele care susțin faptul că aderarea noastră cât mai curând este nu doar necesară, ci și extrem de oportună.

România îndeplinește cerințele tehnice privind apartenența sa la spațiul Schengen și acționează deja ca un membru de facto al acestuia, pentru protecția Uniunii și a frontierelor sale externe, în deplin spirit de solidaritate europeană.

Suntem parte integrantă a reformei spațiului Schengen și ne implicăm activ în eforturile de modernizare și eficientizare a acestuia. Aderarea României va contribui la securitatea și la consolidarea spațiului Schengen, așa cum am dovedit, printre altele, prin amplul efort al țării noastre de gestionare la standard Schengen a celor peste 2,5 milioane de cetățeni ucraineni care ne-au trecut deja frontierele.

Sperăm să se întrunească, în cel mai scurt timp, condițiile politice pentru aderarea României la spațiul Schengen, într-un context european în care consolidarea rezilienței Uniunii în ansamblul său și, o repet, unitatea de acțiune și solidaritatea sunt deosebit de importante.

Am abordat, de asemenea, tema securității energetice, inclusiv în lumina discuțiilor recente de la reuniunea informală a Consiliului European de la Praga și în pregătirea reuniunii de la Bruxelles de săptămâna viitoare. Trebuie să identificăm împreună soluții care să atenueze efectele negative ale creșterii prețurilor asupra cetățenilor europeni și care să contribuie la o consolidare a pieței europene a energiei.

Am agreat continuarea coordonării bilaterale sectoriale, inclusiv din perspectiva avansării obiectivelor specifice tranziției energetice, dar și a protejării competitivității Uniunii Europene.

Închei mulțumindu-i încă o dată domnului Prim-Ministru Rutte pentru discuțiile consistente pe care le-am avut astăzi. Domnule Prim-Ministru, aveți cuvântul. Mark, you have the floor.

Jurnalist: (...) Au fost comunicate alte motive din partea Olandei pentru opoziția la aderarea României la spațiul Schengen?

Președintele României: Pot să vă spun că am discutat și astăzi in extenso tema Schengen și discuția a fost una pozitivă. Noi, toți trei, căutăm calea cea mai bună pentru a finaliza procesul de aderare la spațiul Schengen cu un răspuns pozitiv. Nu ne imaginăm, niciunul nu ne imaginăm că putem să eșuăm în acest demers, dar este, pe de altă parte, destul de limpede că acei 11 ani de la ultima evaluare s-au scurs, iar cei din Uniunea Europeană, partenerii noștri, doresc să primească confirmarea că în continuare nu doar am aderat la anumite proceduri Schengen, ci ne-am făcut temele și în celelalte domenii. Procedurile Schengen n-au rămas la nivelul anului 2011, ci au evoluat. Întregul spațiu Schengen este supus unei modernizări și noi suntem parte din ea, dar, pentru a avea claritate și pentru a construi un spațiu sigur pentru toată lumea, este nevoie încă de multă muncă. Nu vreau să fac o afirmație exagerat de optimistă asupra duratei. Încercăm cât se poate de repede să finalizăm procedura cu succes. Și ca să vă răspund foarte concret la întrebare: nu, nu există solicitări speciale, nemaiauzite sau nemaidiscutate. Solicitările se referă fix la chestiunile care sunt legate de Schengen și vom găsi împreună cele mai bune căi pentru a rezolva chestiunile care încă nu sunt 100% lămurite, fiindcă nu sunt absolut toate încă discutate. Eu sunt optimist.

Jurnalist: Vecinii ungari fac unele probleme cu privire la aderarea Suediei la NATO, se face o conductă către Serbia, iar ministrul energiei al Ungariei a fost la o petrecere a lui Putin la Sankt Petersburg. S-a discutat azi despre creșterea presiunii asupra Ungariei pentru a-și schimba poziția?

Președintele României: Este destul de clar că în Uniunea Europeană avem și foarte multe reușite, dar avem și unele puncte unde nu suntem toți de aceeași părere. Unele dintre aceste puncte tocmai le-ați menționat, nu vreau să le repet și nu cred că este acesta formatul în care putem să vorbim despre o țară terță care nu este prezentă astăzi cu noi aici. Dar pot să vă spun că cel puțin în ce ne privește pe noi, domnul Prim-ministru Rutte, cu mine și cu domnul Prim-ministru Ciucă, suntem de partea celor care caută soluții. Noi dorim să ieșim din toate crizele cu soluții pozitive pentru Uniune și mai ales pentru cetățenii europeni. Dacă ici-colo există probleme sistemice sau nu neapărat sistemice, noi suntem dispuși să venim și să ajutăm la depășirea lor. Sigur că ideal ar fi ca toți să avem aceeași abordare și să avem din capul locului o echipă închegată în absolut toate chestiunile, dar știți bine că o democrație funcționează cu diversitate de opinii. Trebuie să acceptăm că nu toată lumea este exact de părerea noastră și să ne concentrăm pe problemă și pe soluția la această problemă, oricare ar fi ea. În Uniunea Europeană nu există problemele unora, sunt problemele noastre comune și împreună trebuie să găsim soluțiile.

Jurnalist: (...) Ce credeți că ar trebui să facă mai mult România sau ce ar putea face mai mult? Ați spus, domnule Președinte, mai devreme că sperăm să se întrunească în cel mai scurt timp și criteriile politice, pentru că cele tehnice sunt deja îndeplinite de 11 ani.

Președintele României: Cred că este bine să fim realiști în aceste privințe. Eu am spus intenționat și condiții tehnice, și condiții politice. Intrarea în Schengen nu este un automatism tehnic, ci are două părți. Una este partea tehnică, de proceduri și procese care trebuie să fie clarificate la noi ca să fim consonanți sau coerenți cu toți partenerii din Uniunea Europeană, adică să avem aceleași proceduri, aceleași metode, aceeași măsură pentru ce facem. Însă procesul tehnic nu este finalul. Finalul este un vot într-un format al Consiliului Uniunii Europene care se numește Justiție și Afaceri Interne. Acolo se votează. Și regula pentru formatul JAI este consens, adică toți trebuie să fie de acord. Să nu facem o eroare – votul în JAI este un vot care are o puternică componentă politică. Asta nu e rău, așa funcționează Uniunea. Dar, ca să fie consens și să fie un vot în unanimitate, toți trebuie să fie convinși că normele sunt îndeplinite. Și asta ne dorim și noi, să convingem pe toți că normele sunt îndeplinite la noi. Deci nu aș vrea să creadă cineva faptul că este și un vot politic este negativ. Nu este negativ deloc. În final, într-o democrație, politicienii votează, cum și ei, la rândul lor, sunt votați de cetățeni pentru a se ocupa de treburile publice. Asta se va întâmpla când toată lumea este lămurită, fiindcă nu dorim să intrăm în Consiliul JAI nelămuriți și să apară discuții care foarte ușor se pot duce într-o notă negativă dacă nu toată lumea este convinsă. De aceea eu nu am dat niciun termen limită, nici nu intenționez să dau un termen limită, fiindcă obiectivul național nu este de a avea un vot până în data X, ci obiectivul național este de a intra România în spațiul Schengen.

Jurnalist: (...) Credeți că această atitudine reticentă a Olandei față de aderarea țării noastre la spațiul Schengen ar putea duce la creșterea filonului anti european în România?

Președintele României: Pentru mine, pentru noi, cei prezenți aici, la pupitre, eșecul nu este o variantă. Noi căutăm soluțiile pentru a transforma acest demers într-o reușită. Asta e convingerea noastră, dar trebuie să vedem lucrurile așa cum ar putea fi în cazul contrar. Un eșec în acest obiectiv național probabil ar duce la o creștere a euroscepticismului în România, dar este o variantă ipotetică care nu se va întâmpla, fiindcă noi nu calculăm pentru varianta „eșec”, noi calculăm pentru varianta „reușită”.