Bună ziua! Salut vizita oficială a Președintelui Georgiei, doamna Salome Zourabichvili, în România și îi urez un călduros bun-venit!

Vizita dumneavoastră, doamnă Președinte, are loc într-un context simbolic – anul acesta se împlinesc trei decenii de la restabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Georgia. În plus, tocmai am creat, poate, un moment istoric în relațiile noastre bilaterale semnând Parteneriatul Strategic.

Prin semnarea Declarației Comune, împreună cu doamna Președinte, am stabilit Parteneriatul Strategic dintre România și Georgia, așa cum am agreat în cadrul întâlnirii noastre de la New York, din 2019. Prin acest Parteneriat Strategic, țările noastre urmăresc să-și îmbunătățească conectivitatea în domeniile transporturi, energie, dar și contacte interpersonale.

De asemenea, Parteneriatul Strategic va conduce la dezvoltarea și aprofundarea cooperării noastre privind agenda euroatlantică și europeană, inclusiv sub umbrela Parteneriatului Estic, precum și în domeniul securității.

Doamnă Președinte, România va rămâne unul dintre cei mai fermi susținători ai aspirațiilor Georgiei de integrare europeană și euroatlantică.

Vă felicit, și în acest cadru, pentru obținerea perspectivei europene la Consiliul European din iunie. Integrarea presupune reforme structurale complexe, iar un sistem politic incluziv și continuarea eforturilor de modernizare și democratizare reprezintă elemente obligatorii pentru agenda de aderare a Georgiei la Uniunea Europeană.

Vă asigur, doamnă Președinte, că România va fi alături de Georgia în tot acest proces.

Transmit, cu această ocazie, și un mesaj special de apreciere pentru poziția dumneavoastră fermă în ceea ce privește imperativul continuării reformelor.

În egală măsură, România continuă să susțină aspirațiile euroatlantice ale Georgiei, în conformitate cu deciziile Summitului de la București din 2008. Ca expresie concretă a sprijinului nostru, țara noastră va prelua, de la 1 ianuarie, mandatul de Punct de Contact NATO la Tbilisi.

Doamnelor și domnilor,

Am agreat cu doamna Președinte, în cadrul discuțiilor, că interconectările fizice la Marea Neagră au un rol esențial în consolidarea stabilității și prosperității acestei regiuni, prin ancorarea durabilă a acesteia la spațiul european. În acest sens, România lucrează deja cu Georgia și cu alte state partenere pentru realizarea unor proiecte strategice majore.

Astfel, avem ca prioritate construirea unui cablu electric între România, Georgia și Azerbaidjan, în cadrul „Coridorului verde de electricitate”, care să conecteze regiunea Mării Caspice cu cea a Mării Negre și cu spațiul Uniunii Europene. Acesta ar urma să fie dublat de un cablu submarin de fibră optică România-Georgia pentru dezvoltarea conectivității digitale între Uniunea Europeană, Georgia și, mai departe, către Asia Centrală.

În plus, lucrăm cu Georgia pentru operaționalizarea Coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică. Este o inițiativă a României care în ultimii ani a început să prindă contur și care dobândește valențe noi în contextul regional actual.

În același timp, discutăm despre stabilirea unei linii de feribot regulate la Marea Neagră, care să lege România de Georgia.

Acesta este un proiect esențial pentru încurajarea comerțului și îmbunătățirea conectivității între Uniunea Europeană și Georgia.

Doamnelor și domnilor,

Am discutat cu doamna Președinte și despre actualul context regional și internațional, marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Ieri, rachete rusești au lovit din nou orașe şi infrastructuri civile din Ucraina. Astfel de atacuri trebuie să fie condamnate de întreaga comunitate internațională, iar uciderea civililor nevinovați trebuie să înceteze. Alături de partenerii noștri, România va continua să sprijine Ucraina și poporul ucrainean în lupta împotriva agresiunii Federației Ruse.

În cadrul convorbirilor de astăzi, am transmis un mesaj ferm de sprijin pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Georgiei, în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional.

În prezent, România este al doilea principal contribuitor, cu experți, la Misiunea Civilă de Observare a Uniunii Europene în Georgia. Misiunea are un rol esențial în monitorizarea situației din zonele afectate de agresiunea Rusiei împotriva Georgiei din 2008.

Așa-numitele conflicte prelungite din Abhazia și Osetia de Sud au un impact extrem de nociv asupra securității și stabilității regionale, limitând dezvoltarea socio-economică și generând dificultăți considerabile pentru populațiile din regiunile afectate.

De aceea, România continuă să susțină foarte activ mobilizarea atenției Uniunii Europene și a comunității internaționale asupra acestor conflicte și identificarea de soluții durabile ale acestora, concomitent cu susținerea consolidării rezilienței Georgiei.

Doamnă Președinte, în încheiere, vă mulțumesc pentru discuțiile foarte bune și vă invit să luați cuvântul.

Jurnalist: Domnule Președinte, în contextul escaladării războiului, am văzut ieri rachete rusești survolând spațiul aerian al Republicii Moldova, am văzut suspiciuni majore legate de incidentele de la conductele din Suedia și incidentul feroviar din Germania. Dacă ne puteți spune, există îngrijorări sporite, riscuri sporite ca astfel de lucruri să se întâmple și pe teritoriul României și pe cale de consecință dacă a crescut gradul de alertă al autorităților române vizavi de astfel de evenimente posibile?

Președintele României: Atacurile rusești cu rachete împotriva infrastructurii civile și asupra civililor din Ucraina sunt complet inacceptabile, le-am condamnat și am reluat astăzi condamnarea. La fel de inacceptabil este ca teritoriul unui stat independent și suveran să fie folosit, de exemplu, survolându-l pentru atacuri împotriva Ucrainei. Analiza noastră însă nu relevă o creștere a riscurilor pentru România în acest moment.

Jurnalist: Pe domnul Președinte aș vrea să îl întreb dacă pentru Georgia este foarte important, vorbim despre conectarea Georgiei cu Uniunea Europeană, perspectiva Georgiei să devină candidat și 12 recomandări care există pentru țara noastră. România este una dintre țările care au devenit membre ale Uniunii Europene și susține calea euroatlantică a Georgiei. Care este susținerea mai exactă a României și ce ar trebui să facă Georgia să nu rateze această șansă?

Președintele României: România a sprijinit de la bun început Georgia în aspirațiile sale europene și am făcut lobby pentru ca Georgia să primească recunoașterea acestei căi. În continuare, vom proceda la fel. România a fost, în toți acești ani, un stat care a ridicat vocea clar pentru Georgia. Același lucru este valabil și pentru NATO, este o chestiune care a fost discutată și antamată în 2008 aici, la București. Acum, ce trebuie să facă Georgia – și România a avut un parcurs lung până când a devenit parte a Uniunii Europene și cunoaștem în detaliu toți pașii care trebuie făcuți - în privința Georgiei, s-a elaborat un set de 12 recomandări care au fost transmise, sunt recomandări din mai multe domenii și cred că cel mai important lucru, în acest moment, este ca în Georgia clasa politică să accepte că aceste recomandări trebuie luate în serios, să lucreze pentru a face modificările solicitate și cred că este, de asemenea, foarte important - cel puțin pentru noi, în România, a fost foarte important – ca aceste chestiuni să fie privite ca fiind de interes național și, cel puțin în punctele cheie, puterea și opoziția să lucreze împreună.

Jurnalist: Domnule Președinte, ministrul apărării Vasile Dîncu a spus zilele trecute că:  „singura șansă a păcii în acest moment poate să fie o negociere cu Rusia”. O declarație în urma căreia Președintele ucrainean Volodâmâr Zelenski a ieșit și a spus că cei care fac astfel de declarații sunt pradă manipulărilor rusești și a spus că nu se pate negocia cu teroriștii. Cum vedeți dumneavoastră aceste declarații despre singura șansă a păcii ca fiind negocierea cu Rusia, mai ales în contextul ultimelor atacuri din Ucraina, atacuri pe care și dumneavoastră și întreaga comunitate europeană și occidentală le-ați condamnat foarte dur.

Președintele României: Acum întrebarea dumneavoastră se referă la cum văd eu continuarea războiului sau cum văd eu declarațiile ministrului? Nu am înțeles foarte exact ce doriți să aflați de la mine.

Jurnalist: Este vorba despre ministrul apărării din România care a făcut aceste declarații care au stârnit această reacție în primul rând din partea Președintelui Ucrainei.

Președintele României: În acest război Rusia atacă Ucraina. Ucrainenii plătesc prețul de sânge în acest război și trebuie să acceptăm ideea cu toții că doar Ucraina va decide când, și cum, și ce negociază. Această poziție este poziția noastră oficială, este poziția oficială a Uniunii europene și probabil unii demnitari de la noi trebuie să citească mai frecvent revista presei ca să afle aceste poziții. Mulțumesc!