Bună ziua! Suntem în a doua zi aici, la Praga. Astăzi avem Consiliu European informal, deci nu vor fi decizii luate, însă vor fi discuții.

Sunt două teme principale pe care le avem astăzi. Prima temă este legată de Ucraina, iar a doua temă este legată de energie.

Vom începe discuțiile foarte probabil pe Ucraina. Aici este foarte clar, și personal voi sublinia acest lucru, este nevoie de unitate, de solidaritate. Vom condamna categoric anexările de teritorii de către Rusia, nerecunoscute, dar, în același timp, vreau să salut expres adoptarea celui de-al optulea pachet de sancțiuni, care a fost aprobat în discuțiile din săptămâna care a trecut. Pe de altă parte, vom discuta câteva măsuri, sper destul de concrete, legate de iarna care vine - vorbesc despre Ucraina, despre cum putem să sprijinim Ucraina pentru a trece peste iarna care va veni.

A doua temă este energia. Am atins-o deja ieri, astăzi vom merge probabil mai în detaliu. E nevoie de măsuri mai hotărâte decât am avut până acum, pentru a duce prețul energiei în jos. Cu toate sancțiunile, cu toate măsurile – care au fost bune, ce s-au luat până acum – nu s-a reușit încă o coborâre semnificativă a prețurilor energiei și asta înseamnă că trebuie să fim mai hotărâți. Eu rămân la propunerea mea, să despărțim piața gazului de piața electricității, și cred că din ce în ce mai mulți din Consiliu sunt de aceeași părere. Sper să se convingă și Comisia că asta este una din măsurile care poate să dea rezultate.

Pe de altă parte, este clar nevoie de diversificarea resurselor, pentru energie la modul general, dar pe gaz în special. Aici avem ceva progrese, dar încă prea puține. Interconectorul Grecia-Bulgaria a început să funcționeze, dar capacitatea trebuie crescută. Capacitatea porturilor europene pentru LNG, pentru gaz lichefiat, trebuie crescută, și alte măsuri.

Acestea sunt cele mai importante două teme. Cu siguranță vom aborda și chestiuni legate de economie la modul general. Măsuri care vin să prevină o recesiune în Europa sunt evident necesare.

Dacă aveți întrebări, poftiți!

Jurnalist: Domnule Președinte, spuneați și dumneavoastră, energia este una dintre temele majore ale reuniunii de astăzi. Spuneați că este nevoie de măsuri mai ferme. În afară de această decuplare a pieței energiei electrice de cea a gazului, ce alte măsuri, fezabile bineînțeles, credeți că ar mai putea exista? A vorbit Președinta Comisiei Europene inclusiv despre plafonarea prețului gazelor, ca o soluție pentru a avea prețuri accesibil pentru această iarnă la energie. Este fezabilă această soluție? Credeți că va avea un suport în rândul liderilor europeni?

Președintele României: Am discutat ieri, în marja reuniunii, destul de mult cu doamna Președinte von der Leyen despre aceste chestiuni. Sunt luate în considerare două măsuri. Una este de plafonare a prețurilor gazului, o măsură care este gândită pe termen relativ scurt, până trecem de iarnă, însă Comisia trebuie să vină cu detalii elaborate de experți pentru ca această limitare a prețurilor, price capping, cum spun ei, să nu afecteze pe furnizorii care sunt de partea noastră, de exemplu, Norvegia, care livrează o treime din gazul european.

Cealaltă măsură care este luată în discuție este creșterea alocării pentru proiectul REPowerEU, adică schimbarea resurselor energetice, și este o măsură care și pentru noi ar fi binevenită. Știți deja că recent a fost aprobată o suplimentare pentru România de aproape 1,5 miliarde de euro pentru REPowerEU, deci pentru diversificarea resurselor energetice.

Cred că, în definitiv, este nevoie de un pachet mai amplu de măsuri, nu doar pentru a trece iarna, ci să beneficiem în perspectivă de energie suficientă și la prețuri accesibile pentru populație.

Jurnalist: Tot la acest capitol, țări europene vin cu planuri naționale pentru reducerea risipei, reducerea consumului, ultima este Franța. S-ar impune și în România să vină Guvernul cu un astfel de plan pentru această perioadă?

Președintele României: Eu cred că n-ar fi rău să se elaboreze un plan decent – repet, nu vrea nimeni să stea lumea în frig – dar un plan decent de economisire, cu cap, cu măsură, este probabil bine-venit.

Jurnalist: Ieri la masa discuțiilor au stat 44 de lideri din Europa. S-a discutat despre o soluție comună la nivelul Europei pentru problema prețului sau a aprovizionării cu gaze și energie?

Președintele României: Tema a fost vehiculată de mai mulți vorbitori, dar, cum această întâlnire a Comunității Politice a fost prima, sigur că nu s-a luat o decizie, cum în acest format nici nu se pot lua decizii care devin obligatorii. Este un format de dezbateri, de elaborări de proiecte și discuțiile pentru prima întrunire au fost bune, dar, sigur, nu putem să așteptăm ca o primă întrunire de câteva ore să rezolve probleme care sunt foarte complicate.

Jurnalist: Și ați vorbit de prima reuniune. A doua reuniune va avea loc la Chișinău anul viitor.

Președintele României: Așa este.

Jurnalist: Ce înseamnă pentru Republica Moldova că va găzdui această reuniune?

Președintele României: Cred că este un semnal foarte important și foarte pozitiv pentru Moldova faptul că peste 40 de lideri europeni vor merge la Chișinău și vom dezbate chestiunile care și acum, probabil și atunci vor fi de mare importanță pentru continentul nostru. Este un semnal clar că Moldova se vede și i se acordă importanța cuvenită. Noi bineînțeles că am sprijinit această propunere.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați vorbit ieri despre aderarea României la Schengen. Care sunt atuurile noastre în acest proces? Ar fi putea fi vorba de resursele de gaz românesc și de capacitățile de transport? Săptămâna viitoare ne așteptăm la vizita premierului Olandei, așa cum a apărut pe surse?

Președintele României: Schengen nu este nici despre resurse, nici despre alte lucruri. Este despre criterii tehnice care trebuie îndeplinite, în special pe controlul la granițe, controlul migrației, și așa mai departe. Noi îndeplinim din 2011 toate condițiile tehnice. Acest lucru a fost verificat și răsverificat. Între timp, suntem efectiv, deci de facto, parte dintre serie de programe și proceduri aferente Schengen și ne facem treaba foarte bine acolo. Însă, în afară de asta, este clar că, dacă vorbim de unitate și solidaritate în Europa, ea trebuie să existe și între noi. Și atunci, părerea mea, a noastră, este că toate formatele care ne aduc împreună trebuie finalizate. Formatul Schengen permite circulația liberă a persoanelor și cred că este important acest lucru și pentru români, să se considere și ei europeni cu drepturi depline. Este lucru cunoscut că împreună cu noi așteaptă și Bulgaria tot de atâția ani, acum și Croația a solicitat să intre, și eu personal sunt convins că securitatea Europei și controlul asupra mișcărilor persoanelor care vin din afară ar fi mult îmbunătățit dacă România, Bulgaria și Croația ar fi cooptate în Spațiul Schengen. Încă o dată, condițiile tehnice le îndeplinim, dar acum, în aceste zile, am oferit posibilitatea unui corp de experți să vină să le mai verifice încă o dată, ca să fie toată lumea asigurată că sunt în regulă.

Jurnalist: Și premierul Olandei vine săptămâna viitoare la București?

Președintele României: Premierul Rutte vine săptămâna viitoare să viziteze trupele olandeze care sunt staționate în Cincu.

Jurnalist: Senatul a adoptat Legea avertizorilor de integritate, asupra cărei dumneavoastră ați cerut reexaminarea, într-o formă care descurajează raportările anonime, solicitându-se să se dea niște date, plus că și ministrul Justiției a avertizat că nu se îndeplinește un jalon din PNRR dacă nu se pun în aplicare recomandările Comisiei Europene. Dumneavoastră considerați că aceste raportări ar trebui să se facă anonime și ce le transmiteți parlamentarilor?

Președintele României: Eu am trimis legea înapoi în Parlament fiindcă anumite chestiuni nu mi s-au părut suficiente de bine clarificate. Când se întoarce legea la mine, voi face, dacă va fi nevoie, comentarii pe marginea ei.

Jurnalist: Mai este un pachet important, legile justiției. Au trecut de Camera Deputaților, urmează să intre la Senat. Comisia de la Veneția a spus că se va pronunța, va emite o opinie în luna decembrie. Comisarul european pe justiție cerea autorităților de la București, Parlamentului, să nu le adopte până când nu vine opinia comisiei de la Veneția. Cum credeți că ar trebui să procedeze Coaliția și Parlamentul? Să se grăbească să vină cu legile adoptate în Parlament sau să așteptăm până în luna decembrie opinia comisiei de la Veneția?

Președintele României: Aici sunt mai multe chestiuni care trebuie luate în considerare. Comisia de la Veneția a fost sesizată în repetate rânduri, inclusiv de mine, pe legile justiției și avem un set întreg de recomandări. Nu cred că, dacă se cere încă o opinie, va fi diferită față de cele de până acum și rugămintea mea expresă pentru Guvern și pentru Parlament a fost să se țină cont de recomandările pe care le cunoaștem, nu sunt chestiuni necunoscute, și, dacă Parlamentul va legifera în acest sens, eu nu mă aștept la probleme.

Mulțumesc!