Bună ziua!

Suntem la Praga și începe imediat prima sesiune a unui format, Comunitatea Politică Europeană. Despre asta s-a discutat, am discutat, dar acum are loc prima întrunire formală. Sunt participante toate statele Uniunii plus celelalte state care se simt parte din continentul european. În total sunt 44 de participanți și credem că vom aborda teme importante, teme vitale pentru continentul european. De exemplu, solidaritatea cu Ucraina va fi o temă, condamnarea agresiunii ruse va fi o temă importantă. Dar vom discuta, fără îndoială, și teme cum este securitatea în perspectivă a continentului european, securitatea la modul general, dar și securitatea energetică, energia, surse alternative de energie și multe alte teme - evident, criza energetică din foarte multe puncte de vedere, situația economică, inflația.

Eu mă aștept la discuții foarte bune, fiind prima întrunire, și personal voi sublinia nevoia solidarității cu Ucraina, nevoia unei abordări comune a securității continentului și nevoia unei abordări comune, ferme și concrete în materie de criză energetică. Plus, sigur, voi lua cuvântul cu alte ocazii, așa cum se ivește în discuție.

Dacă aveți o întrebare, două, poftiți!

 

Jurnalist: Domnule Președinte, voiam să vă întreb ce șanse sunt ca România să fie primită în Schengen până la finalul anului, sub președinția cehă a Uniunii Europene, având în vedere numeroasele semnale pozitive transmise în ultima perioadă.

Președintele României: Există această posibilitate, dar garanția, trebuie să o spun clar, nu există încă. Pe de altă parte, e bine să se știe: cu toții ne implicăm pentru a reuși acest lucru – și eu, și Guvernul, Parlamentul, majoritatea europarlamentarilor, Ministerul de Interne lucrează foarte intens la aceste chestiuni. Sunt șanse, fiindcă nevoia de unitatea în Europa a devenit și mai clară cu ocazia războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. Și această unitate se poate consolida dacă România, Bulgaria și Croația vor deveni parte din Spațiul Schengen. După atâția ani de așteptare, cred că toți liderii și-au dat seama că acest pas nu poate decât să îmbunătățească unitatea Uniunii și soliditatea noastră în abordare.

Jurnalist: Din informațiile dumneavoastră, mai există opoziție în acest moment? Era vorba despre Olanda care exista posibilitatea să vină cu un veto. Care este poza momentului?

Președintele României: În momentul acesta suntem în faza în care se pregătește o vizită a experților în România, care vor să vadă încă o dată, după 11 ani, dacă ceea ce s-a realizat atunci s-a consolidat, dacă în continuare suntem pe poziția solidă pe care noi știm că o avem. După aceea, sigur, vor fi încă discuțiile politice și discuția finală, care nu se va purta în Consiliul, ci în Consiliul Uniunii, în formatul numit JAI, Justiție și Afaceri Interne, acolo se ia de fapt decizia.

Nu toate punctele sunt încă lămurite, dar cred că de data aceasta avem șanse mai bune decât în alte conjunctură.

Jurnalist: Și o ultimă întrebare pe această temă. Am auzit ieri în Parlamentul European o amenințare că România ar putea bloca transporturile de cereale dacă sunt țări care vor bloca accesul României în Schengen. Există această posibilitate? Afirmația a fost făcută chiar de un europarlamentar PNL.

Președintele României: Mă gândesc că l-a luat un pic valul. Așa o variantă nu există! Noi dimpotrivă, facem tot ce putem ca să înlesnim exportul de cereale din Ucraina, pentru a preveni o criză alimentară globală. Deci așa ceva iese din orice discuție!

Jurnalist: Domnule Președinte, Președinta Comisiei Europene spune că Uniunea Europeană ar trebui să introducă plafonarea prețului la gazele naturale până când va fi adoptat un nou index al prețurilor și un sistem comun de achiziție a energiei. Cum este această propunere? E vorba de bani europeni în această chestiune? Noi susținem propunerea?

Președintele României: Până acum s-a discutat doar principial, că trebuie făcut ceva. Asta spun, de exemplu, eu din februarie, că trebuie făcut ceva. Propunerea mea, poate vă amintiți, a fost să despărțim piața gazului de piața electricității. Ar fi fost, după mine, cel mai natural pas.

Dar și plafonarea prețului este în discuție. Noi însă așteptăm de la Comisie să vină cu ceva concret. La Comisie se găsește expertiza pentru a veni cu un plan concret. Deci, în acest moment, nu pot să vă spun mai mult, dar, din informațiile mele, chiar mâine, la Consiliul informal, Președinta Comisiei va veni cu câteva propuneri în această materie, iar după aceea, sigur, putem să discutăm despre aceste lucruri.

Jurnalist: Ordonanța de urgență a Guvernului privind plafonarea prețurilor la gaze și la energie trenează de câteva săptămâni în Parlament. De ce credeți că nu se înțeleg parlamentarii puterii astfel încât ordonanța să fie modificată și să existe predictibilitate, și toată lumea să știe despre ce este vorba?

Președintele României: Aici nu este vorba că nu se înțeleg parlamentarii Coaliției, ei se înțeleg, însă așteaptă, în continuare, câteva lămuriri de la experți, de la tehnicieni, fiindcă nu dorește nimeni să avem o ordonanță care peste trei săptămâni se modifică iarăși, pe urmă iarăși. Deci se așteaptă încă câteva date, câteva abordări, și, da, se așteaptă și poziția Comisiei Europene, fiindcă, dacă vorbim de plafonarea prețului la gaze, este o discuție care trebuie inclusă în felul cum abordăm și noi acasă această chestiune. Sunt chestiuni tehnice, nu există niciun fel de neînțelegere politică.

Jurnalist: Domnule Președinte, Guvernul a aprobat, printr-o ordonanță de urgență, plafonarea la lemnele pentru încălzit, dar este o măsură care privește atât statul, cât și pe privați. Cum vedeți dumneavoastră această măsură? Este una potrivită, pentru că nu există compensații? Credeți că ar putea exista o penurie?

Președintele României: Tocmai pentru a nu exista probleme acolo unde încălzirea se realizează cu lemne, Guvernul a venit cu această plafonare, pentru a preveni anumite speculații care ar putea să apară în situația în care avem o criză energetică și unii furnizori poate ar cere prețuri exagerate pentru lemne, și noi știm că foarte mulți consumatori vulnerabili au încălzirea cu lemne. Pentru a preveni probleme sociale, Guvernul a venit cu această măsură.

Jurnalist: Legile educației, domnule Președinte - avem un nou ministru, ați spus la începutul acestei săptămâni că ar trebui să conțină aceste legi toleranță zero pentru aceste plagiate. În proiectele elaborate de fostul ministru Cîmpeanu există multe prevederi care au fost criticate, inclusiv pe partea de integritate academică. În opinia dumneavoastră ce ar trebui să se întâmple cu aceste proiecte? Să fie retrase așa cum cer mulți universitari? Să fie modificate? Ce ar trebui să se întâmple?

Președintele României: Sunt două lucruri. În primul rând, trebuie să spun foarte clar: anumite prevederi din proiectele existente trebuie îmbunătățite. Asta nu înseamnă că legile trebuie retrase, că nu au fost înaintate nicăieri. Deci vorbim despre drafturi sau proiecte pe care se lucrează în interiorul Ministerului.

Evident, noul ministru, doamna Deca, va lua aceste proiecte și va discuta cu cei interesați și cu experții cum se poate îmbunătăți un articol sau altul. După părerea mea, anumite prevederi, de exemplu legate de integritate și etică, pot fi îmbunătățite, ca să zic așa.

Iar ceea ce am spus eu despre toleranță zero, aici vreau să fiu foarte bine înțeles: aceste legi nu se referă la trecut, aceste legi se referă la viitor și eu îmi doresc niște legi care pe viitor nici nu mai permit apariția plagiatelor în diferite lucrări de specialitate.

De exemplu, ca să nu rămân doar așa, în zona teoretică. Dacă cineva dorește să obțină doctoratul, atunci acea lucrare de doctorat trebuie verificată cu soft antiplagiat înainte să se acorde titlul de doctor, ca să nu mai existe discuții cum au fost unele legate de titluri obținute în trecut.

Încă o dată, noile legi se referă la ce întâmplă de acum încolo, nu se referă la ce s-a întâmplat acum zece, douăzeci, treizeci, patruzeci de ani. Acolo sunt alte mecanisme care trebuie aplicate și de aceea am vrut sa fiu foarte clar.

Doresc să avem legi care nici nu permit apariția unor lucrări plagiate!

Jurnalist: A fost avansat, chiar de către premier, procentul de 11% pentru majorarea pensiilor. În opinia dumneavoastră, este un procent îndestulător, este în regulă această majorare, în condițiile în care inflația este mult peste 11%?

Președintele României: Trebuie să vedem lucrurile așa cum sunt în realitate. Atâta vreme cât pensiile de stat au un anumit buget, creșterea trebuie să se încadreze în acest buget, or datele acestea sunt la Ministerul Finanțelor și la Guvern. Solicitarea mea către Guvern a fost să creștem pensiile și salariile și să nu lăsăm oamenii să poarte singuri povara inflației, dar cu cât se realizează această creștere trebuie să se calculeze la Finanțe și, la modul mai general, în Guvern.

Vă mulțumesc!