Bună ziua!

A început sesiunea din acest an a Adunării Generale la Națiunile Unite, aici, în New York. Tocmai am ieșit din sala de plen, unde am susținut intervenția, alocuțiunea națională. În acest an m-am concentrat pe teme care sunt foarte importante pentru noi, pentru România, teme pe care le-am discutat și acasă și pe care am vrut să le reiau aici, în această sală. Am prezentat, sigur, situația legată de războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei și rolul pe care îl jucăm noi, cum ajutăm Ucraina și pe ucraineni.

Am discutat și am prezentat abordarea noastră pentru a preveni o criză alimentară în lume, faptul că România a facilitat exportul, până acum, a cel puțin a 60 % din cerealele care au fost exportate din Ucraina.

Am prezentat abordarea noastră în ce privește energia, o abordare inovativă, care vine să sublinieze importanța tranziției verzi, importanța pe care o acordăm protecției mediului, dar și importanța pe care o acordăm noilor tehnologii, de exemplu, în zona de nuclear unde, cu maximă probabilitate, vom contribui la realizarea primului reactor de dimensiuni mici în a produce energie din nuclear.

Am menționat teme care sunt legate de prezența noastră la Națiunile Unite. În afară de această alocuțiune am avut astăzi, mai devreme puțin, o intervenție la un Summit care a fost destinat prevenirii unei crize alimentare, o intervenție care, sigur, a prezentat abordarea noastră și cred că este foarte important să fim uniți în acest domeniu. Este destul de clar că Rusia dorește să folosească criza alimentară pentru a-și impune punctul de vedere, cum Rusia a folosit deja și a creat criza energetică pentru a-și impune cu forța punctul de vedere.

Dacă suntem uniți, dacă suntem solidari, putem să prevenim aceste crize și cred că este corect să spunem: aceste crize, în măsura în care există deja, trebuie să dea guvernelor noastre teme care cer rezolvări urgente. Cetățenii ne cer soluții, pe bună dreptate, cer prețuri rezonabile pentru energie, cer o economie care în continuare se dezvoltă și guvernele noastre trebuie să livreze. Guvernul României lucrează intens și cu succes la aceste chestiuni.

Merită, cred, să menționez că ieri a avut loc un Summit pe educație. În mod normal, aș fi fost în prezidiul acelui Summit, dar a trebuit să fiu prezent la Londra, la funeraliile Reginei Elisabeta, o prezență care cred că a fost importantă pentru România şi, în acest fel, am fost reprezentat de colege şi colegi care au subliniat abordarea noastră în domeniul educației, atât educația ca şi investiție pentru viitorul națiunii, cât şi importanța educației pentru a înțelege conceptul de protecție a mediului, de ce este important să ne implicăm pentru a preveni schimbările climatice şi am avut şi eu o intervenție, de data aceasta doar prin video.

Dacă dumneavoastră aveți întrebări legate de aceste teme sau pe alte teme, v-aș ruga, ca să fim operativi, câte o întrebare şi, dacă timpul ne permite, putem să mergem mai departe.

 

Jurnalist: Bună ziua, domnule Președinte! Așa cum ați spus, ați participat astăzi la acel Summit Global pe Siguranță Alimentară. Vedem într-adevăr, creșteri uriașe la alimentele de bază și la noi în țară. Care este probabilitatea și care credeți că este riscul ca România să se lovească de o astfel de criză alimentară sau chiar dispariția unor alimente de bază?

Președintele României: Nu cred că în România vom avea o criză alimentară și nu cred că undeva în Europa vom avea o criză alimentară. Vom avea, este posibil, din păcate, o creștere la prețurile unor alimente, dar trebuie să fim foarte conștienți, această criză alimentară va lovi prima dată statele mai sărace și de acolo criza poate să aibă repercursiuni foarte grave și pentru noi. Deci, faptul că ne implicăm pentru a preveni o criză alimentară este un semn de solidaritate cu lumea care încă nu își permite de toate. Este un semn de solidaritate cu cei care încearcă să prevină o nouă criză globală. Însă pentru români nu trebuie să apară așa semne de întrebare. Nu vom avea în România o criză alimentară, nu vom raționaliza alimentele, dar Guvernul va trebui să se străduie foarte mult pentru a ține prețurile la un nivel pe care românii și-l pot permite.

Jurnalist: Țările membre din Uniunea Europeană vorbesc în acest moment despre economisire în ceea ce privește curentul. Domnule Președinte, ați văzut, și în Spania și în Elveția vin tot felul de propuneri. Cum îi sfătuiți dumneavoastră pe români să economisească în ceea ce privește curentul, energia și, personal, dumneavoastră cum v-ați schimbat stilul de viață, cum faceți economie în ceea ce privește curentul și energia?

Președintele României: Cred că a face economie într-o vreme în care criza energetică este evidentă, într-o vreme în care ne dorim tranziția verde, lucrurile sunt, ca să mă exprim, poate, un pic mai colocvial, sunt destul de simple. Trebuie să evităm să risipim energia, când plecăm de acasă putem să permitem ca locuința să fie un pic mai rece dacă plecăm, putem să stingem lumina, dacă nu este nevoie să folosim anumite aparate electrice, ele pot fi fără probleme scoase din priză și așa mai departe. Am mai spus-o și cred că este bine să o repet: nu ne dorim și nu se va întâmpla ca românii să stea în frig, cum nu se va întâmpla să li se stingă lumina, cum se spune, dar este un lucru natural și foarte potrivit, foarte bun, etic corect, un semn de solidaritate, să facem economii rezonabile acolo unde putem, fiecare acasă, și toate aceste lucruri pe care vi le-am enumerat le practic și eu la mine acasă.

Jurnalist: Domnule Președinte, în condițiile acestui mesaj, care a venit și de la Guvernul României, cum vă explicați faptul că există totuși lideri politici, președintele PSD, Marcel Ciolacu, prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, care au dat un mesaj contrar către populație și ce le spuneți dumneavoastră direct românilor?

Președintele României: Și la ce anume mesaj ne referim aici?

Jurnalist: În legătură cu raționalizarea consumului, cu economia despre care vorbeați și dumneavoastră.

Președintele României: Haideți să lămurim lucrurile. Nu va exista o raționalizare. La noi, din istoria recentă venind, noțiunea de raționalizare automat induce teamă sau poate chiar panică, fiindcă unii dintre noi am trăit vremuri cu așa-numita raționalizare. Nu va exista așa ceva. Dar este un lucru bun și este corect și cred că pot să o spun, și când am fost profesor de fizică am recomandat elevilor să economisească rațional, deci rațional, a trăi rațional n-are nimic de-a face cu raționalizarea energiei sau raționalizarea alimentelor în sens negativ. Nu risipim. Asta este soluția cea mai potrivită și asta se referă și la instituții publice. Este foarte ușor într-o instituție publică să se stingă toate luminile noaptea, când nu lucrează nimeni. Cum este absolut posibil ca iarna, când toată lumea lucrează în birouri să nu fie 27 de grade, ci poate 21 sau 22 de grade. Acestea sunt lucrurile pe care le țintesc eu, deci să nu risipim, asta înseamnă a economisi inteligent. Sigur, sunt și tehnologii moderne, am vorbit cu foarte multă lume care dorește să-și facă instalație de fotovoltaice și așa mai departe. Toate sunt bune. Și peste tot unde trecem la regenerabile în loc să folosim gazul sau lemnul sau alți carburanți clasici. Este un aport care poate părea mic, dar însumat este un aport semnificativ.

Jurnalist: Dacă-mi permiteți, și o a doua întrebare legată de exportul de cereale din Ucraina. Ați vorbit despre acest aspect și la Forumul pentru Securitatea Alimentară și acum, în intervenția din Adunarea Generală, spuneați că 60% din acest export a trecut prin România și se fac în continuare eforturi pentru creșterea volumului. Am văzut o știre despre un acord între România și Franța pentru sprijinirea acestui lucru. V-aș întreba cum se pot îmbunătăți lucrurile și dacă există și acorduri și cu alte state în acest sens?

Președintele României: Lucrurile țin de capacitatea logistică și ea este oarecum limitată. Drumurile sunt cele pe care le știm, căile ferate, sunt cele pe care le știm și aici deja Guvernul a făcut o investiție importantă pentru a permite aducerea vagoanelor de tren pe linie lată, cum este în Ucraina, la noi în port. Este clar că trebuie îmbunătățită sau cel puțin adaptată condițiilor actuale, capacitatea Portului Constanța, care este cel mai mare port pentru exportul grânelor din Ucraina, dar aceste lucruri nu se schimbă de pe o lună pe alta. Ceea ce am făcut noi până acum a fost să facilităm cât de mult se poate pe infrastructura existentă. De aceea am salutat și acea înțelegere facilitată de Secretarul General ONU pentru a permite exportul de grâne pe Marea Neagră direct din Ucraina. Lucrurile trebuie să fie diversificate. Noi lucrăm în continuare la îmbunătățirea infrastructurii logistice în România. Sper să se mențină înțelegerea pe tranzitul pe Marea Neagră și în acest fel să existe o șansă reală pentru a exporta cerealele din Ucraina. Ucraina este un furnizor de prim rang pentru alimentație în plan global.

Jurnalist: Revenind un pic la scena politică de la București, vedem și am văzut în mai multe rânduri cele două partide principale ale coaliției, PNL și PSD vorbind puțin diferit, pe subiecte foarte importante și de impact. Au venit cei de la PSD și au anunțat că ar trebui majorat salariul minim la 3.000 de lei, ar trebui majorate pensiile cu minimum 10%. Liberalii spun că nu au fost consultați, chiar premierul a făcut apel către social-democrați, să nu creeze așteptări, poate false, în rândul populației, pe subiecte atât de importante. Și, de asemenea, l-am auzit pe liderul PSD, Marcel Ciolacu, exprimându-și intenția de a merge împreună cu premierul la Bruxelles pentru renegocierea PNRR. Cum vedeți aceste, pe de o parte, disensiuni, ca să le spun așa și, pe de altă parte, care este părerea dumneavoastră despre această posibilă, probabilă majorare de venituri, salariul minim, pensiile din România?

Președintele României: Acum haideți să lămurim chestiunea cu așa-zisele disensiuni. Sunt două partide mari care formează o coaliție. Amândouă partidele încearcă să se profileze. Este un lucru absolut natural în politică. Și atunci se întâmplă ca un politician dintr-o parte sau din cealaltă parte să încerce să se profileze pe o temă de mare actualitate, câteodată înainte să se consulte cu partenerul de coaliție. Dar asta nu este niciun fel de catastrofă și știu că mediatic este senzațional că a zis X despre Y nu știu ce. În realitate, coaliția funcționează, Guvernul funcționează și știți cu toții că lucrurile sunt bine gestionate. Haideți să nu confundăm discursul politic, care de multe ori vine doar să profileze pe un politician și guvernarea, care funcționează chiar foarte bine. Vedeți că tot timpul există întâlniri ale coaliției, se discută problemele și se rezolvă, deci nota bene, nu numai că se discută, se pun de acord și le rezolvă. Iar în ce privește renegocierea PNRR-ului, am discutat aceste chestiuni și un lucru este foarte clar, nu se poate continua cu stilul de până acum, când fiecare ministru merge la Bruxelles și se plânge că nu absolut tot ce-și dorește s-a și realizat. PNRR-ul se poate implementa într-un singur fel, prin Guvern, nu există atâtea PNRR-uri câte ministere sau câți politicieni dornici să se afirme. Există un PNRR, există un prim-ministru, există un guvern și adevărul este că în ultima vreme s-a înțeles și în continuare, mai ales când vorbim de schimbarea PNRR-ului, Guvernul va merge reprezentat de premier și dacă premierul dorește, și cu miniștrii de resort, pentru a renegocia anumite aspecte. Am avut o etapă, după mine, un pic prea lungă, în care unii miniștri au încercat să se profileze un pic, mulți folosind acest text de renegociere a PNRR-ului. Renegocierea este posibilă, se poate face, dar nu pe mici bucățele, ci în ansamblu, așa cum tocmai am prezentat. Dacă premierul merge la Bruxelles pentru acest lucru și cineva din coaliție dorește să-l însoțească și se pun de acord ce se discută acolo, nu văd nici o problemă.

Jurnalist: Dacă puteți răspunde și la întrebarea cealaltă, cum vedeți dumneavoastră posibila sau probabila majorare de salariu minim la 3.000 de lei și a pensiilor, cu cât, care este procentul, în opinia dumneavoastră, cu care ar trebui să crească?

Președintele României: Atâta vreme cât nu avem o previziune a bugetului pentru anul viitor, orice ar spune unul sau altul este o speculație. Însă pot să vă spun un lucru pe care eu personal l-am transmis liderilor coaliției. Având în vedere că suntem în criză energetică, avem foarte multe probleme în economie, avem și o creștere economică, avem totuși o inflație destul de mare, este corect, este rezonabil și este așteptat să crească și salariile și pensiile. În condițiile în care inflația a ajuns, acum recent au fost date publicității datele, peste 15%, nu mi se pare rezonabil să fie refuzată discuția pe creșterea salariilor și pensiilor. Până la urmă, nu oamenii simpli trebuie să plătească pentru aceste crize și Guvernul trebuie și va identifica soluții. Acum, cu cât va crește salariul minim, cu cât va crește punctul de pensie și așa mai departe, acestea sunt chestiuni tehnice care vor fi cunoscute după ce se fac niște calcule foarte aplicate, legate de bugetul care trebuie să realizeze aceste creșteri, și vorbim clar despre bugetul anului 2023. Partea foarte bună pe care o văd este că, în pofida acestor crize multiple, pe care le tratăm cât putem de bine, avem o creștere economică substanțială și, sigur, asta ne dă speranța că vom avea pe salarii și pensii o creștere care vine să compenseze într-o măsură rezonabilă creșterea prețurilor și inflația pe care o avem.

Jurnalist: Despre bugetul pe anul viitor, coaliția a început discuțiile. Care considerați dumneavoastră că ar trebui să fie prioritățile?

Președintele României: Prioritățile sunt mereu aceleași: dezvoltare, investiție, sustenabilitate, salarii, pensii, trai decent. Lucrurile nu vor fi absolut noi, temele pe care le-a prezentat coaliția de la începutul guvernării vor rămâne în continuare temele centrale. Sigur, dacă la acestea se adaugă o situație care nu depinde de noi; dacă de exemplu prețurile pe energie cresc mai mult decât s-au făcut calcule până acum, acum trebuie adaptat acest obiectiv. Dar este la fel de bine posibil să scadă un pic și atunci banii vor fi disponibili, sper eu, pentru lucrări de infrastructură, pentru investiții care reprezintă cea mai bună variantă pentru a avea o creștere sustenabilă, adică o creștere care este continuă, nu într-o lună mai mult, pe urmă mai puțin. Lucrurile trebuie bine balansate și trebuie să avem grijă în acest context complicat să nu ne întindem mai mult decât permite pătură, fiindcă nu știm ce alte crize vor mai veni, nu știm cum se va dezvolta situația pe frontul din Ucraina și este foarte bine să fim pregătiți să folosim banii de care dispunem pentru a permite creșterea economică, dar să nu folosim mai mult decât trebuie și să rămânem într-un cadru macroeconomic sănătos.

Jurnalist: Comisia Europeană a propus statelor membre ale Uniunii Europene să suspende fonduri din finanțarea europeană pentru Ungaria din cauza riscurilor legate de corupție. O decizie ar urma să fie luată în Consiliul European. Care este poziția României?

Președintele României: Poziția României este că orice măsură drastică trebuie bine discutată și bine fundamentată. Și speranța mea în continuare, am spus-o și recent la o declarație publică, este că între Bruxelles și Budapesta se găsesc căi de comunicații și se găsesc soluții la aceste probleme, fiindcă altfel fronturile se întăresc, disensiunile se amplifică și nu cred că își dorește cineva să apară în interiorul Uniunii Europene noi crize care nu pot pur și simplu să aducă nimic bun. Deci sper în continuare în calea dialogului și pe această temă. Mulțumesc!