Bună ziua!

Doamnă Președinte Maia Sandu,

Îmi face o deosebită plăcere să primesc astăzi vizita dumneavoastră aici, la București, aici, la Cotroceni.

Am avut discuții foarte consistente, aplicate, cu accent pe multe teme de interes bilateral. Cum este și firesc ținând cont de legăturile profunde, trainice și sincere existente între România și Republica Moldova, ne coordonăm îndeaproape și identificăm împreună cele mai bune soluții și căi de urmat.

Relația noastră apropiată este cu atât mai importantă în contextul regional deosebit de dificil, context generat de războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Așadar, în discuțiile de astăzi, am abordat modalitățile în care efectele acestui război pot fi resimțite cât mai puțin de către cetățenii Republicii Moldova.

Am felicitat-o pe doamna Președinte pentru obținerea de către Republica Moldova, cu prilejul Consiliului European din iunie, a statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Este o reușită istorică, pe deplin meritată, un adevărat moment de cotitură pentru viitorul Republicii Moldova. Este o reușită pentru care și România a luptat, pentru că și pentru noi acest rezultat a fost un obiectiv strategic de politică externă.

Vă asigur, doamnă Președinte, că România va continua să sprijine Republica Moldova prin toate pârghiile de care dispune.

Drumul pe care Chișinăul îl are înainte, pe calea integrării europene, știm că nu este unul ușor.

Parcurgerea acestor etape va conduce însă către consolidarea statului de drept și către o societate modernă, prosperă și întemeiată pe valorile democratice europene.

Republica Moldova va trebui să îndeplinească într-un orizont de timp cât mai apropiat setul de obiective stabilite prin Opinia prezentată de Comisia Europeană. România va continua să vă fie alături în acest demers.

Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, creată în aprilie, la Berlin, și lansată de către miniștrii de externe ai României, Germaniei și Franței, este un instrument care a reușit mobilizarea cât mai eficientă a sprijinului european și internațional pentru Chișinău.

Cea de-a doua ediție a Conferinței Platformei de Sprijin, desfășurată luna aceasta la București, a avut rezultate substanțiale.

România a sprijinit activ și demersurile recente la nivel european de susținere a economiei Republicii Moldova în actualul context. Printre acestea se numără măsurile pe linia liberalizării comerțului cu Republica Moldova pentru o serie de produse sau Acordul de facilitare a transportului rutier de mărfuri.

În cadrul consultărilor noastre am abordat, evident, și subiectul securității energetice a Republicii Moldova. După cum cunoașteți, Republica Moldova este deosebit de vulnerabilă în acest domeniu, iar populația resimte deja șocurile creșterilor masive ale prețurilor la gaze naturale și energie electrică.

Am trecut în revistă evoluțiile pe acest subiect și opțiunile de sprijin în plan bilateral.

În context, am discutat despre rolul foarte important și potențialul gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău ca element esențial în arhitectura de securitate energetică a Republicii Moldova.

În acest cadru, pe lângă conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de energie electrică, în martie, interconectarea rețelelor de energie electrică din România și Republica Moldova are o relevanță strategică evidentă și am convenit să facem pași decisivi în această direcție.

Totodată, am salutat faptul că România se consolidează ca primul partener comercial al Republicii Moldova, fapt dovedit de creșterea consistentă a schimburilor comerciale.

Doamnă Președinte, vă asigur că România va continua să se implice în acordarea și mobilizarea de asistență concretă în beneficiul Republicii Moldova. Urmărim ca Republica Moldova să poată depăși cât mai rapid crizele multiple cu care se confruntă și să transpună în practică în mod eficient reformele ambițioase asumate de autoritățile de la Chișinău.

În ceea ce privește Acordul privind asistența financiară nerambursabilă de 100 de milioane de euro, mă bucur să constat că implementarea acestuia a fost deja demarată prin patru mari proiecte care vizează achiziția de autobuze școlare, investiții în infrastructura de apă și canalizare, în domeniul mass-media și, respectiv, în dotarea  laboratoarelor școlare. Acestea sunt proiecte cu impact direct pentru cetățenii Republicii Moldova.

În încheiere, îi mulțumesc doamnei Președinte pentru discuția foarte bună și reiterez sprijinul deplin al României în demersurile ample de reformă democratică, de modernizare și  integrare europeană întreprinse de autoritățile din Republica Moldova.

Doamnă Președinte, aveți cuvântul!

 

Domnule Președinte Klaus Iohannis,

Vă mulțumesc pentru deschiderea de a mă găzdui din nou la București.

Mă bucur să revin la București pentru a vă transmite personal recunoștința pentru sprijinul neobosit, consecvent și generos pe care România ni-l oferă în ultimii ani. Vă mulțumesc pentru acest ajutor.

Apreciez, în acest context, consolidarea relațiilor dintre instituțiile noastre. În februarie, Guvernele țărilor noastre au avut o ședință comună, care a pus bazele mai multor proiecte bilaterale importante. În iunie, și parlamentele s-au convocat într-o ședință comună, iar cooperarea între comisiile parlamentare este, la fel, una foarte bună.

Sunt convinsă că dialogul dintre instituțiile noastre se va intensifica și mai mult, pe măsură ce Republica Moldova va avansa pe calea aderării la Uniunea Europeană. Experiența României în acest domeniu ne va fi foarte utilă.

De asemenea, vă mulțumim pentru faptul că ne-ați sprijinit în demersul nostru european. Suntem foarte recunoscători pentru rolul României la toate etapele de pregătire a deciziei din 23 iunie și pentru vocea României care a răsunat puternic la Bruxelles în susținerea acordării Moldovei a statutului de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Integrarea europeană va însemna, pentru Moldova, consolidarea unei societăți ghidate de supremația legii și respectarea drepturilor tuturor oamenilor, aderarea la cea mai bogată și prosperă piață, investiții și noi oportunități pentru cetățenii noștri.

Sprijinul României este cu atât mai prețios cu cât el vine atunci când îl așteptăm mai mult. De mai bine de 5 luni, trăim cu ororile războiului alături. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a aruncat regiunea noastră în incertitudine.

Moldova este, după Ucraina, țara cea mai afectată de război.

Războiul a destabilizat piața energetică și, cu ea, securitatea energetică a Moldovei. Inflația record, datorată în special creșterii bruște a prețurilor la energie și carburanți, afectează capacitatea de cumpărare a cetățenilor și pune presiune mare pe producătorii noștri, mulți dintre care au pierdut și piețele de desfacere din est. În acest an suntem loviți și de secetă, care pune în pericol munca agricultorilor.

Combinația de crize cu care se confruntă acum Republica Moldova este o povară grea pentru țara mea, o povară pe care nu o putem duce singuri.

Apreciem rolul României care, alături de Germania și Franța, a co-fondat Platforma de Sprijin pentru Moldova, în cadrul căreia partenerii noștri de dezvoltare din toată lumea ne oferă sprijin țintit pentru problemele cu care ne confruntăm.

Dar situația ne cere să acționăm cu urgență maximă și să căutăm soluții alternative pentru a păstra stabilitatea țării și a trece cu bine de iarnă. Moldova are nevoie de soluții pentru securitatea energetică acum! Vrem să cumpărăm gaze din România și este important ca acest lucru să fie posibil cât de curând.

Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă și pentru a menține stabilitatea socială în țară.

Suntem o țară mică, vulnerabilizată de război, iar cetățenii noștri plătesc cel mai mare preț raportat la venit pentru energie din toată Europa. Pentru gaz plătim deja un preț dublu față de cel pe care îl plătesc consumatorii din România.

Republica Moldova, la fel ca toată Uniunea Europeană, depune eforturi pentru a reduce consumul de energie, inclusiv de gaze naturale, și caută soluții de substituire pentru această iarnă a gazelor cu păcură, lemne sau cărbune.

Suntem îngrijorați de securitatea țării noastre. Vecinătatea războiului pune presiuni pe instituțiile statului care asigură securitatea Republicii Moldova. Instituțiile noastre urmăresc cu atenție evoluția situației din regiunea transnistreană, analizăm riscurile la care suntem expuși din interiorul țării.

Dar cel mai important, aceste tensiuni de securitate vulnerabilizează și mai mult societatea, în condițiile de creștere a prețurilor, în mod special la resursele energetice.

Apreciem faptul că, la începutul acestei luni, în Republica Moldova a fost creat un hub european pentru securitate și managementul frontierelor, care ne conectează la sistemul de securitate al Uniunii Europene.

Și totuși situația volatilă de pe câmpul de lupte, apropierea frontului ruso-ucrainean de hotarul nostru de est crește gradul de incertitudine. Crește numărul provocărilor lansate de forțe interne, ce urmăresc destabilizarea situației din Republica Moldova.

Domnule Președinte,

În pofida situației grele în care ne aflăm, într-un climat instabil și afectat de crize, Moldova vrea să se dezvolte, să avanseze în parcursul său european, să schimbe în bine viața oamenilor săi.

Vom continua eforturile de reformare a instituțiilor din Republica Moldova, a justiției și organelor de control, a sectorului serviciilor publice.

Vom continua să finanțăm proiecte de dezvoltare a infrastructurii, programe de încurajare a afacerilor, care creează locuri de muncă și dau un suflu nou comunităților. Vom investi în educație și sănătate, în servicii mai bune pentru oameni.

Doar oferindu-le oamenilor o viață mai bună, mai sigură, putem obține ca Moldova să devină, în timp, un pol de dezvoltare și stabilitate în regiune.

Războiul și consecințele lui au subțiat resursele pe care planificam să le folosim în aceste proiecte. Asta înseamnă că va trebui să muncim mai mult, să optimizăm resursele bugetare, să căutăm susținerea partenerilor - și să mergem înainte.

Cetățenii și-au spus cuvântul: dezvoltarea democratică, după model european, este singura noastră șansă la o viață mai bună pentru oameni, în țara lor. E o șansă pe care nu o putem rata. Ajutați-ne să rămânem pe acest drum. Pentru Uniunea Europeană, sprijinirea Moldovei în acest moment dificil ar fi o investiție în păstrarea democrației și în viitorul pașnic și prosper al Europei de Est.

România a fost alături de Moldova, de-a lungul anilor, la bine și la greu. Am încredere că parteneriatul moldo-român ne va ajuta să depășim cu bine și greutățile cauzate de războiul din Ucraina. Acest război nedrept și sângeros trebuie oprit. Ucraina are nevoie de ajutor ca să-și apere oamenii și viitorul. Suntem alături de ucraineni, le dorim izbândă și pace.

În vremuri tulburi, învinge omenia, grija, solidaritatea, ajutorul reciproc. Mulțumim autorităților și cetățenilor României că ne sunteți alături.

Jurnalist: O întrebare pentru domnul Președinte Iohannis. Există un acord politic privind reducerea între statele membre, privind reducerea voluntară a consumului de gaze naturale cu 15% pentru această iarnă. În contextul în care se va impune obligativitatea acestei măsuri, România va fi capabilă să sprijine Republica Moldova și concret prin ce măsuri? Şi pentru doamna președintă Maia Sandu, Republica Moldova are statutul de țară candidată pentru Uniunea Europeană. În contextul conflictului înghețat din Transnistria, autoritățile de la Chișinău ar fi dispuse la anumite compromisuri pentru a obține statutul de stat membru?

Președintele României: Este evident că ne vom confrunta cu o iarnă complicată, în condițiile în care gazul livrat de Rusia devine tot mai puțin, gazul pe piața internațională devine tot mai scump. Totuși, abordarea europeană de a face economii voluntare de 15% este una corectă, după părerea mea. Noi trebuie, sigur, să căutăm surse alternative de gaz, trebuie să căutăm să investim în resurse regenerabile, dar în același timp este înțelept să economisim acolo unde se poate, repet, acolo unde se poate. Economia trebuie făcută cu cap. Nu trebuie să ne imaginăm că dorim ca cineva să stea pe frig. Nu putem să ne imaginăm că cineva dorește să nu existe gaz pentru industrie. Toate lucrurile trebuie să funcționeze. La noi s-a făcut o analiză și ministerul de resort a ajuns la concluzia că pentru România o economie așa cum a fost convenită este posibilă, este fezabilă, este sustenabilă. Aici nu vorbim de o reduce a consumului cu 15%  față de ce avem acum, ci o reducere cu 15% față de media ultimilor ani și calculele noastre ne arată că așa ceva este posibil fără să obligăm pe cineva să stea pe frig sau fără să închidem sectoare întregi ale industriei românești. În același timp suntem, foarte conștienți de situația extrem, repet, extrem de dificilă în care se găsește Republica Moldova și astăzi, la Guvern, se vor purta discuții pe această teamă, și mâine, și poimâine, și în continuare până găsim soluția cea mai bună. Astăzi, în discuția cu doamna Președinte am convenit că trebuie să lucrăm diferite variante, trebuie să luăm în considerare diferite scenarii și să avem planuri concrete, pregătite pentru toate scenariile pe care putem să ni le imaginăm. Un lucru este cert, nu vom abandona Republica Moldova și vom găsi soluții, așa cum se pot găsi pentru oricare din variantele care pot apărea. Pentru variantele bune este simplu, pentru variantele foarte grele este complicat, dar repet, nu vom abandona Moldova.

Președintele Republicii Moldova: Pe calea integrării europene avem de rezolvat mai multe probleme și, chiar dacă rezolvarea conflictului transnistrean nu apare ca o condiție explicită a Uniunii Europene, suntem conștienți că trebuie să găsim o soluție pentru acest conflict.

Vreau doar să vă dau niște exemple – schimbări care s-au petrecut în ultimii ani. Astăzi, mai mult de jumătate din exporturile din regiunea transnistreană merg în țările Uniunii Europene pentru că și regiunea transnistreană beneficiază de Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană. Astăzi, cel puțin jumătate din migranții din diaspora din regiunea transnistreană este în țările Uniunii Europene. Această situație este foarte diferită de acum zece ani. Deci cetățenii noștri de pe malul stâng își doresc, la fel, să trăiască în siguranță, să aibă oportunități economice, să le fie respectate drepturile și pe aceste lucruri vom construi și acolo trebuie să ajungem ca să putem să rezolvăm conflictul transnistrean. Este adevărat că ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina va avea repercusiuni asupra modului în care putem să rezolvăm conflictul și cât de repede.

Jurnalist: Bună ziua! Doamna Președinte, pentru că ați discutat și despre scenariile în care Moldova s-ar confrunta cu situații grele, doream să vă întreb dacă pe analiza dumneavoastră există risc de deteriorare a relațiilor cu Federația Rusă și de extindere în primul rând a conflictului din Ucraina și pe teritoriul țării dumneavoastră și, în cazul în care s-ar confirma un astfel de scenariu, ce forme de sprijin vă așteptați să vină din partea autorităților de la București?

Pentru domnul Președinte, voiam să vă întreb dacă considerați că ar trebui reevaluată prezenta UDMR în actuala coaliție de guvernare în condițiile în care liderul Uniunii Kelemen Hunor sprijină în mod deschis declarațiile făcute de către premierul Ungariei Viktor Orban la Băile Tușnad.

Președintele Republicii Moldova: Așa cum am spus și mai devreme, suntem îngrijorați și admitem toate scenariile, inclusiv cele mai pesimiste, respectiv ne pregătim pentru toate scenariile, iar în situația în care Rusia va încerca să atace Republica Moldova evident că vom cere ajutor.

Președintele României: Astăzi am vorbit mai mult, și așa mi-am dorit, despre Moldova, dar nu vreau să evit răspunsul la întrebarea dumneavoastră. Dați-mi voie să spun în principiu că este greșit, este o eroare majoră și este inadmisibil ca un înalt demnitar european să vină pe scenă publică cu un discurs construit pe teoria raselor, o teorie care a dus la cea mai teribilă catastrofă a secolului XX – la al doilea Război Mondial. Este o teorie de cea mai tristă amintire posibilă și nu poate fi acceptat în niciun fel ca un demnitar european să vină cu o astfel de teorie pentru ași motiva orice demersuri politice interne sau externe.

Este la fel de regretabil că un înalt demnitar european vine pe scena publică cu un discurs cu tentă antieuropeană. Aceste lucruri sunt valabile, cele ce le-am spus, că este eronat, greșit și inacceptabil indiferent unde s-ar afla această scenă. Faptul că această scenă s-a aflat în Transilvania este o problemă pentru noi și reacțiile spațiului public au arătat că este o problemă pentru noi.

Între timp, este adevărat că premierul Orban, pe o altă scenă, în Viena, a încercat să retragă într-un fel afirmațiile sau să le reinterpreteze, ceea ce este un semn că și-a dat seama că așa ceva nu merge în Europa.

Nu este rolul și rostul meu să dau lecții de politică sau de oratorie unui înalt demnitar european, dar nu pot să nu mă disociez clar public de ideile care au fost vehiculate acolo.

A doua chestiune, și aici vin mai aproape de întrebarea dumneavoastră cu UDMR, eu cred că este nevoie de clarificări publice din partea UDMR, fiindcă la acel eveniment a fost prezentă o parte semnificativă din conducerea și din miniștrii UDMR. Ei vor trebui să explice dacă au fost de acord cu conținutul acelui discurs pe care l-au aplaudat, ceea ce ar fi extrem de complicat, sau dacă n-au înțeles despre ce se vorbește și au aplaudat pur și simplu generic personajul care a ținut discursul. Oricare ar fi explicația, ea trebuie să existe și cred că trebuie să existe o discuție clarificatoare, inclusiv în coaliția de guvernare.

Pe de altă parte, nu-și dorește nimeni în România să provoace o criză guvernamentală, pentru că un înalt demnitar străin a avut un discurs eronat. Dar nu putem să ne facem că acele lucruri nu au fost spuse, cum nu putem să ne facem că acele spuse nu au fost aplaudate.

Iar despre Moldova, ca să închei totuși într-o conferință de presă despre Moldova cu ceva pozitiv, cele spuse sunt adevărate. Noi rămânem cei mai apropiați de Republica Moldova şi nu vă abandonăm indiferent în care scenariu vom ajunge cu toții prin acest nefericit război dus de Rusia împotriva Ucrainei.

Vă mulțumesc tuturor!

Doamnă Președintă, mulțumesc!