Monica Babuc, Ministrul Educației, Culturii și Cercetării: Bună ziua! Așa cam cum cunoașteți, în ultimul timp, urmare a sesizărilor care au venit din partea mai multor cadre didactice, a elevilor, a părinților, în general a cetățenilor, Partidul Democrat din Moldova au fost ridicate mai multe probleme legate de domeniul educației. Este vorba în primul rând de modul în care s-a operat procesul de optimizare a școlilor. Este vorba de reevaluarea și modenrizarea curicula națională, este vorba despre formarea continuă a cadrelor didactice și este vorba de asemenea de debirocratizarea muncii pedagogilor. aceste chestiuni sunt deseori puse în discuție la întâlnirea și colegilor noștri membri ai Parlamentului și Guvernului la întâlnirile sale cu cetățenii, astfel încât după lansarea mai multor inițiative care țin de domeniul educației, am finalizat deja o primă evaluare a acestor subiecte și astăzi le-am prezentat colegilor de partid câteva concluzii dar și câteva acțiuni pe care Ministerul educației, culturii și cercetării le are în vizor pentru a le înfăptui în vederea soluționării mai multor probleme despre care am vorbit mai sus.

În ceea ce privește optimizarea școlilor, vreau să vă spun că prima evaluare efectuată de minister, arată că în perioada 2010-2017 în Republica Moldova au fost închise 218 școli și reorganizate 303 instituții de învățământ. Premisele care au dus la această reformă subliniez necesară, sunt cunoscute, e vorba aici de numărul mic d eelevi, unul care s-a micșorat aproape în jumătate în raport cu cifra pe care o aveam acum 10 ani. E vorba aici despre o bază materială insuficientă a unor instituții de educație, e vorba aici despre lipsa de cadre didactice la anumite discipline școlare și anumite prognoze negative demografice negative pentru localitățile în care s-au produs reorganizări sau închideri de școli. Totodată, chiar și la prima vedere, și la prima evaluare efectuată a procesului de optimizare, ne-am convins că în acest proces au fost comise acțiuni pripite și chiar acțiuni care pot fi etalate ca și fundamental greșite. Tocmai din aceste considerente, am inițiat un dialog cu autoritățile publice locale, pentru a evalua procesul de optimizare a școlilor în ultimii 10 ani și pentru acest lucru Ministerul educației, culturii și cercetării a elaborat 4 grupuri de indicatori, în baza cărora va fi efectuată această evaluare. Primul grup de indicatori va viza impactul economic al procesului de optimizare a școlilor, asta însemnând că vrem să înțelegem care au fost avantajele economice ale procesului de reorganizare sau închidere a școlilor dacă aceste avantaje au existat și mai ales cum au fost utilizate economiile făcute pe baza închiderii sau reorganizării școlilor dacă aceste economii au mers pentru întreținerea sau îmbunătățirea situației din sistemul educației și așa mai departe. Al doilea și al treilea gruip de indicatpri vorbește despre impactul asupra factorului uman din sistemul de educație, în special asupra elevilor și a cadrelor didactice, a procesului de optimizare, de închidere sau de reorganizare a școlilor. Vorbim aici despre întrebările pe care vrem să le punem acelor copii care au plecat din școlile închise către alte școli și să vedem cum s-au adaptat ei noilor condiții. Care sunt viziunile părinților și ale lor la condițiile de transportare a lor, cum se alimentează acești copii, cum reușesc să participe la activitățile extrașcolare și așa mai departe. Același lucru se referă și la condițiile pedagogilor, care în urma închiderii școlilor au trebuit să se regăsească în alte instituții de educație, cum s-au adaptat ei și cum au fost satisfăcuți cu o șarjă de muncă necesară activității lor, care sunt condițiile dânșilor de muncă, de transportare și așa mai departe.

În sfârșit, un al patrulea grup de indicatori vrea să stabilească care a fost impactul închiderii sau reorganizării școlilor asupra localităților în care acest fapt s-a produc. Cum a reacționat comunitatea la aceste evenimente, cum se dezvoltă mai departe aceste localități și care sunt perspectivele lor în vederea optimizării care s-au produs. În baza acestor evaluări care vor fi făcute în temeiul acestor indicatori, Ministerul educației, culturii și cercetării va finaliza o perioadă de evaluare până la 1 februarie 2018, pentru a stabili și a elabora o strategie de redimensionare a rețelei de instituții de educație astfel încât pentru un an nou și școlar dar și calendaristic să avem o viziune clară asupra modului cum trebuie să evolueze procesul de optimizare a școlilor de la noi.

De asemenea, ministerul își propune și a început deja elaborarea de proiecte de modificare și completare ale Codului Educației, anume ale articolelor 51, 140, 141 cu referire la implicarea Ministerului educației, culturii și cercetării în procesul de luare a deciziilor privind reorganizarea rețelei instituțiilor de învățământ. Am constat și avem și suportul organelor amdinistrației publice locale că lipsa ministerului sub orice formă, consultativă sau altfel de la acest proces are un impact negativ asupra realizării procesului de optimizare a școlilor. De asemenea, ne propunem, Ministerul educației, culturii și cercetării își propune de asemenea elaborarea unor modificări la Hotărîrea de Guvern numărul 868 din 8 octombrie 2014 privind finanțarea în bază de cost standard în bază de elev și introducerea printre altele în aceasta a noțiunii de „fililială”, o soluție care este stipulată în Codul educației, dar procedura de finanțare a filialelor nu este bine clarificată în actele normative, ceea ce creează acelor autorități locale care își doresc să înlocuiască soluția de închidere a școlilor prin redeschiderea unor filiale de școli probleme de finanțare a acestor filiale.

Prin urmare, pe măsură ce vom finaliza evaluările la acest proces de optimizare, vom veni să comunicăm societății despre aceea ce facem și despr erealizările și perspectivele procesului de optimizare în continuare în școli. Încă o dată vreau să subliniez că nu renegăm reforma care a fost necesară reieșind și din condițiile demografice ale Republicii Moldova a acestor optimizări, dar vorbim acuma despre corectarea unor greșeli și despre faptul că ne dorim ca acestea să nu mai fie admise în ulterioarele noastre activități cu atât mai mult cu cât ne dorim ca și comunitățile, și cadrele didactice și elevii să fie satisfăcuți d emodul în care reformele în educație decurg.

De asemenea, am vorbit aici cât privește necesitatea de modificare a curicula națională. Dumneavoastră cunoașteți că și în presă și la diverse întâlniri cu cetățenii se ridică tot mai des despre aceea că curicula națională că curicula națională, conținuturile curiculare ale disciplinelor naostre școlare se prezintă extrem de complexe și care îngreunează capacitatea elevilor de a asimila nu doar materii dar și a merge și a efectua activități extrașcolare.

Din start vreu să subliniez, nu este vorba aicea despre o inițiativă de ușurare în ghilimele a sarcinii elevilor și de o simplificare a modului în care se vede calitate procesului de instruire și de educație a alevilor. Este vorba aici mai degrabă de o reactualizare și adaptare a curcicula națională la realitățile zilei, atunci când avem nevoie de mai multe parcursuri personalizate ale elevilor în dependență de opțiunile și predilecțiile lor în materie și avem nevoie aici de adaptarea curiculei naționale la realitățile zilei. În țară și în lume, astfel încât odată absolvind studiile, elevii să fie adaptați condițiilor de viață și înarmați cu acele cunoștințe de care au nevoie și pe care și le doresc în parcursul lor profesional de mai departe.

În acest sens, Ministerul educației, culturii și cercetării a creat deja 30 de grupuri de lucru constituite din 500 de membri care evaluează conținutul curicular la fiecare disciplină școlară, inclusiv teste de bacalaureat în perioada 2015-2017 în vederea corespunderii acestora cu curicula școlară.

În noiembrie curent, Ministerul va organiza în patru zone ale țării: nord, sud, centru și UTA Găgăuzia discuții publice cu pedagogii, elevi, părinți, cadre didactice, cadre universitare, manageri școlari, reprezentanții societății civile, care vor ține de modernizarea și dezvoltarea conținuturilor curriculare. În baza acestora, ministerul va elabora proiectul de concept de modernizare a curriculei naționale, care va fi prezentat spre aprobare în decembrie 2017.

Toți cei cu care am discutat în aceste două săptămâni începând de la profesori și până la părinți și elevi, se plâng, totuși, că există multe relatări privind un program școalr neadecvat și acest lucru ne face să fim extrem de responsabili de această activitate legată de curricula națională. Un alt subiect care a fost pus la ordinea de zi în discuțiile noastre la partid, a fost și problema formării continue a cadrelor didactice. Așa cum cunoașteți, conform Codului Educației fiecare cadru didactic are garantat dreptul la o formare continuă odată la trei ani și acest lucru este, bineînțeles, în interesul cadrului didactic, care trebuie să fie întotdeauna la curent cu toate noutățile legate de activitatea lui. Dar este și în interesul major al statului Republica Moldova, de a avea, în permanență, cadre didactice, pedagogi bine pregătiți și la curent cu tot ceea ce se întâmplă nou în procesele didactice și în cunoștințele privind instruirea și educarea elevilor. În acest sens, până în 2010, statul își asuma plata pentru formarea cadrelor didactice prin transferuri directe de la bugetul de stat către instituțiile de formare continuă. Din 2010, acest proces a fost schimbat și, chiar dacă există această prevedere legală prin care școlile trebuie să-și rezerveze din bugetele lor două procente pentru o formare continuă a profesorilor, de cele mai deseori, din lipsa acestor mijloace financiare, profesorii își plătesc taxele pentru formarea continuă din buzunarele proprii. Și aceste taxe nu sunt deloc mici. Astfel că, reieșind din numărul total al cadrelor didactice din învățământul timpuriu și din învățământul primar și secundar general, cinzeci și unu de mii cinci sute nouăzeci și nouă, am ajuns la concluzia că având în vedere această rotație de o dată la trei ani, avem nevoie de circa șaptesprezece milioane de leipentru anul viitor, mijloace care, în discuțiile noastre avute cu Ministerul Finanțelor și cu conducerea Guvernului, le vom găsi, pentru a le introduce în bugetul de stat pentru anul 2018, astfel ca de la începutul noului an să avem o acoperire a costurilor pentru formarea continuă a profesorilor din bugetul de stat. Credem că aceasta este o prioritate absolută a statului și venim cu aceatsă propunere, care a fost susținută, inclusiv, și de colegii noștri.

De asemenea, estefoarte important ceea ce credem noi necesar de făcut. Că acele cinsprezece instituții, care prestează astăzi servicii de formare continuă ale pedagogilor trebuie să treacă o acreditare viguroasă și o verificare a programelor acestora de formare, care să fie făcute, inclusiv, și prin anumite discuții pe care le vom avea cu reprezentanții comunității pedagogice în raport cu modul în care sunt satisfăcuți aceștia de nivelul de predare, de modul în care sunt tratați la aceste instituții de formare continuă și de rezultatul pe care îl au ei în urma acestei activități.

De asemenea, așa cum cunoașteți, ne-am oprit în cadrul discuțiilor noastre la partid și asupra subiectului de debirocratizarea muncii pedagogilor. Despre ce este vorba, de fapt? Este vorba despre faptul că la toate întâlnirile cu pedagogii, una dintre primele probleme enunțate de aceștia a fost faptul că, în ciuda unor sarcini tot mai complexe legate de activitățile lor profsionale, aceștia se ciocnesc și de o avalanșă absolut crescândă în ultimul timp de rapoarte pe care trebuie să le prezinte mai multor instituții și care rapoarte acoperă aproape tot timpul, care ar fi rezervat pedagogului pentru comunicare, pentru pregătirea sa, în primul rând pentru ore, pentru comunicarea sa cu elevii și pentru alte activități atât de necesare pedagogilor. Reieșind din acest considerent, Ministerul educației, culturii și cercetării a cartografiat modalitatea de raportare în sistemul educațional privind tipurile de informații, periodicitatea colectării și instituțiile solicitante. Concluziile la care am ajuns au fost destul de interesante. S-a stabilit că solicitanții de rapoarte sunt șapte instituții din subordinea ministerului și șaisprezece din altele, care fac parte din alte autorități centrale și locale. Prin urmare, douăzeci și trei de instituții înaintează cadrului didactic, de la cadrul didactic până la diriginte, manager școlar, reprezentant al Direcției Educației, solicitări de rapoarte. Și vreau să vă spun că numărul total de documente solicitat se ridică la circa o sută nouăzeci, un număr, într-adevăr, enorm, care este pus pe umerii managerilor, este pus pe umerii diriginților, cadrelor didactice și a organelor de specialitate din domeniul educației. Soluțiile promovate de Ministerul Educației la acest capitol sunt:

În primul rând, re-evaluarea acestui număr de instituții, care sunt în drept să solicite informații de la pedagogi. Vom desfășura și aici o comunicare largă cu cadrele didactice împreună cu reprezentanții instituțiilor, care solicită aceste raportări în vederea ajungerii la compromisuri, care țin de reducerea numărului de rapoarte. De asemenea, vom purcede la elaborarea în nomenclatorului tipurilor de documente școlare și rapoarte în învățământul general, astfel încât să ajungem la o reducere cu cel puțin treizeci la sută a numărului de rapoarte, iar eu chiar sper ca acest număr să fie și mai mare. Și, pe ultima sută de metri, vreau să vă spun că ceea ce ține de activitatea pedagogilor și care ne interesează în mod special, am avut mai multe sesizări de la colegii de partid, care comunică cu cetățenii, cu cadrele didactice în teritoriu, care au sesizat o problemă legată cu norma de activitate a acestora, fiind vorba despre treizeci și cinci de ore pe care trebuie să le presteze săptămânal pedagogii. Norma didactică a acestora fiind stipulată ca și optsprezece ore, rămânând în afara acestor treizeci și cinci de ore, optsprezece ore în care ei... este norma didactică în care pedagogul se ocupă de instruirea și educarea elevilor. Există cazuri în care cele șaptesprezece ore rămase în afara orelor de predare, unii manageri școlari obligă cadrele didactice să rămână timp de șapte ore, deci, în școală, chiar dacă în această perioadă pedagogii ar putea să-și utilizeze acest timp mult mai bine, inclusiv pentru pregătire, inclusiv pentru consultări ale elevilor și părinților, inclusiv pentru mentorate, pentru alte activități necesare pedagogului în altă parte decât în școală. Pentru că nicăieri și niciun act normativ nu stipulează cum ar trebui să fie dusă evidența acelor șaptespezece ore în afara orelor de program, Ministerul educației, culturii și cercetării va evalua această situație și va veni cu o soluție, asfel încât să nu existe aici loc nici pentru o supra-etalare a posibilităților managerilorșcolari de a institui un fel de dictatură cât privește cadrele didactice la capitolul aflării lor în instituțiile școlare. Dar, pe de lată parte, va arăta criterile clare în care vor fi studiate modul în care pedagogul, cu adevărat se ocupă în cele șaptesprezece ore rămase pe după program de acele activități, care sunt stipulate, inclusiv în Codul Educației: mentoratul, consultări, activități de bibliotecă, așa mai departe, așa mai departe. Vom veni, probabil, în acest sens cu o hotărâre de guvern, care cred și sunt sigură, va veni în ajutorul cadrelor didactice și a eficientizării muncii lor, dar și a organizării mai bune a managementului școlar.

Cam asta am vrut să vă spun. Vă mulțumesc pentru atenție.

Jurnalist: Indescifrabil.

Monica Babuc: Doar două, pentru că am obligații la care plec. Vă rog.

Jurnalist: Prima întrebare este cum ați... indescifrabil.

Și a doua întrebare ar fi legată de, am înțeles că Guvernul își asumă organizarea evenimentelor ce țin de sărbătorile de iarnă pe strada 31 august, iar Ministerul educației, culturii și cercetării este responsabil de tot programul. Ce cunoașteți? La ce etapă? Ce va fi organizat acolo și dacă aveți (indescifrabil).

Monica Babuc: Ceea ce v-am spus despre modificarea la ... ceea ce v-am spus despre modificarea la Hotărârea de Guvern, numărul optsute șaizeci și opt, care ține de finanțarea standrd per elev, tocmai vrem să elaborăm această modificare, care va conține în hotărâre noțiunea de finanțare a filialei. Ce însemnaă o filială școlară? Este o alternativă a închiderii școlilor. Filiala școlară înseamnă că școala rămâne să funcționeze în edificul care funcționează el, cu cadrele didactice și cu elevii care învață acolo, dar este arondată la o școală de circumscripție. Prin urmare, nu are cheltuieli pentru formula administrativă: director, contabil, director sttduii și așa mai departe, și așa mai departe. Respectiv, prin asta se urmăresc două lucruri: unu, economisirea mijloacelor financiare și doi, păstrarea școlilor în localitățile în care comunitățile tind ca acestea să fie păstrate. Doar că acest procedeu de finanțare a filialelor nu este încă foarte bine stipulat. El urmează a fi elaborat și introdus în Hotărârea de Guvern respectivă.

Cât privește sărbătorile de iarnă, aveți deja și răspunsul Primului-ministru Filip, dar, bineînțeles, Guvernul se sesizează întotdeauna la ceea ce privește sărbătorile de Crăciun și de iarnă, care sunt atât de iubite de cetățeni. Deocamdată, acest lucru se produce la nivel de discuții. Am avut discuții în câteva rânduri cu colegii din cabibinetul de minștri. Și da, se vorbește și despre această variantă legată strada 31 august și de Târgul de Crăciun, dar nu cred că aici putem vorbi despre lucruri senzaționale, pentru că dacă vorbim despre Ministerul educației, culturii și cercetării, noi ne-am asumat în mare parte întotdeauna responsabilitățile pentru sărbătorile de Crăciun. Târgul Național al Covorului, care vine întotdeauna la sfârșit de decembrie a fost încadrat în aceste activități. Gala Națională a Portului Național de iarnă, la fel. Avem târguri de Cărciun care apăreau ici colo în instituțiile de cultură, fie că era vorba de Biblioteca Națională, fie că era vorba de Palatul Național, și așa mai departe. Astfel încât, din moment ce va fi luată o ... o, deci, o decizie finală, o să cunoașteți toate amănuntele, dar ne dorim foarte mult ca în acest an, sărbătorile de iarnă să aibă o altă culoare, una mai strălucitoare decât altă dată. Vă mulțumesc.

Jurnalist: Și încă, ultima întrebare, doamnă Babuc.

Monica Babuc: Am zis două.

Vladimir Cebotari, Ministrul Justiției: Noi astăzi în cadrul partidului am revenit la un subiect care a fost discutat acum 3 saptamani si anume acea inițiativă de a reduce presiunea și abuzurile din partea în mod special a organelor de drept asupra mediului de afaceri. Astăzi am adus la cunoștința colegilor despre faptul că un astfel de proiect de lege deja a fost elaborat. Pot să vă comunic dumneavoastră că un astfel de proiect de lege este deja și publicat azi dimineață de către colegii mei pe pagina oficială a Ministerului Justiției și prin intermediul dumneavoastră lansez și invitația ca toată lumea care dorește să contribuie la îmbunătățirea acestui proiect de lege este liber s-o facă și sunt sunt bineveniți chiar să ne dea idei cum putem face viața agenților economici mai ușoară și mai puțin stresantă atunci cand este vorba de o interacțiune cu organele de drept.

Proiectul asupra căruia noi am lucrat de altfel împreună și cu reprezentanții societății civile cu experți oferiți de IFC dar și în discuții cu partenerii noștri de dezvoltare deoarece această inițiativă a fost consultată și cu reprezentantele misiunilor diplomatice aici la Chișinău și a găsit toată susținerea acestora. Este de altfel un proiect care vine să schimbe puțin interacțiune dintre agentul economic și organele de forță, aici în mod special noi ne referim la organele poliției, structurile Ministerului afacerilor Interne și a Centrului Național Anticorupție atunci când este vorba despre fapte care sunt prevăzute de norma penală și conțin indicii unei infracțiuni dar nu sunt săvârșite cu violență, nu sunt săvârșite de un grup criminal organizat și aceste fapte sunt calificate de regulă infracțiuni economice. Schimbarea care o propune Ministerul Justiției este în a retrage dreptul de a constata indicii constituenți ai infracțiunii de la organele de poliție și CNA cu transferul acestui drept către organele de control de stat așa cum sunt ele prevăzute în Legea nr. 131 cu privire la controlul de stat. Aici ne referim la același Inspectorat fiscal, aici ne referim la aceeași Agenție în sănătate publică, ne referim la alte inspecții și agenții care sunt prevăzute în această lege.

Ce se va întâmpla în modul practic? În mod practic agenții economici nu vor mai fi vizitați de poliție pentru a fi constatate anumite încălcări. O încălcare va fi posibilă de constatat exclusiv de către organul regulator celor care are competența și legală dar și expertiza necesară de a califica o faptă drept o încălcare a unei legi și de a stabili gradul de încălcare a acestei legi. Fie că este o încălcare doar a legii, care urmează a fi rezolvată așa cum este prevăzută de Legea 131 în sensul că prin procedura de remediere sau la expirarea acesteia și neîntreprinderea măsurilor corective cu aplicarea unei amenzi sau în procedura contravențională sau deja de către organele de drept în fază penală. Însă, organele de control în primul rând după ce vor constata încălcarea vor fi bligate să ofere o perioadă pentru rmeedierea acestor încălcări de către agentul economic. Suplimentar, îi vor propune agentului economic benevol, să repare prejudiciul care a fost cauzat, dacă astfel de prejudicii sunt cauzate.

După expirarea acestui termen de remediere, agentul economic demonstrează ca înlăturate încălcările și în cazul în care acest lucru nu s-a produs, organul de constatare întocmește un act cu stabilirea indicilor constitutivi ai infracțunii și o rmeite irganelor procuraturii. Practic tot probatoriul se va limita și va fi în acel act și actele de însoțire, anexele la acest documente de sesizare a organelor procuraturii.

Astfel, agenții eocnomici vor avea dreptul sau mai bine zis, faptele comise de ei practic nu vor avea un caracter penal, va fi înlăturat caracterul penal al faptelor și nu vor mai fi supuși răspunderii penale, dacă vor accepta să înlăture abenevol acele încălcări. În același timp, organele de drept dacă încălcarea nu a fost înlăturată, vor fi în drept să investigheze în continuare acea fată, însă în raport cu acel agent economic se aplică alte norme care vor stimula recunoașterea vinovăției, prin reducere, prin înjumătățirea pedepsei posibile de a fi aplicate și doi, dacă la etapa de investigare sau la etapa de judecare a cauzei prejudiciul va fi reparat, pedeapsa urmează a fi aplicată cu suspendarea pedepsei cu închisoarea.

Mai mult ca atât, proiectul de lege vine cu excluderea pedepsei cu închisoarea pentru anumite tipuri de încălcări și cu introducerea amenzilor pentru pedepsele privative de libertate. În același timp, măsura de detenție este revăzută pentru fiecare articol luat în mod separat. Interzicem prin acest proiect de lege să fie ridicate actele de la agenții economici și impunem obligația de a se face copii de pe acte, documente sau de pe suporturile informaționale. Ori în cazul în care acest lucru va fi imposibil, vom oferi agentului constatator, ami bine zis, organului d einvestigație doar 3 zile să extragă aceste copii după care să restituie documentele și suproturile informaționale către agentul economic. În acest mod, activitatea agentului economic nu va mai fi blocată, situație care astăzi se întâmplă. Din păcate. Și din diferite motive.

În același timp, atunci când este vorba despre sechestrarea bunurilor agentului economic folosite în circulația economică, acestea la fel vor fi lăsate la dispoziția agentului economic pentru a fi utilizateîn scopurile activității sale statutare și nu doar, doar că atunci când va fi stabilit și achitată o cauțiune în contravaloarea acestor bunuri.

Am revăzut mecanismul și ,măsurile de arest aplicate în raport cu mediul de afaceri și nu doar în partea ce vizează aceste infracțiuni. Astfel că termenul, mai bine zis măsurile de arest vor fi aplicate doar pentru infracțiunile care au pedeapsă prevăzută de la 5 ani privațiune de libertate. Astăzi, această limită de jos este de 3 ani de zile. Și așa cum v-am mai zis... v-am mai zis mai sus, am revăzut și limitele de pedeapsă pentru infracțiunile economice, astfel, practic vor dispărea situațiile de aplicare a restului față de agenții economici. Deci, practic, vor dispărea măsurile de persecutare a agenților economici.

Ce se va mai întâmpla? Așteptăm că va dispărea Poliția economică, Centrul Național Anti-corupție pierde competențele de a investiga infracțiunile economice, care astăzi deține anumite competențe, dar acestea nu se vor regăsi. Centrul Național Anti-corupție va păsatra doar comeptențe de investigare a actelor de corupție și a infracțiunilor conexe unei infracțiuni economice. Deci, practic, Centrul Național Anti-corupție, dacă el trebuie să-și... va trebui să-și demonstreze eficiența prin combaterea corupției în rândul agenților publici sau a instituțiilor de stat, în mare parte. în acest fel, el se transformă într-un avocat al agentului economic. Astfel de fapte precum ne-eliberarea unei decizii, unui permis, unei autorizații în termen de către un agent publica va fi o acțiune care va fi investigată de Centrul Național Anti-corupție. Și agentul economic va căpăta o pârghie suplimentară celei de a se adresa instanței de judecată.... pentru... într-un termen rapid, a-și obține un drept la care el este îndreptățit.

Vreau să vă menționez că treizeci și unu de articole din Codul penal sunt prevăzute sau vizate de această schimbare și mai multe articole sunt vizate de exact aceleași abordări în Codul Contravențional.

Serviciul de Informații și Securitate este o altă instituție care este abordată prin acest proiect de lege și scopul principal, atribuțiile principale ale acestei instituții sunt redefinite și îngustate, aș zice eu, la concentrarea pe tot ce înseamnă securitatea națională, or aicea ar fi acțiunile care constituie amenințare pentru independență, suveranitate, unitatea, integritatea teritorială, ordinea constituțională, dezvoltarea democratică, securitatea internă a statului, societății și a cetățenilor, statalitatea Republicii Moldova, vitalitatea și funcționalitatea stabilă a celor mai importante ramuri ale economiei naționale, or astăzi o instituție care trebuie să fie atât de sus ierarhic plasată precum este plasată Centrul... Serviciul de Informații și Securitate, din păcate, administrează și infracțiuni care nu întotdeauna sunt grave. În același timp, prin schimbarea pe care noi o producem, prin acest proiect de lege, am venit să simplificăm și procedura contravențională, să o facem una simplă. debirocratizată, rapidă și eficientă în a preveni viitoarele contravenții și viitoarele sau ulterioarele infracțiuni.

Deci, în esență, proiectul nostru de lege vine să excludă presiunea organelor de forță asupra mediului de afaceri și, în același timp, să înlăture acele abuzuri, care, din păcate, sunt și sunt destul de frecvente în raport cu aceștia. Vă mulâumesc. Întrebări?

Jurnalist: Da. Indescifrabil.

Vladimir Cebotari: Vorbim despre... Caracterul pnal al faptei va fi înlăturat atunci când această faptă este comisă pentru prima dată, când nu este comisă printr-un act de violență, nu este comisă de o organizație criminală și atunci când aceasta este, într-adevăr este o greșeală. Respectiv, concluzia noastră este... este evident că atunci când aceasta este făcut sau comis sistemic, regulat, vorbim despre o cu totul alte lucruri și alte procese și acestea sunt deja activități scenarizate și organizate și se încadrează deja în alte articole și alte alineate ale acestor infracțiuni.

Jurnalist: Indescifrabil.

Vladimir Cebotari: Diferă în dependență de la o infracțiune la alta, ele diferă, pentru că și gradul de prejudiciere este diferit, dar ne-am străzuit să fie proporționale unui posibil prejudiciu evaluat pentru o infracțiune sau alta. Diferă. Sunt prea multe infracțiuni. Sunt treizeci și unu de fapte.

Jurnalist: Indescifrabil.

Vladimir Cebotari: Controalele vor fi realizate de cele treisprezece organe de control, care sunt prevăzute de Anexa unu, la Legea o sută treizeci și unu. Aici ne referim și la aceeași ANSA, Agenția Inspecția în Sănătate... Inspecția în Sănătate, Agenția Națională Transport Auto, Autoritatea Aeronautică Civilă. Vorbim despre Inspectoratul... Serviciul Fiscal de Stat, vorbim despre multe alte instituții, care au carcer de inspecție în domeniile expres prevăzute de lege. De asemenea, mai apar cu drept de constatare: Serviciul... Printre altele, Serviciul de prevenire și combatere a spălării banilor, se transformă într-o agenție de informații financiare, demilitarizată, mai autonomă în acțiuni, mai independentă și mai puternică, cu resursele sale umane și materiale adecvate, care se va concentra pe analiza informațiilor, diseminarea acestora și sesizarea organelor interesate pentru a preveni anumite abuzuri sau anumite acte de spălări de bani sau ilegalități comise în procese de operare cu banii și respectiv, aceasta nu va mai fi subordonată Centrului Național Anticorupție așa cum este atsăzi.

Jurnalist: Indescifrabil.

Vladimir Cebotari: Acest proiect... acest proiect are, ca esență, ușurarea vieții agenților economici, care în efect, în timp... ca efect în timp, va genera creșteri economice, locuri de muncă și aceasta, ca rezultat, dar deja pe o perioadă medie, vor genera și mai multe încasări la bugetul de stat, prin liberalizarea activităților economice și prin scoaterea presiunii, care este pe mediul de afaceri. De altfel, anul trecut, Guvernul a mers printr-o... prin aplicarea unei politici de moratoriu asupra controlului de stat. Noi am monitorizat foarte bine care au fost rezultatele acestui moratoriu și grad de încredere investit în mediul de afaceri și am observat încasări la bugetul de stat./ Deci, se poate de avut încredere în mediul nostru de afaceri, de lăsat mai mare libertate șo, în același timp, să avem și reszultate bune pentru bugetul nostru.

Jurnalist: Indescifrabil.

Vladimir Cebotari: Acest proiect a fostastăzi propus pentru dezbaterile publice. Urmează să mai fie și consultat, și supus procedurilor de avizare, definitivat în scurt timp, deoarece mulți din partenerii noștri de dezvoltare deja ne grăbesc să mergem cu acest proiect catalogat de ei drept unul foarte curajos și noi avem ambiția ca el să fie votat în numărate săptămâni, în Parlament, adică în acest an și să intre în vigoare chiar din ianuarie 2018. Merci foarte mult. Să aveți o zi bună.